95,170 matches
-
sau amator și judecată, expresiile în care intră cuvîntul albastru în diferite limbi și ciudata divergență între folosirile în general peiorative din limba comună și sensurile poetice și simbolice ale cuvîntului). Descoperim pledoarii pentru călătorie ca mod de cunoaștere, pentru privirea proaspătă care să înlăture monotonia obișnuinței cu locurile, pentru cumpănirea între idei, fapte, aspecte opuse ș.a.m.d. Un singur exemplu, detronarea tiraniei gîndirii în linie dreaptă: "dihotomia aceasta a realului, operată pas cu pas și cu de-a-măruntul, separă pentru
Pledoarie pentru bucurii mărunte by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16430_a_17755]
-
cît și aura poetică de basm care fascinează neobosit publicul de orice vîrstă, din orice epocă... Fără să abuzeze de stereotipiile superproducțiilor și fără risipă de efecte speciale, se filmează armonios acordînd atenție deopotrivă și firului ierbii și freamătului din priviri, tumultului unei piețe și picturalității tablourilor de gen, citînd iconografia romantismului gothic prin scenografia lui Cristi Niculescu. Imaginarul colectiv scurtcircuitează memoria protagonistului, chinuit de propriile amintiri, dar și de bizareriile scornite pe seama sa. Se uzează cu subtilitate și perseverență de
DRACULA revine! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16438_a_17763]
-
Geo Vasile Fără să cunoaștem în detaliu cărțile anterioare ale lui Ioan Neșu (Un pumn de iarbă, Marele necunoscut, Privire clandestină, publicate începând cu 1994), nu ne ascundem surpriza plăcută oferită de lectura unui volum mai recent, Zi de toamnă cu cal. Despre autor nu știm decât că se află la a doua tinerețe (cel puțin în fotografia de pe coperta
Povestiri din zona gri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16428_a_17753]
-
ai naturii înconjurătoare, pe de o parte, și omul de știință, pentru care natura este într-un alt fel obiect de studiu, pe de altă parte, - el însuși considerîndu-se drept prototip al identificării totale a celor două "tipuri" (sic!) de priviri asupra naturii. Or, de aceeași logică ține extensia "doctrinei tipurilor" către artă și literatură, pe care Goethe o întreprinde ducînd mai departe, dar și situînd pe o cu totul altă treaptă a reflecției, cîteva din ideile lui Anton Raphael Mengs
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
o mai redăm pe aceea a episcopilor adunați la sinodul de la Rimini, care au alcătuit o scrisoare și au trimis-o împăratului Constanțiu, în care, printre altele, precizau: (...) rugăm stăruitor bunătatea ta să primești cu auzul ascuțit (atenție) și cu privirea liniștită (bunăvoință) pe delegații noștri și să nu lași nicidecum să se introducă ceva nou spre ocara celor ce au murit, ci să ne îngădui să rămânem cu cele stabilite și legiferate de către strămoșii noștri, care, am putea spune că
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
cu o viețuire virtuoasă și sfântă, însuflețiți de o nețărmuită dragoste, aveau întipărite pe lespedea inimii lor poruncile și îndreptările Domnului. În ochii lor, nimic nu prețuia așa de mult ca ascultarea de Hristos, spre Care și-au îndreptat necontenit privirile minții și pe Care L-au iubit fără măsură. În relația cu aproapele, se bucurau cu negrăită bucurie de chipurile creștinilor luminate de raza Dumnezeirii, iar în momentele în care aceștia așteptau unele sfaturi în materie de doctrină sau purtare
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
contempla pur estetic un corp sau reprezentarea acestuia în stare de nuditate, dar nu intri în comuniune totală cu altul, cu alt corp, deci cu altă ființă, decât dacă se află în deplină goliciune"; Un corp nud se oferă doar privirii, un corp gol se oferă întrutotul." Distincția este naivă. Ca să nu mai vorbim de faptul că ea ne poate aduce mari prejudicii nouă, bărbaților (există de pildă riscul ca o femeie fără haine, influențată de ideile lui Liviu Antonesei, să
Iubirea, bibelou de porțelan... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16463_a_17788]
-
viață. De aceea, ultimele două spectacole ale lui Felix Alexa sînt studiu de caz: cazul Krecinski și cazul Filumena Marturano. El merge cu analiza foarte profund, fără să expedieze nici o relație. Fiecare este pusă sub lupă, iar la această minuțioasă privire detaliile sînt revelatoare. Mergînd spre esențe, regizorul nu mai este preocupat de aparențe. Cu alte cuvinte, el este interesat de a-i face pe actorii cu care lucrează să descopere împreună cu el chipul fiecărui personaj, resortul interior, raporturile în care
Luptă și spectacol by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16473_a_17798]
-
rigid ca un semi-țilindru (...) Ghetele subțiri, corecte, încheiate anacronic cu nasturi călcau de-a dreptul pe zăpadă(...) Contrastul între acest om ciudat și restul trecătorilor era așa de izbitor, încât te gândeai pe dată la un boier scăpătat(...) Deși cu privirea cultă, rafinată, omul era rigid în protocolul mersului său ca să fie un aristocrat de pur sânge. În lăsarea în jos a fălcilor era o afectare rece. Nu puteai să nu te gândești la unul din acei servitori bătrâni de mare
