5,162 matches
-
o astfel de "reducție" este cea care va sta la baza tuturor instituțiilor moderne. Este, de asemenea, fundamentul marilor sisteme teoretice care se sprijină pe căutarea definițiilor ce definesc indefinibilul. Or, chiar indefinibilul pare să caracterizeze modurile de a fi postmoderne. Androginii, identificări multiple, sincretisme religioase, relativisme filosofice, patchworks ideologice, sincerități succesive în dra-goste ca și în politică, iată tot atâtea manifestări ale unui politeism ambiental. Reîntoarcerea lucrurilor complexe. Este complexio oppositorum care reașează echilibrul, personal, colectiv, natural, pe articularea unora
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Forța lucrurilor" exprimându-se tocmai asupra depășirii dihotomiei bine/rău, bun/prost și a altor distincții de același tip. În acest mod trebuie să înțelegem în același timp reîntoarcerea animalității și indubitabila generozitate pe care o regăsim în sânul triburilor postmoderne. Se întâmplă același lucru cu apetența pentru invizibil, supranatural, magic și misterios, și dorința tangibilului corporal, a unui hedonism ambiant și a unui pragmatism de bună calitate. Paradisul și infernul se conjugă într-o uniune atât de puternică, încât filme
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
techno, al unei defilări gay pride, al unui campionat mondial de fotbal sau al unui turneu de tenis, fără a uita cutare confruntare intelectuală, cutare scandal mediatic supradimensionat, se pun în scenă plânsete, umori care au o funcție agregativă. Comuniuni postmoderne care își găsesc rațiunea de a fi în rădăcinile arhaice ale instinctelor gregare celor mai primitive. Aceasta este forța "deontologiei": să trăiești în prezent moduri de a fi cum nu se poate mai vechi. Motiv pentru a reveni la mai
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Sau, mai degrabă, împotriva "idolilor teleologici" pe care morala i-a înălțat se afirmă acest drept imprescriptibil la luxul nocturn al pasiunii. "Arhaismele" pe care diversele dresaje ale modernității nu au reușit să le elimine constituie teatralitatea cotidiană. Străzile megalopolisurilor postmoderne, unde se exprimă fantezia dezlănțuită a triburilor urbane, sunt în această privință instructive. Păr multicolor, ținute pestrițe, piercings și tatuaje diverse, găsim acolo, la paroxism, ceea ce va servi ulterior ca material pentru creațiile de modă, pentru prêt-à-porter și pentru diversele
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
obiceiurile specifice grupurilor de oameni înrădăcinați. Astfel trebuie înțeleasă dezinvoltura, din ce în ce mai generalizată, față de politic, ca și reîntoarcerea formelor tradiționale de existență, explozia religiozității, revendicările "necredinței" și alte perspective "arhaice" care derutează observatorii sociali. Oricare ar fi obiectivele, regăsim în triburile postmoderne ecoul gândirii libertare a lui Bakunin, pentru care "plăcerea distrugerii este în același timp o pa-siune creatoare" (Die Lust der Zerstörung ist zugleich eine schaffende Lust). Într-adevăr, dacă marea ideologie a muncii, aceea a stăpânirii de sine și a
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Primum relationis! G. Simmel a arătat în ce măsură aceste societăți secrete erau piatra de temelie a oricărei socialități adevărate. Cât despre mine, am insistat pe faptul că "legea secretului" era o bună pârghie metodologică pentru a înțelege realitatea interioară a triburilor postmoderne. Procesul de complementaritate pe care se fondează ele. Pe scurt, această societate la negru a scăpat dintotdeauna puterilor instituite. Și a fost dintotdeauna hăituită de ele85. Tribalismul este acum o realitate inconturnabilă, chiar și pentru cei care, disprețuitor sau cu
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
a vrut să o organizeze orașul Muntzer. Paroxismul acțiunilor lor a suscitat represiunea "războiului țăranilor", dar, ca întotdeauna, caricatura ne poate ajuta să înțelegem excitațiile, efervescențele, practicile alternative care parcurg, în profunzime, modurile de a fi și de a gândi postmoderne. În fenomenele istorice despre care tocmai a fost vorba, ca și în situațiile contemporane, ceea ce este în joc este chiar ceea ce se poate numi o mistică a relianței. A fi legat de lume și de ceilalți într-o reversibilitate fără
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
pe scurt, orgia își au partea lor în această realitate simbolică a faptului de a-fi-împreună! Am spus mai sus că este vorba de o constantă antropologică, că există un "phylum johannic" incontestabil. Astfel, ca ilustrare, pentru a clarifica triburile noastre postmoderne, putem face referire la "frații și surorile Liberului Spirit" care, începând cu secolul al XIII-lea, au făcut să se vorbească mult despre ei și au neliniștit Biserica instituțională. Marguerite Porète, mistică arsă pe rug în piața Grève la Paris
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
