2,352 matches
-
găleata", spun eu. "Cam des visezi tu că plouă!" observă el. "Și spune-mi, cum era? Ploua bine, ploua cu grindină, cum?", se interesează el. După asta, discuția alunecă asupra ultimelor inundații de la mama dracului, ce părere am eu despre potop, despre proto-potop...ș.a.m.d. Vreau să spun că, după două-trei replici, normale, discuția o ia razna. Devine, într-un fel, anormală, apolitică.91 Grija și resemnarea, ilustrată, cum observăm, prin încifrarea și reinventarea limbajului, marchează în acest fel existența
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
un ton de rugăciune): Ce trebuie să facem noi, ceilalți? Cei mulți, dar ceilalți? După ce tu le-ai făcut pe toate singur, ce ne-a mai rămas nouă, celor de pe fundul lucrurilor făcute? De-am putea cel puțin ploua înapoi potopul, să-l aruncăm în sus în patruzeci de zile și un miliard de nopți, pedepsindu-te pentru păcatele tale! Sau să-l ningem și să zburdăm călare pe câte un fulg spre stelele lacome de ninsoare! Și să te troienim
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
spectatorii teatrelor din pustietate ca și pe cei ai teatrelor de operă moderne 268. MITURI ȘI LEGENDE Numeroase mituri vorbesc despre strămoșii totemici, legende mitologice despre originea lumii, a aștrilor cerești și altor fenomene ale naturii, despre originea omului, despre potop, despre șarpele-curcubeu și alte ființe fantastice. „Nu vom găsi la aborigenii australieni mituri cosmogonice sau transcendentale În accepția obișnuită a acestor termeni, deși legendele răspândite pe Întreg teritoriu al continentului conțin 268 Ibidem, p. 402. 129 unele elemente din afara acestor
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
o clima călduroasă vara, când simți cum vibrează aerul, iar când bate vântul e un vârtej 410 Ibidem, p. 43. 411 Ibidem, p. 44. 260 uscat care aduce nori uriași de praf și nisip. Când plouă, curge apa ca din potop, făcând să se reverse râul. Iarna este destul de frig. Străbatem o parte din arealul capitalei până la hotelul unde suntem cazați, Într-o zonă Împădurită și deosebit de pitorească, pe o colină În apropiere de War Memorial (Memorialul Războiului) pe King Avenue
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cum mai este numit acesta. Și sub zvârcolirea fără de margini a frământării și sub urgia Întregului zbucium al făpturii, zăgazurile cerului se rupseră, jgheaburile adâncului se desfundară și, din Înaltul Întunecimilor, se prăpăstuiră asupra pământului, un șuier de aer sfâșiat, potopul greu al apelor cerești. Și geamătul vijeliei pustiitoare Își amesteca simfonia sa de nimicire cu urletul rostogolirii clocotitoare a șuvoaielor pământului... Iar sub urgia vijelioasă a apelor, stâncile, zguduite din Înălțime și smulse de pe temeliile lor de veacuri, se rostogoleau
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
impozite, de la cei din cartiere-șic la cei din mahalale, suntem responsabili de ce s-a întâmplat cu orașele noastre, după câtă grijă am avut față de mediu, față de solul, subsolul, apele, aerul lor. Am gestionat rațional resursele, sau am gândit: "după noi, potopul"? Am identificat cine și ce risipește și am făcut în așa fel încât "să ieșim din era risipei"? Am construit o bună infrastructură și am avut grijă de întreținerea ei serioasă, nu "cârpăcind-o" mereu? Am menținut (sub control) economia
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
decembrie 1872, Biblia și-a pierdut pentru totdeauna prerogativa imemorială de a fi cea mai veche carte cunoscută", o carte 17 "scrisă sau dictată de către Dumnezeu însuși". Unul dintre fragmentele tăblițelor cuneiforme din biblioteca lui Assurbanipal a fost consacrat povestirii potopului care încheie Epopeea lui Ghilgameș. Povestirea relatează și despre construirea unei arce (sau ladă: acesta este sensul literal al cuvântului latin arca) pentru salvarea umanității. Însă vinul exista de dinaintea cataclismului: Noe cel mesopotamian, numit Ut-Napiștin, afirma în Epopeea lui Ghilgameș
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
civilizații veritabile. Tocmai acestei civilizații și celor care o mențin în viață trebuie să le aducem omagiu aici: "Țărani și artiși, robi și vizionari, amatori de distracție dar și de efort, alchimiști și contabili, viticultorii îmbină toate aceste calități, de la Potop până în zilele noastre"172. BIBLIOGRAFIE (Nu sunt citate operele care figurează deja în referințele din corpul textului, nici cele care constituie bibliografia cărților L'Histoire du vin, colecția "Que sais-je?", nr. 2676 și Le vin et ses fraudes, colecția "Que
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