Mersul protocolar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16472_a_17797]
-
oară. Avea o asemenea emoție, ca la prima întîlnire cu acest text. Se lupta cu el descoperind parcă alte și alte sensuri. Au trecut șapte ani. L-am regăsit pe Gheorghe Cozorici în poveștile celor care l-au iubit, în privirile lor triste. L-am întîlnit în cartea Victoriei Alta Dobre, Promoția de aur (din care mi-am permis să reproduc fotografiile din această pagină) și, mai recent, în conversația Floricăi Ichim cu Vlad Mugur. L-am regăsit pe el, un
Șoaptele lui Firs by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16512_a_17837]
-
a gîndit, așa cum ne-a obișnuit, cu multă grijă arhitectura cărții; segmentele ei "curg" pe un palier tematic bogat care începe de la înțelesurile raportului nu o dată tensionat dintre a fi și a avea, dintre ființă și neființă, aproape și departe, privire și vedere: o perspectivă categorială care include teme majore. Erosul, de exemplu, explorat în multe dintre semnificațiile sale, începînd, desigur, cu religia iubirii pe care va fi adus-o Iisus Christos: " Crezînd în flori, tu și eu,/ ca într-ale
Meserii falimentare by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16505_a_17830]
-
Cleanth Brooks, citat de Fish, încă mai spera, prin anii '60, că abordarea criticului literar poate fi o reuniune de metode și perspective, pentru că obiectul său de studiu este atît de complex încît nu-l putem descoperi dintr-o singură privire, ci trebuie să-i luminăm pe rînd diversele sale fațete. Criticul literar, astfel definit, e nu numai istoric și teoretician totodată, ci și psiholog, filozof, sociolog, uneori chiar și medic. Un om perfect, un intelectual desăvîrșit. Fish se îndoiește că
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
pe care el o învață românește, cuvintele de nereprodus, chiar... Costică este impresionat de feminitatea negresei, femeie de treizeci de ani, pasionată, care a găsit în bărbatul acela alb mic, însă puternic, chel, cu capul ca o bilă și cu priviri de șoim, bărbatul vieții ei, deși era un alb; sunt însă albi, spunea ea, care nu se compară cu negrii, pentru că negrii, chiar în timpul acela, se poartă ca niște copii plîngăcioși, de ți se face milă de ei, de-ți
Răzlețe (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16526_a_17851]
-
așa mai departe. Doamne și domnișoare care nu s-au eliberat de complexe freudiene se extaziază mistic atunci când pohetul mai spune câte ceva.[...] Dar cum tot ce zice și scrie pohetul face să curgă râuri și lacrimi înduioșat-evlavioase, sau să scapere priviri transportate în lumea ficțiunei ideale, natural că i s-au găsit justificări metafizice, metatextuale, metapsihologice, metalingvistice etc. etc." Toți sînt deci niște snobi exaltați, habar n-au să deosebească poezia de vorbărie, trebuia să vină cineva să le spună adevărul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16529_a_17854]
-
cotidiene; structura obiectivă, exterioară și, în cele din urmă, realitatea subiectivă a indivizilor. Mutațiilor macro-structurale ale societății le corespund, la nivelul destinelor particulare, în acel moment, diferite tipuri de "șocuri biografice". Privite împreună, ele formează o serie istorico-biografică.1) O privire cuprinzătoare, care să permită aproximarea rolului literaturii și metamorfoza acesteia în contextul socialismului real, ne este facilitată printre altele de perspectiva asupra socializării dezvoltată de Peter L. Berger și Thomas Luckman,2) care pune în valoare mecanismele de articulare a
Despre condiția literaturii în socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16533_a_17858]
-
nihilo. În consecință, înainte de instalarea unei noi lumi este necesară dezintegrarea structurii nomice anterioare a realității subiective. Prototipul alternării este, potrivit opiniei celor doi autori, convertirea religioasă. Echivalarea alternării cu procesul socializării primare este extrem de bogată în consecințe, iar o privire scurtă asupra instituirii comunismului validează o asemenea analogie. Să mai remarcăm că o situație limită, de alternare, nu este posibilă decît atunci cînd "noua lume" este una omogenă, constituită pe baza unui principiu unic de socializare, ceea ce implică tentația ei
Despre condiția literaturii în socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16533_a_17858]
-
acea experiență. Convingerea lui Birkert este că abia odată cu apariția tiparului individul își cîștigă intimitatea, dreptul la o viață interioară comunicabilă numai unora, nu tuturor. De asemenea, textul tipărit funcționează drept reper în structurarea unui orizont temporal: întorcînd pagina, lăsîndu-mi privirile să alunece în jos pe fila de hîrtie, marchez scurgerea timpului. Un timp care se mișcă eminamente înainte, în acord cu istoria, în înțelesul ei tradițional. Mediul electronic este în chip fundamental opusul celui tipărit: informația nu circulă doar de la
