2,747 matches
-
ce fac alții nu e bine, părerile altora sunt nule în timp ce el au întotdeauna dreptate. Alteori, în forma supracompensată a complexului de inferioritate, apare complexul spectacular, în care complexul ia formă teatrală, individul simțind nevoia de a se face văzut, privit, admirat, etalându-și corpul, fotografiile personale, etc. Cel ajuns aici are plăcerea de a se autoadmira și de a se face admirat, de a atrage complimentele celorlalți (narcisism) sau poate avea dorința de a se arăta în ipostaze care să
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
jurnal al „mirajului garnizoanei” care „petrece”. De reținut atracția către o casă „stranie”, amintind vag, ca și alte câteva elemente, de „misterele” din proza lui Mircea Eliade. Pe tipicul întoarcerii către o epocă vetustă, către o lume care se stinge, privite cumva balzacian, este proza din culegerea Corabia mistuită (1983), cu alte nuvele de „mistere”, ca Mătușile sau O casă ciudată. Paginile din București, oraș de vis și de dor (1977) recompun o microistorie a capitalei, de la pașoptism la comunism, autorul
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
narativ. Romanul este construit prin alăturarea diferitelor puncte de vedere asupra evenimentelor istorice aparținând unor personaje: spătarul Mihai Cantacuzino, Ștefan, fiul cel mai apropiat de voievod, Nicolae Mavrocordat, pe atunci mare dragoman, ș.a. Pilda inorogului zugrăvită la Băjești, Palatul Mogoșoaia privit ca imagine răsturnată în lac, tânăra soție (de treisprezece ani) a beizadelei Ștefan vorbind cu păpușile minuscule, pruncul credincioasei doici - țiganca Zamfira - ucis în locul copilului lui Brâncoveanu de seimenii răsculați, durerea ienicerului Selim la auzul dangătului de clopot, ecou al
TOMA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290214_a_291543]
-
respinge ideea existenței unei substanțe universale, a unei ființe supreme. Totuși se ajunge ca Buddha să fie investit, chiar indirect, cu acest statut, deși el este considerat doar o călăuză, un maestru spiritual. Învățăturile ce-i sunt atribuite nu trebuie privite ca niște cunoștințe care ar putea fi demonstrate, însă ele nu sunt nici revelate. Buddha este un îndrumător în sensul că indică o cale, dar fiecare rămâne liber s-o urmeze sau nu. Linia de conduită este propusă, nu impusă
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
lăsat pe alții mai tineri. „Candidați voi, că eu suficient am fost trei ani de zile și nu mai vreau. Da’ vin la partid și v-ajut, pentru că de-aicea nu plec niciodată, numa’ la groapă...” Cum simțiți că sunt priviți foștii deținuți politici? Nu suntem băgați În seamă. Nici nu se mai vorbește despre noi, decât foarte rar. Dacă n-ar fi Ticu Dumitrescu cu personalitatea lui și n-ar mai ieși din când În când În mass-media, poate nimeni
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
când a fost arestat socru-meu și urma să ne trimită judecătoria sentința. Primăria renunțase, de fapt, nici n-avea ce face cu un sfert din casă și cu jumătate din teren... Cum ați simțit din ’89 Încoace că sunt priviți foștii deținuți politici În România? Din punctul ăsta de vedere, am rămas cam dezamăgit. Dacă pe timpul lui Iliescu și ai lui nu mă așteptam să ni se facă cine știe ce privilegii, credeam că ăștialalți o să fie altfel... S-a și Întâmplat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Ați mai fost șicanat de Securitate după ce-ați ieșit din Închisoare? Da, am fost urmărit până-n ’89. Ați fost vreodată chemat pentru a da informații? Da. Da. Până-n ’58 chiar foarte des. Și mă amenințau... Cum simțiți că sunt priviți foștii deținuți politici În țară după 1989? Prost. E o categorie... probabil că lumea nu cunoaște ce-a fost cu ei și ce-au vrut. Mulți m-o Întrebat: „Ce-ai vrut, mă? Ce v-o trebuit?”. O parte. Și-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să lupt”. Dacă va trebui, îl va amenința că o să-i ia mașina, că o să-i ceară pensie alimentară, și atunci nu va mai avea bani etc. „Lung prilej de vorbe și de ipoteze”. Nu pot să nu remarc că, privită literar, povestea pe care mi-o spune are ritm, analiză psihologică și suspans. O notă bună e și faptul că, deși ar sfîșia-o cu plăcere pe adversară, se abține acum (de ce oare?) s-o vorbească de rău: „Ura - filosofează ea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
acesta spune: „Numai unul singur este punctul stabil de la care putem privi un tablou. Celelalte sînt prea apropiate sau prea depărtate, prea sus sau prea jos. Perspectiva hotărăște în arta picturii”. Pornind de aci, filosoful se întreabă imediat cum trebuie privite lucrurile în morală: „Dar în morală cine va hotărî?” Ideea e reluată mai încolo: „Nici eu n-aș putea judeca un lucru totdeauna la fel. Nu pot face judecata unui fapt în timp ce-l săvîrșesc; trebuie să procedez cum procedează pictorii
