7,932 matches
-
de reprezentanții interbelici ai internaționalismului liberal, cu speranța că, într-un sistem internațional alterat de schimbări epocale, ideile și idealurile lor pot apărea mai puțin nerealiste și mult mai convingătoare. 1. Titulatura acestei forțe aruncă (o dată în plus) lumină asupra prezumțiilor proiectului liberal: consecvenți refuzului de a accepta o distincție calitativă între sfera politicii interne și cea a politicii internaționale, capacitatea de intervenție revine unei forțe polițienești, și nu unei forțe militare internaționale. Această distincție corespunde distincției clasice dintre rolul intern
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
către căutarea puterii, a dominației; ca atare, el trăiește într-o permanentă nesiguranță, fiind marcat de o profundă neîncredere în oameni și suspiciune la adresa celorlalți. În consecință, și societățile și instituțiile create de om vor avea aceleași particularități. De la aceste prezumții pleacă și construcția realismului clasic. Gândirea politică în domeniul Relațiilor Internaționale a fost însă structurată, încă de la început, de două mari direcții de gândire filosofică, deja dezvoltate de gânditori clasici precum Thomas Hobbes, Immanuel Kant, Jean-Jacques Rousseau sau Machiavelli. Aceste
REALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
creat de Divinitate, care îl înzestrase cu o fărâmă din scânteia divină, scânteie ce supraviețuia morții fizice atâta timp cât esența sa nu era de natură materială. Fondatorul științei și fizicii moderne, sir Isaac Newton (1642-1727, dezvoltând aceste concepte va ajunge la prezumția că însăși conștiința are o cauză materială, ea fiind un produs al complicatelor reacții chimice și procese electrice care au loc în creierul uman, devenind astfel un produs al creierului fizic, nu o cauză prin sine însăși. Astfel, într-o
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
comunitate științifică internațională. Din moment ce efectele non-locale sunt reale, respectiv informația se poate transmite cvasi instantaneu, atunci trebuie să existe alte dimensiuni ale spațiului, alte plane de existență în afara lumii noastre fizice, unde să aibă loc aceste fenomene - în caz contrar prezumția lui Einstein precum că nimic nu se poate propaga cu o viteză mai mare decât viteza luminii în Univers este greșită - iar implicațiile conduc automat la faptul că și teoria relativității generalizate este greșită ! Mecanica cuantică ne arată că, cel
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
relevă existența unei așezări asemănătoare unui oraș, existând curți, scări, băi și, se pare, un fel de templu. De aici au fost recuperate o serie de obiecte din metal, vase de lut, fragmente de sculpturi și fosile umane. Descoperirea spulberă prezumțiile istorice anterioare privind apariția civilizațiilor antice, devansând data primelor așezări umane stabile, similare orașelor, cu peste 3.500-4.000 de ani ! Prin urmare, este foarte posibil ca evoluția omenirii să se fi petrecut ciclic, cu apariția unor civilizații înfloritoare, urmată
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
În ultima sa carte, intitulată „Lumea fără noi”, scriitorul Alan Weisman, profesor asociat de jurnalism la Universitatea din Arizona, încearcă să-și imagineze ce s-ar întâmpla dacă întreaga noastră specie ar dispărea brusc într-o zi. Autorul nu face prezumții asupra cauzelor acestei dispariții bruște, îndreptându-și atenția doar asupra evenimentelor care s ar petrece după acest ipotetic eveniment. Conform lui Weisman, o mare parte a infrastructurii ar începe aproape imediat să se năruie. Fără reparare, covorul asfaltic, străzile, marile
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
putem spune că este autonom. Când școala îi oferă o provocare, elevul hotărăște dacă o acceptă sau nu. În această situaț ie se simte liber. Analiza tranzacțională definește trei roluri pe care elevii și le asumă: opresori, apărători și victime. Prezumția sau atitudinea opresorului este: „Eu sunt OK, iar tu nu ești”, reclamând supunere. Atitudinea de apărător este o variantă a atitudinii: „Eu sunt OK, iar tu nu”, proprie opresorului. Imaginea de sine a victimei ar putea fi: „Eu nu sunt
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
reîntregire, respectiv cea alogenă. Au urmat deblocări masive din armată, arestări și procese sumare, condamnări, închisori, lagăre, deportări. După moartea lui Stalin opresiunea a prins să se atenuieze iar după 1965 au încetat arestările abuzive, discriminarea socială, s-a respectat prezumția de nevinovăție, s-a acceptat promovarea valorilor. Oamenii de știință, artă, cercetătorii reușeau să se afirme iar poeții scriitorii, oamenii de artă izbuteau să publice texte obiective înscriind doar în prefață cuvinte complezente pentru partid și conducător. Slăbise rigoarea ideologică
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