Spre mileniul electronic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16545_a_17870]
-
părților. Asumarea subiectivității și a demersurilor care nu duc la clarificarea temei eseului (într-un text în care nu adevărul aflat contează, ci drumul spre el), o înțelegere care nu problematizează numai obiectul meditației, ca în cazul studiului, ci și privirea interpretativă și interpretarea însăși. în sfîrșit, nu este uitat dialogismul textului (atît ca prezență efectivă sau presupusă a unui interlocutor, ca text dialogal, cît și ca intertextualitate, text dialogic). Tocmai pentru că nu încearcă impunerea unei forme speciei care a ales
Neliniștea din jurul eseului by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16554_a_17879]
-
său, de alte manifestări și instituții de aceeași natură din Europa și din alte părți este, în primul rînd, o anumită prudență a programului care derivă direct din pioneratul absolut al acestora în spațiul cultural românesc. Poate că, la o privire sumară, asocierea unei expoziții de gravură sau a unui simpozion de sculptură în marmură cu ideea de artă contemporană pare forțată, dacă nu chiar abuzivă, în condițiile în care contemporaneitatea este identificată curent, la fel de abuziv, unui segment forte restrîns de
Expoziție la Muzeul "Florean" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16562_a_17887]
-
reflexul fizic al mișcării, ci și reflexul democratic al egalității - este pentru mine semnul simbolic al dependenței lor de privilegii și al nelibertății de mișcare. [...] Indiferent dacă explicațiile acestei deprinderi sunt abisale sau patologice, simbolice sau minore, și indiferent dacă privirea mea alarmată este exagerată sau nu, stop-cadrul analizat cu uimire în această pagină vorbește despre prizonierii care ne conduc." Uimitor este până cât de departe poate duce Ana Blandiana o demonstrație de acest fel. Ea face dintr-o scenă din
Aplauze pentru Ana Blandiana by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16588_a_17913]
-
din orgoliu, alții din obligație, iar cei mai mulți nu o fac deloc. Sînt și mai puțini oamenii care construiesc în medii ostile, sînt ca boabele de mărgăritar cei care construiesc în deșert, iar cei care construiesc în deșert, pîndiți permanent de privirile pustiitoare ale celor din jur și sub amenințarea permanentă că acest pustiu îi va înlănțui într-o zi și pe ei înșiși, sînt apariții de-a dreptul miraculoase, erupții motivate abisal pentru salvarea cine știe căror echilibre tainice ale lumii
Un rebel mai puțin by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16580_a_17905]
-
pe alta. Să recunoaștem că în această oglindă se văd răsfrângându-se niște ființe normale, nici alese dar nici proscrise, cu suișurile și coborîșurile lor. Să acceptăm că am coborît, că am învățat doar efortul de a coborî; să ridicăm privirea, să sperăm dar să și vrem să urcăm: forța se află în noi. Sau poate ar trebui, asemeni lui Dante, să ne luăm drept tovarăș de drum în acest infern al suișului pe un Vergilius. Sau, și mai simplu, să
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]
-
26). Câte un crochiu stângaci, parcă de album sentimental, bate spre Alecu Văcărescu: "Am cercat o mândră floare/ Fruntea să mi-o încunun/ Și-am găsit o floare care/ N-ar mai fi ca să o spun.// Să-ndulcească-a mea privire/ Am cercat o blândă stea/ Și-am găsit, dar încă - două,/ Ochii la amanta mea" (p. 66). Impresia e de romanță ratată. Stilul consacrat al idilelor coșbuciene e departe. Surprinzătoare mi s-a părut marea extindere a unei poezii a
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
Cronicar Politicale Cronicarul își aruncă din cînd în cînd privirea și asupra României literare. Nu prea des, de teamă să nu facă vreo conjunctivită din pricina greșelilor de tipar. Ultima oară, a răsfoit numărul 11. Și a găsit sub semnătura dlui Dumitru Hurubă un comentariu foarte ciudat despre plînsul președintelui Băsescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11874_a_13199]
-
complet lipsite de sentimentalim, Petre Stoica nu ezită să-și exhibe stările sufletești. Poemele sale emană, de aceea, un soi de tristețe cvasi-romantică, o melancolie specifică literaturii create pe ruinele fostului imperiu chezaro-crăiesc. Chiar și în versurile sale de tinerețe, privirea este îndreptată cu preponderență spre trecut. Obiectele vechi poartă în ele sufletul celui care le-a folosit și evocarea lor îi prilejuiește poetului întîlnirea cu lumina palidă a unui paradis definitiv pierdut: cel al speranțelor și miracolelor din copilărie: "aici
Viața în paranteze mici by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11877_a_13202]