dintre mediu și solidaritățile de bază. El (re)valorizează comuniunile de toate tipurile: sărbători, muzică, sport, efervescențe diverse. Și amintește că religiozitatea este indispensabilă atunci când este vorba de a gândi și de a trăi relația socială. Putem spune că socialitatea postmodernă este forma contemporană a "comuniunii sfinților" din vremurile străvechi. Adică prin mijloacele media tehnologice, ca Internetul, suntem în mod misterios uniți cu celălalt dincolo de spațiu și de timp. Această primum relationis punând accentul pe situațiile trăite cu ceilalți este cea
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
deontologică" este ceea ce poate permite înțelegerea multiplelor și realelor revolte contra ipocritei apatii a moralei proprii lumii comerciale. Insurecții în care nu este nimic de temut, pentru că ele sunt, de asemenea, cauze și efecte ale transmutării tuturor valorilor proprii socialității postmoderne: imanență a formelor vechi, continuitate a vieții însuflețite. Anexă Excurs despre inițiere ( Această anexă a servit ca temelie pentru "Voyage initiatique et postmo-dernité", publicat în A. Bauer, Pour retrouver la parole, La Table Ronde, 2006.) Dincolo sau dincoace de sistemele
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
acest inconștient nu este mai puțin o "formă amprentă" (geprägte Form) care, după Goethe, se dezvoltă trăin-du-se. Amprentă venită de foarte departe, figură arhetipală ce recapătă forță și vigoare în practicile cotidiene. În acest sens, "indienii metropolitani" ce populează megapolisurile postmoderne, acești sălbatici ce perturbă raționalitatea pe care burghezismul l-a impus societăților moderne nu fac decât să traducă, în exuberanța lor, procesul de metamorfoză aflat la baza unei socializări inițiatice. Și în loc să le condamnăm, ar fi bine să le privim
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
corp. Nu putem reduce catedrala la rubrica mine-ralogie sub pretextul că este construită din pietre 109. Astfel trebuie înțeleasă și catedrala societală: uniune a materiei și a formei spirituale. Astfel, trebuie să percepem imoralismul etic în gestație în societățile noastre postmoderne: uniune a forței și a slăbiciunii, a omului și a copilului. Coincidentia oppositorum constituind drumul, mereu neterminat, care este orice experiență umană. CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutându-vă să economisiți
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Tumanian, întrucât sub asemenea auspicii autorul aglutinează și contopește fapte, oameni, spații, timpuri revolute și totuși, cum lesne se vede, readuse în lumina conștiinței de acel demon epic ale cărui tentacule îl cuprind, fatalmente, pe cititorul îndrăgostit de acest tip postmodern de literatură ce decantează sau, la rigoare, sublimează ceea ce, cu o alăturare destul de elastică, s-a numit ficțiune autobiografică. Lucrurile intră în matca firescului într-o narațiune care, deși pare fragmentară, caleidoscopic răspândită cum este în mai multe fațete recompunând
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
extinsă, a societății în ansamblul ei. Ceea ce se descoperă, dincolo de limpezimea epicului și provocările tematice ale textului, în volumul oferit acum de Paul Tumanian e tocmai înnăscutul talent de povestitor al autorului, harul pentru evenimențial, pentru broderia uneori barocă, alteori postmodernă a poveștii, care se alcătuiește pe măsură ce se destramă și se destramă pe măsură ce se alcătuiește. Asemenea propriei memorii care, străpunsă de gheara melancoliei, le aduce la lumină din noianul de fragmente disparate ce o recompun tocmai pe acelea care i-au
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
muzeal dedicat artei contemporane devine "un asamblaj ludic de forme asemenea spațiului ludic propus de M. Duchamp sau a "tablourilor capcană" propuse de Spoerri, în fapt asamblaje de forme preluate din cotidian"37. Muzeul epocii pe care o trăim muzeul postmodern sub semnul căruia însă tradiția și nostalgia trecutului sînt prezente, se află situat la confluența direcțiilor: muzeu societate, muzeu spațiu al sacralității, muzeu școală, muzeu natură sau muzeu spațiu de relaxare. Secolul XXI va avea de făcut față, se pare
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Sînt forme dinamice de transmitere a mesajului estetico-cultural în cîmpul activităților muzeale. Raritatea sau unicitatea obiectului de patrimoniu, indiferent de tipologia muzeului devin prezente în spații diverse, în unele cazuri neconvenționale și pentru un public din ce în ce mai numeros. În plină eră postmodernă, într-un moment încă tulburat de provocările anilor '60 prin celebra formulă a "muzeului fără ziduri", expoziția itinerantă țintește către publicul virtual; specialiști, cercetători, studenți, elevi, amatori, categorii sociale defavorizate, persoane cu handicap, dezbătînd cele mai variate teme; de la ample
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
mijloace eficace de educație socială, politică sau etică, documentare și practică istoriografică. Perspectiva postmodernității a impus o reconsiderare a demersului istoric, teoretic și practic, de interpretare și explicare cu ajutorul obiectului muzeal dintr-o perspectivă anistorică 1. După unii muzeologi, muzeul postmodern trebuie să funcționeze prin empatie afinitate, corespondență rezonanță, sursă de factură baudelairiană. Michel Foucault extinde analiza determinărilor instituționale a relațiilor de putere și cunoaștere asupra instituției muzeale 2. Discursul foucauldian gravitează în jurul noțiunii de reprezentare a valorilor sale sociale, analiza