ales a cetățenilor care au reședința într-un stat sau o comunitate în aceleași condiții cu cei care au cetățenia acelui stat, dreptul la circulație și la liberă ședere pe teritoriul statelor membre, dreptul la petiționare către Parlamentul European); justiție (prezumția de nevinovăție, dreptul la recurs și la apărare, proporționalitatea sancțiunilor). Instituțiile Uniunii Europene Cei trei piloni: 1. pilonul comunitar - comunitățile europene (CECO, CEE, Euroatom): piața internă unică și unitatea economică și monetară; cele patru libertăți de circulație - persoane, servicii, mărfuri
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92385]
-
Geuss sau a celor avansate de susținătorii așa-numitei "filosofii experimentale"). 45 Fabian Freyenhagen, "Taking Reasonable Pluralism Seriously: An Internal Critique of Political Liberalism", în Politics, Philosophy & Economics 10, 3 (2011), pp. 334-337. 46 Și aceasta, desigur, numai în baza prezumției că argumentele liberalilor comprehensivi sau/și perfecționiști, potrivit cărora dezacordul moral generalizat specific societăților liberale nu îi obligă pe filosofi să aducă argumente neutre din punct de vedere moral pentru principiile de organizare politică pe care le favorizează, nu sunt
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
care unește artele în termeni de recepție. Nu putem vorbi de un obiect de artă în mod complet dacă este izolat de conștiință. Astfel, experiența estetică are o implicație vitală în cadrul construcției interne a operei. Cu ajutorul simțurilor putem pleca de la prezumția că opera de artă dispune de un obiect real suficient. Când avem un roman în mână îl putem evidenția prin a-l atinge, o muzica prin a o auzi, iar un tablou prin a-l vedea. Stratificarea ontologică pleacă de la
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
a fost criticată ca fiind mult prea abstractă și ruptă de realitate. Ar fi totuși nedrept să reducem la atât contribuția științelor economice la dezvoltarea teoriei întreprinderii. O serie de economiști din perioada interbelică au pus în discuție unele din prezumțiile prea restrictive ale teoriei neoclasice. Astfel, J. Robinson în Marea Britanie și E.H. Chamberlin în Statele Unite au abandonat ipoteza concurenței perfecte și au analizat, independent unul de altul și aproape simultan, comportamentul firmei monopoliste și, respectiv, concurența monopolistă. Monopolul are posibilitatea
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
nivelului unei variabile la momentul t nu se transmit la momentul t+1). În cazul unor erori sistematice (datorate înțelegerii greșite sau insuficiente a fenomenului studiat, nepriceperii cercetătorului, neglijenței sau interesului de a falsifica realitatea), fie ele voluntare sau involuntare, prezumțiile de mai sus nu mai sunt respectate. Pentru a evita transmiterea acestor probleme în etapa de estimare a parametrilor modelului și de interpretare a rezultatelor este necesar să dispunem de metode statistice care ne ajută să detectăm prezența următoarelor situații
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
cele la care am asistat, de pildă, în timpul Războiului Rece. Se ridică astfel problema dacă, în perioada de după Războiul Rece, încrederea și colaborarea s-au dezvoltat într-o asemenea măsură încât să creeze domenii substanțiale ale vieții internaționale în care prezumțiile realiste să fie contrazise de practicile diplomatice, economice sau strategice. Fără îndoială, relațiile dintre fostele centre de putere din timpul Războiului Rece s-au îmbunătățit; experimentul - fără precedent - de integrare regională și creare a instituțiilor supranaționale în Europa a continuat
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
În consecință, noutatea nu este, cu necesitate, o virtute în teoria politică, nici vechimea un defect. Faptul că de o teorie a politicii - dacă vrem să concepem o asemenea teorie - nu s-a auzit până acum tinde să creeze o prezumție mai curând împotriva decât în favoarea calității sale. Dimpotrivă, faptul că o teorie a politicii a fost dezvoltată cu sute, chiar cu mii de ani înainte - cum s-a întâmplat cu teoria balanței de putere - nu dă naștere la suspiciunea că
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și asupra civilizației înseși, trebuie spus că puținul obținut de Națiunile Unite este mai bun decât nimic. Organizația Națiunilor Unite și problematica păciitc "Organizația Națiunilor Unite Și problematica păcii" Organizația Națiunilor Unite, așa cum a fost concepută în Cartă, pleacă de la prezumția unei unități între marile puteri și se ocupă de menținerea păcii între statele mici și mijlocii prin intermediul conducerii marilor puteri. Noua Organizație a Națiunilor Unite pleacă de la realitatea conflictului dintre două mari puteri și se ocupă de coordonarea resurselor și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
logic și liniar, în sensul că decidentul identifică precis problema care trebuie soluționată, colectează și selectează informația relevantă despre soluțiile alternative posibile, compară fiecare soluție cu criterii predeterminate, clasifică soluțiile în ordinea preferințelor și face alegerea cea mai bună. Așadar prezumțiile modelului normativ sunt următoarele: existența scopurilor cunoscute; prezența disponibilității nelimitate de informații; lipsa limitărilor cognitive; costuri și alternative cuantificabile. În asemenea condiții, este normal ca procesul decizional să cunoască o evoluție logică, liniară, decidenții maximizându-și obiectivele proprii prin parcurgerea unei