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la pantofi, în cantități mai mari decât astăzi, pe care le găseam și pentru care nu făceam nici atâtea cozi. Ca să vă convingeți, tov. președinte, că socialismul dă societatea înapoi ca racul, am să vă servesc un exemplu foarte edificator. Priviți și judecați cele două Germanii, una capitalistă și una socialistă. S au rupt din același trup și din același popor. Sunt aceiași oameni, vorbesc aceeași limbă și când s-au despărțit erau la fel de deștepți. De asemeni, ambele Germanii au plecat
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
credincioși până la capăt crezului stalinist, fuseseră Încarcerați În două insule ale represiunii titoiste. Ignorați de Kremlin, dar și de anglo-americani, care nu vroiau să irite iugoslavii ostili blocului sovietic, militanții aveau să se reîntoarcă, până la urmă, după decenii, În Italia. Priviți ca niște nebuni și fanatici, respinși de Însuși partidul comunist italian, devenit Între timp antistalinist și stânjenit de acest episod Încă viu al istoriei sale. În primul caz, avem un obsedat al trecutului pe care Încearcă să-l reînvie Într-
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
discuții pe diferite teme privind poziția Mișcării Legionare: relațiile cu Antonescu și explicarea evoluției lor, relațiile cu Germania național-socialistă, ideologia pe plan intern și extern, finanțarea Mișcării Legionare înainte și după 1940, antisemitismul mișcării, poziția față de U.R.S.S., cum este privită clasa muncitoare, etc., etc. Nicolae Petrașcu era suficient de bine documentat și răspundea degajat la toate problemele; răspunsurile lui erau discutate apoi între cei care îl chestionaseră și ajungeau la concluzia că poziția Mișcării Legionare prezentată de Petrașcu era cea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pe o treaptă inferioară de evoluție, dar să nu știu că există astfel de răutate în lume. N-am mai vorbit nici eu, nici el nimic. M-a dus la Cazimcă. Aici mă așteptau Nea Pătru și Tavi Voinea. Mau privit îngroziți. Acesta era efectul psihologic pe care îl urmăreau satrapii prin aplicarea unor astfel de pedepse. Le-am povestit cele petrecute cu mine „la tun” și vedeam groaza și îngrijorarea cum se lasă pe fețele lor. După un timp s-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
absorbiți de magia culorilor pictează. Pictează imagini din pădurea ce-i împrejmuiește, din locuri pitorești ale satului natal, locuri speciale sufletelor lor. Ce fericit este când simte în desenele copiilor fiorul inspirației divine și dragostea de frumos și de viață! Priviți imaginile alăturate și veți citi printre nuanțe numele celui care îi îndrumă pe calea artei, a frumosului, a creației. Un suflet blând, mărinimos și darnic dea lăsa o moștenire durabilă în sufletele copiilor - dragostea și recunoștința pentru creația divină. Acesta
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
absorbiți de magia culorilor pictează. Pictează imagini din pădurea ce-i împrejmuiește, din locuri pitorești ale satului natal, locuri speciale sufletelor lor. Ce fericit este când simte în desenele copiilor fiorul inspirației divine și dragostea de frumos și de viață! Priviți imaginile alăturate și veți citi printre nuanțe numele celui care îi îndrumă pe calea artei, a frumosului, a creației. Un suflet blând, mărinimos și darnic dea lăsa o moștenire durabilă în sufletele copiilor - dragostea și recunoștința pentru creația divină. Acesta
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
În revistă a principalelor concepții cu privire la natura instituțiilor, Crawford și Ostrom (1995) identifică trei tipuri importante de astfel de conceptualizări: instituții-ca-echilibre, instituții-ca-norme și instituții-ca-reguli. Scopul celor trei abordări e de a oferi explicații pentru regularitățile observate În comportamentele umane. Instituțiile privite ca un comportament spre echilibru presupun asumpția că indivizii raționali ce interacționează Între ei Își ajustează continuu răspunsurile planificate ca reacții la comportamentele celorlalți, până ce nu Își mai pot Îmbunătăți situația doar prin propriile acțiuni. O astfel de abordare pune
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În parte și, mai ales, pentru statele ex-comuniste, care nici ca model statal european, nici organizațional și nici funcțional nu sunt asemănătoare cu cele vest-europene, „exportatoare de acquis” (modelul statului fordist sau welfare state). Raportarea politicii la contextul globalizării trebuie privită, În acest caz, mai degrabă prin perspectiva tensiunilor permanente create Între politicile economice de construire a pieței europene unice (SEM1) și limitele instituționale și funcționale ale statelor care influențează procesele de Înfăptuire a politicilor publice naționale. De aceea, multă vreme
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
