11,157 matches
-
loc, în țara noastră, procese complexe, legate de schimbările de mentalitate a publicului față de „stat”, dar și cele privind noile relații promovate de UE în domeniul relațiilor pentru și cu publicul. Iată cum, de la început, am dorit să subliniem că problematica locului de muncă are un caracter multidimensional, cu o determinare politică și influențe semnificative asupra ansamblului societal. Adesea, problema posturilor în managementul resurselor umane este redusă la aspectele sale concrete, practice, cu deosebire cele privind metodele de proiectare și de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
care experiențele acumulate și formularea de expresii teoretice se cer a fi luate doar ca un „candidat la adevăr”, ca un posibil răspuns pe lângă altele posibile (chiar încă neformulate). Nu există o singură viziune asupra „posturilor” în managementul resurselor umane. Problematica „posturilor” în managementul resurselor umane reprezintă un câmp potențial de întrebări și de răspunsuri cu statutul de „candidat la adevăr”, concepute pe baza unor viziuni diferite despre om și organizație și care se cer nu numai „aplicate” ci, în special
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
periodică a unui om de la un post la altul<footnote Pentru aceste experiențe, a se vedea Hoffman, Oscar, Sociologia muncii, Editura Hyperion, București, 1996, pp. 23-25. footnote>. Mai recent, locul de muncă începe a fi conceput în raport direct cu problematica umană generală a unei instituții și cu cerințele tot mai presante ale democratizării vieții în „spațiul social al muncii”. În afară de unele aspecte de amploare mai redusă (despre care am mai vorbit, cum ar fi „insulele de producție”, „organizarea flexibilă”), se
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
no. 333, Paris, 2006; Retour, Didier, Rapiau, Marie-Thérèse, „Gestion des compétences et formation au sein de l’enterprise”, La gestion des ressources humaines, La Documentation Française, no. 333, Paris, 2006. footnote>. Paragraful următor va trata aceste aspecte; să reținem că problematica postului (locul de muncă) nu se poate trata dintr-o perspectivă strict tehnică, „practică”. Postul sintetizează o întreagă viziune despre muncă, omul în muncă, natura activității unei instituții. Elaborarea structurii pe post este o activitate a managementului resurselor umane la
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
34. Rolul analizei posturilor în managementul resurselor umane<footnote Klatt, L.A., Murdick, R.G., Schuster, F.E., op. cit., după Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 212; a se vedea și Manole, Cristina, op. cit., p. 71. footnote> Așa cum ne apare, problematica activității de analiză a posturilor este foarte eterogenă, necesitând: o informare bogată, corectă, multicriterială, dinamică, asupra „vieții personalului”, a adaptării sale la cerințele postului, dar și a postului la cerințele personalului (schema 35); o bună dinamică și flexibilă corelare între
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
mit a Însemnat și se pare că el continuă să Însemne exact ceea ce dorește autorul respectiv să Însemne” (I. Strenski, 1987, p. 39). În bibliografia de specialitate (și nu numai) se intersectează definițiile și dezbaterile conceptuale serioase, bazate pe aprofundarea problematicii, cu aproximări pretențioase. Multe dintre acestea sunt metaforice, vag evocative, dar susținute de nume altfel prestigioase. De aceea, ele pot părea cititorului neavizat pline de miez, chiar revelatoare. Voi prezenta, pentru edificare, câteva asemenea situații: ...nu este cazul să dorim
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Turnul Televiziunii Române, acolo unde se „fabrică” (sau se mistifică) realitatea, acolo unde telespectatorul-lector nu are acces și, ca atare, prezența în roman a unor personaje care abia dacă ascund persoane publice reale e firesc să-i suscite interesul. În plus, problematica abordată - „misterele Revoluției”, descoperirea teroriștilor -, de extremă actualitate, reprezenta o garanție certă a succesului. Constituindu-se și ca un fel de „monografie” a profesiei de ziarist de televiziune, romanul reconstituie, din perspectiva teleastului Bujor Hanganu, lumea aparte a impozantului edificiu
DIMITRIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286779_a_288108]
-
celelalte ramuri ale „științei literaturii” și cu obiectul de studiu (legături internaționale, paralelisme și caractere diferențiale), socotind nepotrivită extinderea dincolo de sfera valorilor literare, ceea ce ar transforma disciplina într-o „filosofie comparată a culturii” sau o „știință generală a artelor”. Prezentarea problematicii fundamentale se încheie cu concluzii privind utilitatea teoretică și practică a disciplinei care, prin posibilitatea sintezelor comparatiste de tot felul, stabilește diferențiat contururile specifice literaturilor naționale prin raportare la celelalte, construiește o imagine generală a umanității din aspectele literaturilor particulare
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
Este șef al Catedrei de literatură română a Universității de Stat din Moldova (din 1995). Editorial, debutează cu monografia Idee și imagine poetică (1971), cuprinzând analize și interpretări estetico-stilistice ale poeziei contemporane, genul liric devenindu-i obiectul principal de studiu. Problematica investigațiilor sale critice o constituie tendințele procesului literar contemporan din Republica Moldova și din România, statutul estetic al imaginii poetice și al liricii de inspirație socială și națională, aspectele artei poetice la unii scriitori, evoluția sistemului imagistic, metaforic și simbolico-mitologic, relația
DOLGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286818_a_288147]
-
spre necunoscut”. Dar energia necontrolată a protestului, relația prea directă, chiar prozaică, dintre discurs și faptul actual, împreună cu o oarecare lejeritate a lexicului tind adesea să împingă rostirea poetului spre discursiv și banal. Drama Sonata umbrelor este centrată pe o problematică aproape uzată încă de atunci: soarta artistului de geniu într-o societate puțin dispusă ori inaptă să-l înțeleagă și să-l prețuiască. Autorul se pricepe să-și însuflețească personajele, compozitorul orb Ivan Nour, soția acestuia, Elena, șovăitoare, nedreaptă, și
DOMINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286820_a_288149]
-
I (275-602), partea II (602-970), partea III (970-1247), respectiv zece capitole. În final, am adăugat două capitole ce transgresează cronologic perioada abordată și cuprinde intervalul 1247-1359, de la Diploma ioaniților la întemeierea Moldovei. Intervalul temporal menționat este o continuare firească a problematicii primului mileniu al istoriei noastre, iar întemeierea statală marchează încununarea luptei îndelungate pentru dăinuire a românilor, în spațiul de la Dunăre, Carpați și Mare. Septembrie 2009-Decembrie 2012 IOAN POPOIU Câmpulung Moldovenesc "Istoria celor o mie de ani, cuprinși între 275, părăsirea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din sud, după 602, în cursul secolului al VII-lea, au cunoscut un proces amplu de asimilare etnolingvistică, ca participanți la constituirea unei noi sinteze culturale, cu elementul traco-dac și roman.7 După această prezentare generală a slavilor, vom relua problematica lor și din alte perspective. Începuturile slavilor, consideră Iorga, pot fi limpezite doar parțial-ei pare să fi intrat ca un element component al confederației sarmatice, cu o alcătuire obscură. Ei apar în izvoare încă din epoca imperială, când erau vecini
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
XVII-lea, Iași, 1997. Mătasă C., Câmpul lui Dragoș. Toponimia veche și actuală din județul Neamț, București, 1943. Mehedinți S., Creștinismul românesc, București, 1941. Meteș Șt., Emigrări românești din Transilvania în secolele XIII-XX, București, 1977, p. 22-36. Mârțu F., În legătură cu problematica primei capitale a Țării Românești, în BOR, 1970, nr. 7-8, p. 787-795. Mihaly I., Diplome maramureșene din secolele XIV-XV, Sighet, 1900. Mihăilă Gh., Împrumuturi vechi sud-slave în limba română, București, 1960. Minea I., Din trecutul stăpânirii românești asupra Ardealului. Pierderea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sens este îndeosebi pagina de mijloc, care găzduiește confruntarea unor puncte de vedere diametral opuse, grupând, sub genericul „Da”, opinii afirmative privitoare la problema în discuție, vehement combătute de luările de poziție plasate sub genericul „Nu”. De exemplu, chestiunea „Este problematica tinerei generații o idee de import?” este tranșată afirmativ de I.E. Torouțiu, în timp ce Petru Comarnescu avansează convingerea contrară. În dezbaterea „cazului” Tudor Arghezi, la întrebarea Trebuie poezia să fie morală?, intervenția lui Dan Smântânescu, situată sub semnul lui „Da”, este
DA SI NU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286635_a_287964]
-
în fața calculatoarelor, modelul de predare cerea ca să învățăm toți laolaltă. A fost cât se poate de ineficient, din moment ce unii aveau ceva experiență, iar alții nu. Această experiență îmi amintește de un citat al lui Skinner din Walden Two, care tratează problematica utilizării notelor: „Nota este un instrument administrativ care afectează violent natura procesului de dezvoltare”. Instructorul ne-a arătat ecranul computerului său folosind un proiector și ne-a condus pas cu pas. A verificat apoi calculatorul fiecărei persoane pentru a vedea
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
înseamnă, în esență, o delegare a puterii realizată de mandantul-proprietar în favoarea mandatarului-manager, pentru realizarea unui management profesionist și respectarea unor condiționări de natură legală. Deși subiectul a fost dezvoltat datorită problemelor asociate complexității acestui tip de relație în cadrul organizațiilor mari, problematica se păstrează și pentru organizațiile mici. În mod evident, costurile de mandat sunt mai reduse în mărime absolută în al doilea caz, fără ca aceasta să însemne că impactul asupra funcționalității nu este la fel de important. Binomul mandant-mandatar se întâlnește nu numai
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
practică și are, eventual, consecințe perverse greu de estimat, cum ar fi, spre exemplu, alterarea mecanismelor motivaționale sau alterarea creativității individuale. Concluzia ar fi că un proces decizional trebuie să genereze consecințe acceptabile pentru toate categoriile menționate. Trebuie remarcat că problematica și perspectiva responsabilității sociale a corporației au, prin definiție, consecințe strategice evidente, datorită faptului că afectează organizația și mediul său pentru un interval lung de timp. De aceea, decizia care se raportează la acest subiect este de natură strategică. Dificultatea