și din tot trupul, câte două, parte bărbătească și parte femeiască...". 19 Vița de vie și vinul sunt menționate de 441 ori în Biblie. Vechiul și Noul Testament le evocă mereu în alegorii, în simboluri și în relatări. 20 Apropo de potopul biblic, Jean Bottéro observa că "pare puțin probabilă ideea unei astfel de inundații într-o țară cu coline și cu un teren propice scurgerilor în pantă precum Palestina, fără o apă curgătoare cât de cât demnă de numele de fluviu
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
om de cuvânt. Cât ar fi de toamnă, Iarna cât de grea, Vesel sunt de când e omul Om, în țara mea! Ședințarul Din ședință în ședință (Socialism pe rupte!) Nădușește ședințarul Amețit de lupte. Las’ să plouă cu rebuturi Și potop de-ar fi, El îți scoate din servietă Ordinea de zi. Secătura Mult mi-e drag și drag mi-o fi Omul flacără pe creste, Dârz și simplu, zi de zi Făurar al țării-aceste. Dar urât mi-e cel ce-
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sumerienii i-a contopit prin interinfluențare. Limba a rămas cea semită. Așa intră chaldeenii în istorie încărcați de legende și povești fantastice, adunate și închinate eroului Ghilgameș, ca-ntr-o epopee (sec. XXIII î.Chr.). Aici se descrie geneza lumii, potopul, Turnul Babel ș.a. Căderea Chaldeei sub elamiți (tot semiți) a dus la exodul indigenilor spre Siria și Egipt. Peste elamiți au venit alți semiți, amoriții și unul din preoții acestora, Hammurabi, autorul vestitului cod, reunește sudul și nordul Chaldeei, și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
forme prin câteva mitologii orientale și occidentale. În mitologia sumeriano babiloniană, lumea s-a creat din hierogamii (uniri sacre) între Cer și Pământ. Marduk, divinitate supremă, a distrus lumea inițială și a creat o altă lume, după ce a trimis un potop purificator. În mitologia egipteană, zeul primordial, Atum, născut din el însuși, dintr-un ou cosmic, a creat, fecundând cosmosul, și cupluri divine. Dintr-un asemenea cuplu s-au născut Osiris și Isis, Seth și Nephthis. Din lacrimile lui Atum, în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
reprezentări. Este sora geamănă a lui Fu Xi și soția lui. Ea a dat naștere unei bucăți de carne care, căzând din înălțimi, s-a transformat în vietăți umane, femei și bărbați. În alte variante, Nü Wa a oprit apele potopului, salvând oamenii, este fecioara înțeleaptă ce a creat toate lucrurile, zeița cu chip omenesc și trup de șarpe, capabilă să-și schimbe înfățișarea zilnică de 70 de ori, zeiță alături de Fu Xi, purtătoarea unei busole. Cele Trei Doamne Nemuritoare Su
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
din lunca pârâului, că se și iviră pe sub norii groși și negri șerpii fulgerelor și răzbătură până la el bubuiturile înfundate ale tunetelor. Pesemne că era în partea aceea, către izvoarele Obârșiei, o adevărată rupere de nori, o ploaie ca un potop. Tocmai se gândea cum să-și întărească coverga de adăpost, cu ceva tulpini de cânepă sălbatică, tare și plăcut mirositoare, când își dă seama că cerul se și luminează și norii cei bogați în ploaie se îndepărtează către miazăzi. Ploaia
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
cu studiul mișcării apei în cadrul acestui circuit sunt hidrologia și meteorologia. Circuitul apei în natură a fost descoperit, sau măcar intuit, foarte devreme în istoria omenirii. Chiar Biblia face referire de mai multe ori la acest circuit, în special în legătură cu potopul. Următorul citat este tradus din textul sanscrit al cărții indiene Manusmrti, carte cu o origine de cel puțin 2500-3000 de ani: “Apa se ridică la cer sub formă de vapori; din cer coboară sub formă de ploaie, din ploaie se
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
glorioase: dacă a murit Enkidu, care nu Îi era cu nimic inferior, atunci el Însuși va trebui să moară! Tulburat de această profundă criză existențială, Ghilgameșxe "Ghilgameș" Își amintește că a existat un om care a scăpat de moarte: eroul potopului, corespondent al biblicului Noexe "Noe", care, În tradiția sumeriană, poartă numele de Ziusudraxe "Ziusudra", iar În cea akkadiană Utnapistim (la fel ca În poemul nostru) sau Atrahsșs (În poemul omonim)1. Eroul potopului este nemuritor și se află pe o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
om care a scăpat de moarte: eroul potopului, corespondent al biblicului Noexe "Noe", care, În tradiția sumeriană, poartă numele de Ziusudraxe "Ziusudra", iar În cea akkadiană Utnapistim (la fel ca În poemul nostru) sau Atrahsșs (În poemul omonim)1. Eroul potopului este nemuritor și se află pe o insulă Îndepărtată și misterioasă, ferit moarte. Este vorba despre o excepție mitologică singuralră care, prin Însăși existența ei, subliniază realitatea tristă a legii contrare. Iar autorul anonim al epopeii Ghilgameș se agață de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