oricăror bănuieli, „precum soția Cezarului”. Managerii trebuie să înțeleagă recomandările și concluziile auditorilor, să perceapă ajutorul pe care îl primesc pentru stăpânirea riscurilor, care apar și evoluează continuu, și atitudinea pozitivă a acestora față de entitate. Auditorii interni și managerii trebuie priviți ca parteneri, nu ca adversari, având aceleași obiective, printre care eficacitatea actului de management în vederea atingerii țintelor propuse în condiții de performanță. Auditul intern este considerat ca fiind ultimul nivel al sistemului de control intern al entității, care nu efectuează
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
practică a rezultat că verificarea existenței mijloacelor și a compatibilizării acestora pentru atingerea obiectivelor sunt activități de control foarte importante în lanțul procedural stabilit de responsabil. Referitor la mijloace, trebuie să avem în vedere: mijloacele umane, poate problema esențială, dar privită mai degrabă din punct de vedere al calității decât al cantității. Multe activități de control sunt compromise în lipsa unui personal competent și adesea a reprezentat cauza unor ineficiențe, anomalii grave ș.a. Problema resurselor umane trebuie privită cu referire concretă la
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
integrantă a unei bune practici a managementului. Pentru a fi cel mai eficient, managementul riscurilor ar trebui să devină o parte a culturii unei organizații. Ar trebui integrat în filozofia, practicile și planurile de afaceri ale unei organizații în loc să fie privit sau practicat ca un exercițiu separat. Când acest obiectiv este atins, managementul riscurilor devine o sarcină pentru întreg personalul organizației.” În practică, de fapt, acestea sunt obiectivele directorilor (leadershipului) și scopul administratorilor (stewardshipului) din cadrul organizațiilor, se numește capacitatea de administrare
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
toți cei implicați în implementarea lui. În același timp, managementul consideră controlul intern ca fiind eficient dacă oferă o asigurare rezonabilă pentru atingerea celor trei obiective, prezentate mai sus. Cele cinci componente ale cadrului de control intern COSO ar trebui privite ca mecanisme conectate, care lucrează împreună, pentru a oferi asigurare privind realizarea celor trei obiective de bază și nu ca elemente distincte. În practică, fiecare obiectiv necesită ca cele cinci componente să fie prezente și acestea se vor realiza dacă
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Din nefericire, partea greșită a inovării reprezintă fraudă.57 De asemenea, să ne gândim la firma de consultanță Arthur Andersens, care a auditat și în același timp a oferit consiliere firmei Enron, care era o firmă de audit foarte bine privită, înființată în urmă cu 80 de ani și care a dispărut brusc în agitația privind distrugerea unor documente în timpul scandalului Enron.”58 Mai mult, consiliul de directori are un rol-cheie în supravegherea procesului de management al riscurilor. COSO-ERM a oferit
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Istoriei. Abia al optulea din cele zece capitole ale eseului lui Barthes se referă la gradul zero al scriiturii, ilustrat, În mod oarecum surprinzător, de Străinul lui Camus, roman publicat În 1942, Înainte, așadar, de deznodămîntul istoric al unei lumi privite astăzi de mulți cu multă nostalgie. „Păstrînd proporțiile, scrie Barthes, scriitura la gradul zero este În fond o scriitură indicativă, dacă vreți amodală [...] Noua scriitură se plasează În mijlocul acestor strigăte și al acestor judecăți (patetice, ale stilului jurnalistic, n.m.), fără
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În linii mari, decît cel la autorii români care i-au continuat/preluat . Argumentul lingvistic nu e de lepădat, totuși. Literatura este În primul rînd o limbă, iar limbile nu pot fi ierarhizate. Limbile sunt diferite, nu superioare și inferioare. Privită astfel, ca un fenomen apreciabil În interiorul limbilor, literatura română este un obiect-În-sine, pentru că nu poți compara un poem scris În românește cu unul În portugheză. Corect. Atunci literatura ar trebui să facă parte dintr-un curriculum cultural circumscris lingvistic: studii
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
simplu investigator social, ci a fost și un militant social. În concepția sa, sociologia are, pe lângă un scop teoretic, și un scop practic, acela de a fundamenta științific acțiunea socială. Evident că în perioada comunistă o asemenea concepție era prost privită, socialismul științific fiind singura fundamentare pretins științifică a politicilor sociale. Din comoditate teoretică, profesorul Stahl a fost de multe ori încadrat în categoria sociologilor de orientare marxistă. Este adevărat că în formarea sa teoretică a fost mult influențat de Constantin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]