3,060 matches
-
gândire și limbaj la copilul logopat, ajungem la concluzia că, întrucât forma de materializare a gândirii (cuvintele) este alterată, modificată, este firesc ca și procesul care rezultă din folosirea acestora, respectiv înțelegerea sensului vorbirii, să fie tulburat. Relația cea mai pregnantă se manifestă atât între conduita verbală și dezvoltarea psihică generală, cât și între conduita verbală și gradul de normalitate al vorbirii sau tulburărilor acesteia. Tulburările limbajului, începând cu cele mai simple, influențează negativ conduita verbală, datorită pe de o parte
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
funcțional care conduc la disfuncționalități în conduita verbală, orală și scrisă. Se constată dificultăți de reglaj și de ritm, înclinație în cazul stângăciei, mult mai frecvente decât la dreptaci. Spre deosebire de intelectul normal, în debilitatea mintală, tulburările lexiei se repercutează mai pregnant în comportamentul grafic, exprimate prin frecvente omisiuni, inversiuni și adăugiri de grafeme. De asemenea la ei apar mai frecvente aglutinări (contopiri) de cuvinte, înlocuiri de cuvinte sau omisiuni în interiorul lor. Se creează mari aspecte de agramatisme, greșeli de tip gramatical
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de analiză și sinteză fonetică. Repetările de cuvinte sau doar de silabe se datorează particularităților de inerție și perseverare specifice structurilor mentale deficitare. Acest aspect este determinat și legat de înlocuirile și contopirile de cuvinte, ceea ce explică de ce se manifestă pregnant incapacitatea lor de a învăța literele (grafemele) adecvate fonemelor. Cifrele sunt mai ușor memorate și diferențiate dar rămân deficitare ca formă și plasare corectă în spațiul paginii. Lipsa capacității de discriminare a schemelor gramaticale și diferențiere între formele părților de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
critică. Descrierea pe care a făcut-o G.Wallas procesului de creație a fost deseori contestată. Nu întotdeauna fazele se succed în ordinea propusă, unele faze pot fi anulate sau uneori comprimate. În toate etapele creației își pune amprenta cu pregnanta personalitatea fiecăruia, încât o etapizare a procesului de creație, oricât de completă ar fi, va purta notă specifică creatorului respectiv. De aceea, prezentarea etapelor creativității nu este o încercare de șablonizare a acestui fenomen, ci este o ilustrare pe baza
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
arterială, venoasă și limfatică. Fiecare dintre cele trei sectoare ale sistemului cirulator parietal cardiac are o organizare funcțională particulară, tipic umană, motiv pentru care modelele experimentale realizate pe animale au valoare relativă. Dintre cele trei sectoare circulatorii parietale se detașează pregnant cel arterial, care prezintă o complicare anatomofuncțională particulară și o implicare patogenetică decisivă, ceea ce explică de ce mortalitatea prin accidente ischemice cardiace constituie a doua cauză de moarte în statisticile internaționale. Trebuie precizat faptul că cele două artere principale ale inimii
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
diverselor eforturi de elaborare a unei definiții complexe și relevante. Chiar dacă ne confruntăm cu o paletă largă de definiții ale personalității, toate relevă faptul că personalitatea este o structură, respectiv „o îmbinare unitară nonrepetitivă a însușirilor psihologice care caracterizează mai pregnant și cu un mai mare grad de stabilitate omul concret și modalitățile sale de conduită.” În conștiința persoanei cu o anumită dizabilitate, ca o dimensiune reală a diversității, se naște un conflict interior între dorința de a deveni un individ
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
trăirilor emoționale în diferite tipuri de interrelații umane. Cu ajutorul profesorului, prin activități dramatice oferite de jocul organizat, copilul deficient de auz poate realiza acte de învățare socială, asimilând conduite de participare colectivă premisă a integrării sociale. Motivația pentru joc, deosebit de pregnantă la vârsta copilăriei, crește gradul de participare autentică a copiilor în procesul terapeutic. Tehnicile expresive ce facilitează exteriorizarea pe căi diferite de cea verbală, accesibile vârstei, permit copiilor să experimenteze „aici și acum" diferite probleme personale, beneficiind de insight-uri restructurante
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
XIX, s-a dovedit a fi o simplă „clasificare” a întregului arsenal avangardist, ce începea tot mai frecvent să se impună în sfera mijloacelor de expresie utilizate la acea vreme (scări pentatonice și hexatonice, emanciparea coloritului armonic printr-o tendință pregnantă de autonomizare a acordurilor, precum și afirmarea culorii timbrale). De altfel, opțiunea sa pentru plasarea titlurilor la finalul Preludiilor pentru pian, intenție elocventă în sensul anulării ideii de subordonare a muzicii în raport cu formula denominativă, reprezintă una dintre formele sale de protest