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
sugerat, de altfel, că toate aceste transformări care s-au petrecut la nivelul practicii muzeografice în ultimele două decenii "sînt rezultatul unei conștientizări din ce în ce mai acute a limitelor, a separării de problemele reale sociale"3. Această reconsiderare caracterizează în esență muzeul postmodern, care devine cu adevărat o instituție socială. O altă dimensiune a analizei muzeologice de tip postmodern a reconsiderat relația spațiu privat spațiu public. Pentru societățile de tip democratic, muzeul este un spațiu deschis, nemaifiind un privilegiu al unor anumite categorii
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
ultimele două decenii "sînt rezultatul unei conștientizări din ce în ce mai acute a limitelor, a separării de problemele reale sociale"3. Această reconsiderare caracterizează în esență muzeul postmodern, care devine cu adevărat o instituție socială. O altă dimensiune a analizei muzeologice de tip postmodern a reconsiderat relația spațiu privat spațiu public. Pentru societățile de tip democratic, muzeul este un spațiu deschis, nemaifiind un privilegiu al unor anumite categorii sociale așa cum se întîmpla în trecut. Se poate vorbi acum de o veritabilă "democratizare a tezaurului
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
finanțare devine o necesitate, muzeul se află în dificila misiune ca instituție non-profit de a obține venituri, fără de care activitățile sale ar fi paralizate. Este evident că astăzi, în condițiile în care discutăm despre o societate postindustrială și o societate postmodernă cu schimbări majore în structura ocupațională a populației, în care "sistemul economic este angajat în procesarea și controlul informației și care se orientează din ce în ce mai mult către servicii, consum și imaginea de tip multimedia", sistemul muzeal riscă să devieze către un
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
preocupările muzeului trec dincolo de etalarea colecțiilor către activități specifice consumatorilor de timp liber. Instituțiile muzeale se află într-un moment de răscruce: care este calea pe care o vor urma? Ne întrebăm care va fi viitorul muzeului, în condițiile societății postmoderne? Gerard Selbach identifică permanenta presiune pe care o exercită situația macroeconomică asupra funcției sociale a muzeului 44. Acesta consideră incidența factorilor economici asupra gestiunii socio-culturale și economice a muzeului ca fiind definitorie, cu precizarea că există și particularități în funcție de contextele
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
în care publicul se refugiază în amintiri, într-un teritoriu al nostalgiei sau al arhaicului; promovează la scară umană, "in situ", omul și comunitatea, reprezentînd o punte de legătură între tradiție și modernitate printr-o posibilă lectură comparativă arhaic modern postmodern: așezările și specificul acestora tradus prin valorificarea tradițiilor, a unor datini și obiceiuri, activitățile și sectorul casnic, dinamica așezărilor rurale împreună cu elementele de cultură specifice; implică proiecte muzeotehnice moderne prin tehnici de expunere permisive contactului nemijlocit cu artefactele. Un proiect
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
448 pag. • Elemente estetice în senologie, Mihai Pricop, 266 pag. • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard Shusterman, 304 pag. • Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Flaviu Călin Rus, 104 pag. • Memoria autobiografică, Ticu Constantin, 388 pag. • Pedagogie postmodernă, Emil Stan, 162 pag. • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert, 228 pag. • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu, 280 pag. • Politica și presa, Gheorghe Schwartz, 304 pag. • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica, 186 pag. • Relații publice și publicitate, Flaviu Călin Rus, 236 pag. • Româna
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
dezvăluie o geneză proprie, sui-generis - prima dată am scrâșnit din dinți / apoi am strâns pumnii / în cea de-a treia zi am căzut / peste lumea picioarelor mele -, dar secvențele acesteia sunt decelabile în întregul volum, unde e remarcabil, în manieră postmodernă, aportul discret al intertextualității, mai ales că, spre deosebire de cei mai mulți care apelează la ele, pentru sine sursa principală sunt textele sacre, iar raportarea la acestea e un sfâșietor amestec de smerenie și revoltă: „saule, saule, de ce mă prigonești?” / sunt eu Ștefan
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
DVD-uri cu Jacques Brel... Pe scurt, ce vreau să spun: noi ne-am făcut serios lecțiile pentru o cinstită călătorie de turism cultural. Ne-am familiarizat cu istoria Țărilor de Jos, cu amestecul de francofilie, francofobie, germanitate, anglomanie, laxism postmodern ș.a.m.d. Numai că realitatea a sufocat biblioteca. Pur și simplu. Am observat că, seara și dimineața, când ne făceam „raportul de gardă“, nu pritoceam întâi de toate evoluția lui Van Gogh de la realismul plebeiano-rural către Montmartre, floralitatea niponă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]