7): Spune-mi cum ai intrat În adunarea zeilor și ai obținut viața șfără de moarteț? Utnapiștimxe "Utnapiștim" nu poate să răspundă la Întrebare atât de gravă, pentru că este vorba despre un secret divin. Astfel Încât, după ce i-a povestit amănunțit potopul și ceea ce a văzut cu ochii săi și după ce i-xe " Ghilgameș"a explicat că la sfârșitul acestuia, el și soția sa au fost „făcuți asemenea celorlalți zei” și au fost „trimiși să locuiască departe la gurile râurilor” (XI, 194-196), Îi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
deține „Tablele Destinelor” (cf. subcapitolul 4.5b); el este cel care conduce efectiv lumea divină, umană și Întreaga creație. Cu toate acestea, nici Enlil nu reușește să facă tot ceea ce dorește: de exemplu, atunci când hotărăște să distrugă Întreaga umanitate prin potop, Enkixe "Enki"/Ea i se opune și reușește să-l scape se catastrofă pe eroul potopului (Ziusudraxe "Ziusudra", Atra¿asșsxe "Atrah~asșs", Utnapiștimxe "Utnapiștim"). Problema puterii divine este Înfruntată și, parțial, rezolvată În En¿ma eliș, text gândit În Babilon
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și Întreaga creație. Cu toate acestea, nici Enlil nu reușește să facă tot ceea ce dorește: de exemplu, atunci când hotărăște să distrugă Întreaga umanitate prin potop, Enkixe "Enki"/Ea i se opune și reușește să-l scape se catastrofă pe eroul potopului (Ziusudraxe "Ziusudra", Atra¿asșsxe "Atrah~asșs", Utnapiștimxe "Utnapiștim"). Problema puterii divine este Înfruntată și, parțial, rezolvată În En¿ma eliș, text gândit În Babilon (și adaptat apoi În Asiria) pentru a justifica ascensiunea lui Mardukxe "Marduk" la rangul de divinitate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
legea și este cel care are grijă de respectarea ei. El pedepsește pe cei care o Încalcă și, În consecință, este socotit sever și nu foarte binevoitor. Enlil este zeul care a hotărât să-i pedepsească pe oameni prin cumplitul potop (cf. subcapitolul 5.3c). Demnitatea lui Enlilxe "Enlil" este exprimată prin termenul abstract enlil¿tu. Numele său a fost uneori modificat În Ellilxe "Ellil" (care corespunde cu Illinosxe "Illinos" de la greci), de unde și abstractul ellil¿tu. Soția lui Enlilxe "Enlil
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
este cel care propune crearea omului, iar În En¿ma eliș, unde intenția Îi aparține lui Mardukxe "Marduk", Enki este cel care se oferă să o pună În practică. Dacă, Împotriva voinței lui Enlilxe "Enlil", un om este salvat de la potop Împreună cu familia sa, acesta este meritul lui Enki/Ea, care nu acceptă distrugerea radicală a omului pe care el l-a proiectat și creat. De asemenea, lucrarea Înțeleaptă de a construi sau repune la locul lor statuile divine este ușor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
multe puncte În comun cu narațiunea biblică din capitolul al doilea al Genezei, care, de altfel, e dependent de sursele mesopotamiene. 3. Munca (destin al omului), păcatul originar, pedeapsa și potopultc "3. Munca (destin al omului), păcatul originar, pedeapsa și potopul" Toate aceste subiecte sunt strâns legate Între ele. a) Munca (destin al omului) După cum am subliniat mai sus, omul, conform izvoarelor sumero-akkadiene, a fost creat de zei pentru a-i Înlocui În munca istovitoare pe care Înainte erau obligați să
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Îi readuce la ascultare (rândurile 360-415). Dar revolta se repetă de Încă două ori, după ce oamenii au redevenit numeroși: zeii intervin din nou cu pedepse (secetă și foamete) care duc din nou la supunerea omului (tab. II, I-VI). c) Potopul 1) Motivație și izvoare - Iată Însă că omul se revoltă pentru a patra oară. Acest lucru Îi face pe zei, mai ales pe Enlilxe "Enlil", să distrugă pentru totdeauna umanitatea rebelă, recurgând la pedeapsa potopului. Merită observat că motivația dată
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
tab. II, I-VI). c) Potopul 1) Motivație și izvoare - Iată Însă că omul se revoltă pentru a patra oară. Acest lucru Îi face pe zei, mai ales pe Enlilxe "Enlil", să distrugă pentru totdeauna umanitatea rebelă, recurgând la pedeapsa potopului. Merită observat că motivația dată de izvoarele mesopotamiene este profundă și radicală, având În vedere că se referă la un păcat care privește Însuși scopul creării omului. Conform deciziei lui Enlilxe "Enlil" - care Îi constrânge pe zei să Îi jure
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]