2,399 matches
-
Londra, vol. XLVI, nr. 107, 462-478. Stoicescu, Nicolae. (1971). Cum măsurau strămoșii. Metrologia medievală pe teritoriul României. București: Editura Științifică. Stoyanoff-Odoy, Martina. (1991). Die Grossfürstin Helene von Russland und August von Haxthausen. Zwey konservative Reformer im Zeitalter der russischen Bauernbefreiung (Principesa Elena a Rusiei și August von Haxthausen, doi reformatori conservatori din vremea dezrobirii țăranilor ruși). Wiesbaden: O. Harassowitz (teză susținută la Universitatea din München, 1988). Veress, Andrei. (1928-1929). Pictorul Barabas și românii (cu însemnările sale din 1833 despre viața bucureșteană
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
tău Dr. V. Voiculescu » (cota S. 46, (3) XLVII, Biblioteca academiei RSR). P.S. Când vii în București te rog să nu mă ocolești. Publicată în revista „Neamul Românesc” (1918), apoi în volumul „Poeme cu îngeri” (1927), poezia „Durerea”, apreciată de principesele Nadeja Știrbey și Elisa Știrbey ca un triumf patriotic, admirată chiar și de Octavian Goga, vibra sufletele: Oprită să urce în ceruri vreodată, Durerea n-are aripi să-și facă vânt, Ci calcă peste lespezi încovoiată, Înger pururi încătușat de
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
în gara Cernăuți. Din toate piepturile izbucnesc urale nesfârșite. Muzica militară intonează Imnul Regal, iar o companie cu drapel din Regimentul 3 Grăniceri dă onorul. [...]. M.S. Regele (Ferdinand s.n. V.P.) în uniformă de grănicer, purtând buzduganul, însoțit de A.S.R. Principesa Elisabeta, de dl. General Averescu, [...] trec în revistă compania de onoare. Primarul orașului, Părintele G. Șandru, a prezentat pâinea și sarea, rostind un călduros discurs de bună venire" (Constantin Bostan). Se pare că de la întâlnirea cu Regele Ferdinand a lipsit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
de eleve proveneau din Vechiul Regat. În excepționala monografie a doamnei Maria Vieru-Isaev, consacrată vieții operei preotului Alexandru Cristea sunt menționate Înalte personalități naționale care s-au Înscris În Cartea de Aur a Școlii Eparhiale din care cităm: Regina Mamă, Principesa Elisabeta, scriitorul Ionel Teodoreanu, primul ministru Mihai Antonescu, doamna Maria Mareșal Antonescu, miniștrii Constantin Anghelescu și Ion Petrovici, scriitorii și poeții Octavian Goga, Gala Galaction, Ion Minulescu, Nechifor Crainic, etc. În consemnările lor În Cartea de Aur se menționa și
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
preluat de o personalitate excepțională, Dr. Elena Alistar. De-a lungul timpului, școala s-a bucurat de un mare prestigiu fiind vizitată și sprijinită de personalități remarcabile. În Cartea de Aur a școlii sunt Înscrise nume celebre: Regina Maria și Principesa Margareta (21 mai 1920ă, scriitorul Ionel Teodoreanu (1938ă, primul ministru - Mihail Antonescu, Maria Mareșal Antonescu, miniștrii Constantin Angelescu, Ion Petrovici, poetul Octavian Goga, scriitorii Gala Galaction, Ion Minulescu, Nichifor Crainic și multe alte personalități. Prin absolventele sale - Învățătoare și preotese
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
se angajează ca inginer specialist În construcția de căi ferate, aflându-se În subordinea lui Anghel Saligny. Așa ajunge să lucreze la calea ferată Iași Pașcani, locuind o vreme la Ruginoasa, În castelul lui Al. I. Cuza. Aici trăia acum principesa Maria Moruzi-Cuza, căsătorită pentru scurtă vreme cu fiul fostului domnitor, care a decedat Însă curând după căsătorie și care Îi lăsase Întreaga moștenire. Din aventura sentimentală a foarte tânărulului Ion I. C. Brătianu cu văduva lui Cuza se naște primul său
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
decedat Însă curând după căsătorie și care Îi lăsase Întreaga moștenire. Din aventura sentimentală a foarte tânărulului Ion I. C. Brătianu cu văduva lui Cuza se naște primul său fiu. Pentru ca acesta să poarte numele Brătianu, tânărul inginer se căsătorește cu principesa, a doua zi intentând divort. Așa vine În lume primul vlăstar al celei de-a treia generații a ilustrei familii: Gheorghe I. Brătianu. Continuator convins al activității tatălui său, Ion I. C. Brătianu intră În politică Încă din 1895, În același
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