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
dintre aceste structuri sunt focalizate asupra dilemelor etice, altele vizează constituirea unui sistem coerent de politici de abordare a deciziilor, cu o perspectivă mai clară și cuprinzătoare asupra responsabilității sociale a corporației. O abordare mai detaliată în acest context al problematicii deciziei strategice impune o cunoaștere satisfăcătoare a unor subiecte conexe de management strategic. Fundamentarea deciziei raționale bazate pe scop va fi facilitată de familiarizarea decidentului cu managementul prin obiective (MBO) și utilizarea misiunii și obiectivelor în formularea unei strategii. În
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
strategice și a grupurilor strategice prin prisma temelor anterioare pentru sectoare nonprofit, spre exemplu, învățământul universitar sau serviciile de sănătate. 8. Realizați pentru o industrie românească matură, ce prezintă o diversitate de segmente și grupuri strategice, o analiză completă a problematicii segmentării externe, cu identificarea alternativelor strategice sugerate de această analiză. Bibliografietc "Bibliografie" Abell, D.F. (1980), Defining the Business: The Starting Point of Strategic Management, Prentice Hall, Upper Saddle River, NJ. Allaire, Y., Fîrșirotu, M.H. (1998), Management strategic, Editura Economică, București
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
realitate posibilitatea de a opta pentru alt client. „Alunecarea” spre alți procesatori s-a dovedit de multe ori a fi dezavantajoasă, chiar din aceleași motive pentru care s-a generat mișcarea: aranjamentul financiar. Cum aprovizionarea cu „lapte conform” va fi problematică și riscă să afecteze standardul firmei, posibilitatea achiziționării laptelui de import pare tot mai probabilă în viitorul apropiat. Furnizorii de ambalaje se află într-o poziție avantajoasă, dat fiind faptul că prezintă o concentrare superioară și capacitatea de a satisface
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
la solicitarea unui detailist ar fi mai mare sau satisfacerea comenzilor în timp util ar fi aleatoare. Încrederea în distribuitor ar scădea și o alternativă ar fi căutată în cel mai scurt timp. Componenta financiară a relației furnizor-client prezintă aceeași problematică. Termenii generici ai creditului furnizor s-au generalizat în distribuția acestui tip de produse, adică se acceptă un decalaj între momentul preluării mărfii pe această filieră și momentul plății. Chiar dacă există instrumente moderne de plată care preiau, prin natura lor
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
prozei, care de la început apare deplin configurat, ca în povestirile din Dincolo de geamanduri (1990; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași) și în romanul A opta zi de la facerea lumii sau Fragment dintr-o piele de șarpe (1997). Într-o continuitate cu problematica prozei se află eseurile din Destinul spiritului și secolul XXI (1998) și din volumul Între Alfa și Omega (2003), un gest de fidelitate față de vocația filosofică și discursul speculativ, care abandonează intuiția literară pentru un demers hermeneutic și proiectiv, unde
CONSTANTINESCU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286380_a_287709]
-
din Cluj, absolvită în 1963. Funcționează ca profesor de limba și literatura română la Dumbrăveni, județul Sibiu. Din 1981 a fost redactor la revista „Vatra”. Debutează publicistic în 1969, în „România literară”, iar editorial în 1977, cu Romanul românesc și problematica omului contemporan. Colaborează la „România literară”, „Vatra”, „Tribuna”, „Transilvania”, „Steaua”, „Astra”, „Familia”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Igaz Szó” ș.a. Înainte de a trece la amplele sale sinteze, C. antologhează textele despre roman ale lui I. Slavici, descifrând în ele o
COSMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286437_a_287766]
-
cronicii / letopisețului. Teoria lui C. este când prea laxă (formele ce ar anticipa romanul), când prea restrictivă (influența modelului occidental e redusă la rolul de „clarificator”), cartea rezistând însă prin considerațiile analitice care se sustrag schemei teoretice. Romanul românesc și problematica omului contemporan (1977) așază întreaga evoluție postbelică a genului la noi sub dominanta realismului (prima secțiune a cărții schițează o „poetică a realismului”). Tentativa e reluată în mai ampla sinteză Romanul românesc contemporan. 1945-1985. În primul volum (Realismul, 1988), sunt
COSMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286437_a_287766]
-
cu formă fixă) și romanul experimental (indirect, eseistic, metaroman, hiperroman). Autorii aferenți fiecărei diviziuni sunt tratați micromonografic, panorama urmărind totodată evoluția fiecărui tip de roman. Taxonomia stufoasă este compensată, și aici, de pertinența comentariilor pe text. SCRIERI: Romanul românesc și problematica omului contemporan, Cluj-Napoca, 1977; Geneza romanului românesc, București, 1985; Romanul românesc contemporan. 1945-1985, vol. I: Realismul, București, 1988, vol. II: Metarealismul, Cluj-Napoca, 1998. Antologii: Ioan Slavici, Romanele vieții, Cluj-Napoca, 1977. Repere bibliografice: Ștefan Borbély, Anton Cosma, „Romanul românesc și problematica
COSMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286437_a_287766]