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
numesc „anarhii organizate”. Acest ultim concept, fundamentat teoretic în lucrarea lui March, Cohen și Olsen din 1972, a stat la baza elaborării modelului „lăzii de gunoi” a deciziilor, cunoscut și devenit chiar celebru atât prin numele său, cât și prin prezumțiile sale. În formularea modelului se pornește, pe de o parte, de la componentele organizațiilor, iar pe de altă parte, de la o serie de caracteristici ale decidenților. Autorii consideră că organizațiile sunt „colecții” de: 1. probleme; 2. soluții; 3. participanți; 4. oportunități
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în conduite particulare nevoile se contopesc, se amestecă unele cu altele. În fine, listele de nevoi erau construite prin observarea comportamentului exterior; or, fenomenele motivaționale sunt intime, dinamice, fluctuante. Așadar, dacă teoria lui Taylor despre motivație păcătuia prin emiterea unor prezumții simplificate despre natura umană, nefondate științific și, deci, prin absolutizarea doar a unui tip de motiv, teoriile bazate pe liste de trebuințe și motive păcătuiesc prin caracterul lor eclectic, prin încercarea de cuprindere neselectivă și neargumentată a cât mai multor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
naștere unei importante dezbateri publice. Pe de o parte, s-a scos În evidență faptul că nu va mai fi posibil să obții cetățenia fără să știi. S-a subliniat, pe de altă parte, că acest text se bazează pe prezumția, eronată, că gradul de asimilare a copiilor ultimelor generații de imigranți este prea redus. În practică, În marea majoritate a cazurilor, tinerii În cauză se supun cerințelor legilor și solicită cetățenia. Această constatare ar fi putut concilia cele două tabere
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
al primeia duce la teoreme În mod necesar adevărate, metoda comprehensivă a celei de-a doua pune În evidență „tipuri ideale”, istoria și praxeologia putând fi totuși „Împletite” pentru o mai bună Înțelegere a realității. Hayek, atacând „scientismul” și denunțând „prezumția fatală” constructivistă, plasează obiceiul și tradiția „Între instinct și rațiune”. O cunoaștere tacită, care evoluează pe neobservate („ideile constitutive”), alcătuiește datele științelor umane (subiectivism radical), iar metoda „sintetică” (comprehensivă) asigură praxeologiei, printr-un proces ipotetico-deductiv, descoperirea principiilor de coerență structurală
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Taylor se vrea critic față de o versiune a liberalismului politic pe care o califică drept „neospitalieră cu diferența”, el nu crede că liberalii (liberals) ar fi În mod necesar incapabili să se deschidă spre diferență. Este, dimpotrivă, specific liberalismului, În numele prezumției egalei valori a culturilor, să permită exprimarea politică a acestora. Totuși, este incoerent să pretindem că la sfârșitul examinării vom conchide că sunt egale ca valoare, liberalismul neputând fi confundat cu relativismul cultural. Deși Taylor a contribuit mult la popularizarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
trecut. Cum spune Boris Tomașevski: „dacă un erou al lui Cehov bate un cui în perete, este pentru că la sfîrșit se va spînzura de el”. Cum spune Jonathan Culler: „Este limpede că mare parte din forța piesei depinde de o prezumție naratologică, anume că vinovăția sau nevinovăția lui Oedip este deja determinată de un eveniment trecut, încă nedezvăluit. Dar logica contrară, prin care Oedip își asumă actul ca răspuns la necesitățile semnificației, este esențială pentru forța tragică a sfîrșitului. Aceste două
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
evaluează performanța în rapoartele anuale, la fel ca și cele ale prietenilor, cunoștințelor, dușmanilor, părinților, fraților sau surorilor, ale copiilor - pe scurt, cei care au putere, autoritate sau influență asupra noastră. Oricărui narator, așadar, i se acordă îndeobște, ca o prezumție condiționată, un nivel de încredere și autoritate care este o putere acordată și transpusă în act. Dar această încredere, putere și autoritate poate fi exploatată sau, dimpotrivă, subminată, cum reiese din discuțiile critice privind ,,narația necreditabilă”. Reprezentarea narativă inadecvată este
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
cu descrierile - implicite sau explicite - ale acțiunilor și reacțiilor acelui individ, sînt suficiente pentru a-i face pe cei mai mulți cititori să-și imagineze o persoană pentru care aceste referințe și analize sînt simple fulgurații. Funcționează aici principiul aisbergului: pornim de la prezumția că probele care ni se administrează constituie o selecție, prin forța lucrurilor limitată - și că mult mai multe se ascund sub suprafața romanului, în partea nevăzută a vieții acelei "persoane”. Dar, în spiritul textualist-structuralist menționat mai sus, mulți au căutat
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]