au scoborât din trăsuri, domnii le-au dat brațul și toată această lume aristocratică a intrat în păduricea Bănesei unde s-a mâncat, s-a băut și s-a dansat. Dar ce lume a vremurilor pierdute acum în bezna trecutului!... Principesa Urusof, principesa Ferdinand Ghica, d-na Lili Bălăceanu, d-șoarele Laptev, d-na Petre Grădișteanu, d-na Scarlat Ferikidi, d-na Isvoranu etc. Vânătoarea a fost condusă de Alexandru Marghiloman. camerele de revizuire Lupta electorală pentru Camerele de revizuire este foarte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
din trăsuri, domnii le-au dat brațul și toată această lume aristocratică a intrat în păduricea Bănesei unde s-a mâncat, s-a băut și s-a dansat. Dar ce lume a vremurilor pierdute acum în bezna trecutului!... Principesa Urusof, principesa Ferdinand Ghica, d-na Lili Bălăceanu, d-șoarele Laptev, d-na Petre Grădișteanu, d-na Scarlat Ferikidi, d-na Isvoranu etc. Vânătoarea a fost condusă de Alexandru Marghiloman. camerele de revizuire Lupta electorală pentru Camerele de revizuire este foarte vehementă. Partidul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
aleea principală, era vechea baracă a grădinii, unde era instalat bufetul. Aci se organizase o mare tombolă condusă de mai multe doamne și domnișoare din societate, printre care radia frumusețea blondă și planturoasă a celei de a doua fiice a principesei Bibescu, domnișoara Jeana de Listenay. Pe vremea aceea eram tânărul reporter al ziarului Telegraful de sub direcțiunea d-lui I.C. Fundescu și aprins admirator al vaporoasei frumuseți blonde. Îmi amintesc că i-am făcut în coloanele Telegrafului un număr nesfârșit de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
în Franța, cât și la publicarea lucrării dedicate țiganilor. Astfel, Șerboianu mulțumea monseniorului Vladimir Ghika (căruia pare a-i fi cel mai recunoscător), lui J. M. Candrea, Alexandru Rosetti (aceștia doi menționați ca fiind profesori universitari la București) dar și principesei Helena Văcăresco 50. Totodată, el își exprima gratitudinea față de trei savanți francezi ce îi acordaseră la rândul lor ajutorul: Mario Roque (pe care îl numește un mare prieten al României și un mare savant), M. Malvezin și Paul Pansy 51
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
împlinirea idealului sfânt al Unirii. Monumentul a fost amplasat pe esplanada din fața primăriei din Cernăuți fiind dezvelit în ziua de 11 noiembrie 1924. La festivitatea de dezvelire au participat suveranii României Mari, Regele Ferdinand și Regina Maria, Principele Carol și Principesa Elena, primul ministru Ion I.C. Brătianu. Ceremonia de dezvelire a monumentului a fost urmată de un „prânz de gală” în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan. Din păcate, acest monument nu a rezistat vitregiilor istoriei, fiind demolat în vara anului 1940
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Carol I a fost lansat de Editură Polirom, la Palatul Elisabeta din București, marți, 26 iunie a.c., în prezența Majestății Sale Regele Mihai, a Majestății Sale Regina Ana, a Alteței Sale Principele Radu de Hohenzollern-Veringen și a Alteței Sale Regale Principesa Margareta. Cartea cuprinde însemnările personale ale monarhului, din perioada 1881-1887, iar în viitor vor apărea alte trei volume care vor merge până în 1914, anul morții lui Carol I. Perioada anterioară, de până la 1881, nu va fi editata, pentru că datele au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
să devină fapt real, concretizat în suplimentul „Academiei Bârlădene”, ajuns astfel în mâna cititorilor. Ca acțiune concretă în teren a avut loc adunarea din 8 noiembrie, desfășurată sub egida Muzeului „V. Pârvan” și în colaborare cu Școala generală nr. 5 „Principesa Elena Bibescu” din localitate. Cu această ocazie prof. Măndița Coloșenco și-a adus, ca dirigintă, elevii cl. a VIII-a A de la Școala generală nr. 5 care, cu multe flori, mai ales crizanteme, au pășit sfioși, în vârful picioarelor, în
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
a pus astăzi 30 septembrie 1911 de Majestatea Sa Carol I Regele României în al patruzeci și șaselea an de slăvită domnie, venit la Iași cu Majestatea Sa Regina Elisabeta și A. A. L. L. R. R. Principele Ferdinand și Principesa Maria, cu prilejul serbării a 50 ani de la înființarea Universității; prim miniteru fiind D. Petre P. Carp; Ministerul Cultelor D. C. C. Arion; Primar al Urbei Iași d. Dimitrie Greceanu; Rector al Universității d. D. G. Bogdan; Prefect al județului d.