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a timpului muzical. Astfel, discursul expozitiv, non-dezvoltător, structurile repetitive ale tratării motivice, multiplele paralelisme intervalice și acordice, mișcarea giratorie sugerată de evoluția ostinato a aceleiași structuri melodico ritmice expusă în tempo rapid, precum și statismul pedalelor sonore și ritmice difuzează o pregnantă impresie de stagnare, de suspendare (Mouvement, Le vent dans la plaine, Des pas sur la neige, Brouillards, La cathédrale engloutie). Aceeași deschidere către cultura orientală va prilejui cunoașterea artei stilizate a graficelor creatorilor japonezi Katsushika Hokusai și Ando Tokitaro Hiroshige
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
formală este subordonată cu prioritate viziunii conceptuale determinante, creând impresia unei invenții libere și fiind generată, în mod organic, de modalitatea de organizare a structurilor tematice. Acest aspect fundamental al concepției compoziționale accentuează caracterul improvizatoric al muzicii sale, acea impresie pregnantă a unui discurs sonor ce pare rezultat dintr-o „reinventare” spontană, prin experiența empirică desfășurată în fața pianului. Creația sa pianistică va lărgi explorările inițiate anterior de compozitori precum Frédéric Chopin, Robert Schumann și Franz Liszt, în sfera variatelor posibilități ale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
stilizarea într-un perpetuum mobile plin de efervescență. O amplă secțiune introductivă (A - măsurile 1 - 74), cu explorarea exclusivă a primului material tematic (măsurile 1 - 6), statornicește inițial culoarea sumbră de mi minor cu tendință spre modalul eolian, datorită mobilității pregnante a treptei a VII-a (), pentru ca ulterior să moduleze la fa# major (măsurile 27 - 33), do minor (măsurile 43 - 46), cu o „gravitație” puternică spre omonima majoră, și respectiv, (măsurile 50 - 52). La nivel interpretativ, discursul solicită o perfectă claritate
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Reîntoarcerea la diatonism () punctează revenirea secțiunii introductive, asociind îmbogățirea ornamentală a liniei arpegiate din prim-planul discursului cu o ipostază mult mai sugestivă a ideii de reflectare. Subtila evidențiere expresivă a acesteia, în plan interpretativ, atribuie imaginii sonore o senzație pregnantă de transparență și imponderabilitate. Episodul tranzitiv En animant (animând) impune o atentă gradare dinamică, în scopul de a construi imaginea iconică de „val”, ce își află culminația în fragmentul măsurilor 48 - 50 ( f ). Claritatea interpretării arabescului superior se va asocia
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
și suplu), demonstrând preocuparea meticuloasă a compozitorului de a-și face explicite intențiile. Astfel, se obține facilitarea procesului parcurs de auditor în sensul decodificării semnificațiilor conținute de imaginile conceptuale. În contrast cu aspectul discursului anterior, țesătura sonoră a secțiunii centrale indică o pregnantă tendință de omogenizare, rezultată din continuitatea în cadrul aceluiași nivel dinamic; astfel, se remarcă juxtapunerea unor formule ritmico-melodice distincte (arpegii descendente, acorduri appoggiate) expuse într-un plan dinamic monocrom, în care un rol esențial în producerea variației îl îndeplinește conceperea diferențiată
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
lăsa intimidați de iminența eșecului. Ritmul punctat al liniei cromatice determină îngreunarea evoluției „dansului”, un aport suplimentar în acest sens avându-l deopotrivă potențarea nivelului dinamic al sunetului cu valoare de (plasat pe finalul fiecărui timp al măsurii 3). Expresia pregnantă a ritmului punctat receptată în raport cu monoritmia vocilor exterioare (înlănțuirea constantă de ), precum și configurația personalizată a motivului cromatic generează, în mod natural, o ierarhizare a importanței straturilor constitutive, impunând această afirmație în prim-planul discursului. Acest aspect structural al țesăturii sonore
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
unui cântec popular) care intervine odată cu debutul acestei secțiuni (B) va recurge la o modificare semnificativă de registru, realizând o nouă delimitare timbrală prin evoluția întrun spațiu extins al rezonanțelor grave. Această opțiune de limbaj este resimțită cu atât mai pregnant, cu cât acestea fuseseră practic neexplorate pe parcursul desfășurării premergătoare. Același „eveniment” tematic atrage atenția asupra coerenței de concepție ce rezultă din adaptarea parametrului agogic (oscilația liberă a acestuia - Cédez, a tempo) la caracterul folcloric al sursei de inspirație. Pedala de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
planul registrului acut. Diminuarea ritmică la care este supusă noua ipostază a motivului pentatonic introductiv (măsurile 42 - 43) transformă natura inițial decorativă a expresiei sale și deopotrivă purtătoare de semnificații decisive la nivelul viziunii conceptuale. Acesta își pierde astfel caracterul pregnant, dizolvându-se într-un element secundar, subordonat, în mod evident, planurilor complementare din contextul discursului de ansamblu. Indicația Modéré et expressif plasată în debutul episodului prezintă o circumstanță elocventă a contribuției planului agogic în structurarea formei de ansamblu, operând în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
căror efect operează prima delimitare la nivelul structurii formale. Pasajul măsurilor 19-21 ilustrează circumstanța unui bimodalism convergent (moduri cu aceeași finală), rezultat prin armonizarea aceluiași sunet în moduri diferite re eolic și re doric. Încărcătura sonoră care rezultă din aglomerarea pregnantă a discursului, amplificat până la evoluția pe 5 sau 6 voci, cu linii desfășurate în mod independent, și marcat deopotrivă de lanțurile mixturale de cvinte perfecte plasate în planul inferior, semnalează atingerea punctului maxim tensional al preludiului. De asemenea, se evidențiază
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Av - măsurile 54 - 62; coda măsurile 63 - 71. „Prologul furtunii” se conturează prin repetiția insistentă a unui motiv ostinato ce desfășoară acordul de fa# minor cu sextă și treapta a V-a coborâtă. Dar, evoluția armonică ulterioară, prezentând o mobilitate pregnantă a treptei a III-a , frecvente evadări spre noi centre tonale, scări hexatonale și cromatice sau multiple forme de parafonie, conduce la ideea afirmării unei tonalități mai mult „indicative”, decât în sensul tradițional al termenului. Impresia unei așteptări temătoare decurge
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
rezonanța tremolo-ului trebuie menținută în mod constant la un nivel dinamic extrem de redus (pp). Secunda mare, element figurativ investit cu accepțiuni esențiale la nivel semantic, intervine odată cu apariția unui nou motiv, marcat plaintif et lointain (tânguitor și îndepărtat). Stridența pregnantă a acestui nou tip de parafonie marchează o treaptă superioară în ierarhia elementelor și mijloacelor de limbaj puse în slujba descriptivului și selectate în funcție de gradul ridicat de sugestivitate pe care acestea îl posedă. Efectul arpeggiato-ului proiectat în sfz poate beneficia
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
un rol considerabil în sublinierea expresivă a acestui moment tensional. La nivel interpretativ, notarea diferențiată a acordurilor cu accent și marcato sau martellato și marcato, necesită realizarea unor execuții distincte pentru cele două ipostaze, astfel încât să rezulte o evidențiere mai pregnantă a acordurilor cu valori lungi de durată. După un scurt moment de acalmie (Un peu retenu), expresia violentă a celui de-al doilea vârf tensional ( f très en dehors ff ), ce depășește limitele extrovertirii explorând cu ostentație rezonanța stridentă a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a discursului pe centrul tonal de . Atenția auditorului este canalizată cu abilitate către expresia acestui „semnal” sonor, indicând prezența unor adevărate semnificații narative prin opțiunea pentru trenarea temporară a indicelui agogic (Retenu - reținut), precum și prin recursul la o amplificare dinamică pregnantă (mf cresc.). Ulterior, semnificația deținută la nivel conceptual va fi evidențiată de frecventele sale reapariții din contextul discursului, numeroase dintre acestea afirmându-se imprevizibil și generând discontinuități în planul avansării sonore. Numeroase opțiuni de limbaj, precum apogiaturile multiple, figurează drept
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
pașilor de ragtime, dans originar al negrilor americani, care, în ultimele decenii ale sec. XIX, avea să se răspândească în vestul Europei, exercitând ulterior o influență decisivă în evoluția muzicii de jazz. Astfel, recunoaștem structura sa ritmică ce suprapune sincoparea pregnantă a vocii superioare la ritmul de marș al planului secund, într-o configurație metrică specifică de 2/4. Aspectul improvizatoric al construcției de discurs derivă din modalitatea discontinuă în care apar asamblate variatele „numere” de spectacol, o formă de concepție
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Smith amintea despre o interpretare de referință a lui Poulenc, care executa acest preludiu într-un tempo moderat de cakewalk și cu respectarea foarte strictă a configurației sale ritmice. În același plan interpretativ, sunetele plasate în sopranul acordurilor necesită o subliniere pregnantă, în scopul de a contura cu distincție desenul cromatic descendent al liniei melodice. Dar, totul se dovedește a fi un adevărat „trick” (farsă) în stil american, prin acel „bad joke” (glumă proastă) de natură sarcastică, ce îl oferă finalul surprinzător
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ce desfășoară ideea tematică a preludiului, va respecta indicația compozitorului la main gauche un peu en valeur sur la main droite (mâna stângă puțin mai în afară față de mâna dreaptă), utilizând atacuri diferențiate. Astfel, acordurile vor deține un timbru mai pregnant, subtil evidențiat comparativ cu cel al arpegiilor în , ce necesită un atac ușor, moale, dar care să evite neglijarea menținerii clarității de discurs. În consecință, trebuie urmărit un efect sonor de semi-opacitate rezultat, deopotrivă, și din folosirea optimă a pedalei
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
melismele liniei melodice superioare devine astfel un simbol sonor al lumii exotice proiectate. Evoluând inițial în valori lungi de durată ( ), supuse prelungirii de ritmul sincopelor egale sau inegale, tema își conturează în mod gradat profilul ritmic prin diminuarea tot mai pregnantă a formulelor avansării sale. Astfel, asistăm la apariția discretă a unei viziuni ce răscolește liniștea gândurilor amorțite în banalitate, incitând fantezia spre tărâmuri iluzorii. Efectul suprapunerii celor două formule ritmice specifice habanera-ei (măsurile 9 și 10) va fi amplificat de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]