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
din care: unul s-a așezat în temelia noilor chilii, al doilea s-a trimis Administrației Casei Bisericii și al treilea s-a lăsat la stăreția acestei Sfinte Monastiri Cetățuia de lângă Iași, spre păstrare. Urmează semnăturile: CAROL ELISABETA; Principele FERDINAND; Principesa MARIA; Principii Carol și Elisabeta, +PIMEN Mitropolitul Moldovei și Sucevei; C. C. Arion Ministru Cultelor”<footnote Apud Theofil S. Niculescu, Sfintele Monastiri și Schituri din România, Editura Mânăstirea Vodița, Drobeta Turnu Severin, 2002, p. 102-103 footnote>. Tot atunci Aurel Vlaicu a
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Pe unde mi-ai fost, Autorule, îl luă la rost Mioara. M-am rătăcit între cuvinte, le-am căutat, le-am pipăit, le-am dezbrăcat, am făcut dragoste cu ele până la epuizare, nesătule de a fi care mai de care principese, toate vreți să fiți regine? Nicio femeie simplă de la țară? Nu, vrem să fim fete de oraș, damele tale de companie, ne cosmetizăm cu alifii care ne mătăsează pielea, încât atunci când suntem citite, emanăm amintiri îmbătătoare care îl tulbură pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
acoperit de albeață, torcea. Există un loc ideal pentru moarte? Nu. Bătrânul n-ar fi părăsit cu nici un chip casa, dar mai ales n-ar fi putut Închide ochii fără să aibă În față superbele vitralii venețiene, Înfățișând păsări și principese. Era Întins pe canapea, și papucii Îi căzuseră din picioare. Ea s-a apropiat cu sfială de canapeaua pe care zăcea bătrânul și l-a săruta pe obraji. Era sărutul morții, a comentat după dispariția bătrânului, femeia care-l Îngrijea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
ar fi părăsit casa și mai ales canapeaua pe care Îi plăcea să stea tolănit ore În șir din zi și din noapte, dar mai ales n-ar fi putut gândi fără să aibă În fața ochilor superbele vitralii venețiene, Înfățișând principese și principi, păsări și flori stilizate. Era Întins pe canapea, ațipise și, din piciorul stâng Îi căzuse papucul. Ea se apropiase cu precauție de canapea, ca să nu-l trezească. Frământa În mâini o bucată de lut moale, căreia ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
la telefon, pe când bolnavii pier fără căutare în lazarete". Este înregistrată și știrea că "față de halul lucrurilor la Turnu Măgurele, unde suspecții și agonizanții stau împreună, la același regim de foame, doamna Eliza I. Brătianu a înștiințat telegrafic pe Rege. Principesa Maria merge să vadă lazareturile"535. Despre circumstanțele în care principesa Maria, soția principelui moștenitor Ferdinand, s-a decis să participe efectiv la campania antiholerică, aflăm din Povestea vieții mele, memoriile sale publicate în anii '30. Eliza Brătianu, care cunoștea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și știrea că "față de halul lucrurilor la Turnu Măgurele, unde suspecții și agonizanții stau împreună, la același regim de foame, doamna Eliza I. Brătianu a înștiințat telegrafic pe Rege. Principesa Maria merge să vadă lazareturile"535. Despre circumstanțele în care principesa Maria, soția principelui moștenitor Ferdinand, s-a decis să participe efectiv la campania antiholerică, aflăm din Povestea vieții mele, memoriile sale publicate în anii '30. Eliza Brătianu, care cunoștea situația dramatică din lazaretele cu soldați români, a îndemnat-o să
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Brătianu, care cunoștea situația dramatică din lazaretele cu soldați români, a îndemnat-o să se intereseze de această neliniștitoare problemă: "Elise îmi spuse că pot să fiu și eu de mare folos dacă voi porni la lucru cu tot dinadinsul". Principesa povestește privitor la luarea sa de contact cu realitățile crunte din spitalele militare românești de pe teritoriul Bulgariei: "Fără a ține seama de ordinul după care nimeni nu avea voie să treacă Dunărea, intrai pentru scurt timp pe pământul bulgăresc... Acolo
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
răniți, dar nu erau câtuși de puțin destoinice pentru a lupta cu noua formă a dezastrului. Era lipsă de toate cele: doctorii duceau o luptă în care-i aștepta înfrîngerea, ceea ce umplea de consternare și de uluire rândurile noastre"536. Principesa Maria atestă deci și ea constatarea că serviciul nostru sanitar militar avusese în vedere doar asistența ce trebuie acordată pe câmpurile de luptă, neglijând cu totul avertismentele repetate referitoare la pericolul major al holerei prezente în Balcani. Viitoarea regină a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în formarea personalității sale: Nu mă pot opri de a socoti contactul cu holera drept o cotitură nouă în calea vieții mele. A fost prima mea inițiere în suferință, în înțelesul ei cel mai larg"537. De menționat că hotărârea principesei de a se devota luptei împotriva holerei a fost încurajată de unii din cei mai distinși medici angajați în acea campanie: "Mă întîlnii cu doctorul Jean Cantacuzino și cu ajutorul lui, doctorul Slătineanu..., amândoi îngroziți de greutățile ce le întîmpinau. Intrai
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
lungă convorbire cu dânșii și îmi spuseră că le puteam da un ajutor neasemănat de mare, dacă îmi puneam în joc toate puterile. Adăugau că lumea va fi gata să mă asculte și să mă urmeze, dat fiind că eram principesa moștenitoare"538. 3. I. Cantacuzino la conducerea campaniei antiholerice Discuția aceasta avusese loc într-o conjunctură mai promițătoare. Într-adevăr, atunci când disperarea luase proporții cu totul de nesuferit s-a produs un reviriment: numirea ca igienist-consultant, atașat pe lângă Marele Cartier
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]