3,972 matches
-
și testat în multe privințe. Scurta teorie a lui Kant despre nimic, de asemenea poate fi ușor înțeleasă, pentru că ea este construită după regulile stabilite de el în "Analitica transcendentală" privind cunoașterea veritabilă. Filosoful a știut că un asemenea concept "problematic" poate fi luat în mai multe feluri, și atunci a atras atenția asupra regulii sub care trebuie gândit: "pentru a distinge dacă un obiect este ceva sau nimic, se va urma ordinea și indicația categoriilor".130 Interesante, din perspectiva problemei
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în ciuda acestui pericol, cele două sensuri ale timpului operațional și obiectual au fost suficient discriminate; în ceea ce privește prezența lor în construcția lui Kant. Totuși, trebuie făcută observația că aspectul obiectual este mai pregnant. De ce? Tocmai pentru că el pare a fi mai problematic, din perspectiva unui demers interesat de condițiile de posibilitate ale fenomenului și ale cunoștinței. Poate chiar pentru motivul că este vorba despre două rânduri de obiecte: cel reprezentat de ipostazele propriu-zis fenomenale ale "obiectului" și cel propriu cunoștinței. Dar în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care le au categoriile, adică formele sale pure. El o poate face, însă cu riscul de a crea aparență. Totuși, susține filosoful, noumenul are un rost: delimitează spațiul de aplicabilitate al sensibilității; el trebuie, cumva, gândit, dar ca un "concept problematic", care poate fi supus unei analize, care nu este contradictoriu în sine, dar care, pe de altă parte, nu are nici o referință propriu-zis obiectuală de ordinul obiectului sensibil. Conceptul problematic, în genere, este vid, din acest unghi al aplicabilității sale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
al sensibilității; el trebuie, cumva, gândit, dar ca un "concept problematic", care poate fi supus unei analize, care nu este contradictoriu în sine, dar care, pe de altă parte, nu are nici o referință propriu-zis obiectuală de ordinul obiectului sensibil. Conceptul problematic, în genere, este vid, din acest unghi al aplicabilității sale, fiindcă aceasta nu poate fi empirică. Noumen-ul este astfel unul dintre conceptele care nu sunt cuprinse totalmente judicativ, care scapă, într-o oarecare măsură, unor predeterminări judicative. Totuși, chiar pe
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aceasta nu poate fi empirică. Noumen-ul este astfel unul dintre conceptele care nu sunt cuprinse totalmente judicativ, care scapă, într-o oarecare măsură, unor predeterminări judicative. Totuși, chiar pe baza acestora el este și acceptat, în această formă de "concept problematic". Important ar fi acum, pentru a da o formă finală sensurilor sale: a) noumen-un este obiect al intelectului în măsura în care timpul este absent (adică lui nu îi corespunde un obiect dat empiric); b) el este un concept care scapă "dictaturii" judicativului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
materialului sensibil, cuprinde o problemă de constituire fenomenală în sens judicativ care trebuie avută în vedere mai departe. Kant însuși, pregătindu-se să treacă la a doua parte a Logicii transcendentale, anume la Dialectica transcendentală, va zăbovi în acest spațiu problematic, de unde se pot ivi situații ca aceea descrisă de Jacobi. Dar trebuie zăbovit aici, cu această interpretare, fiindcă se anunță anumite sensuri non-judicative. 3.2.2.3. Topică transcendentală vs. amfibolie transcendentală Despre topică a mai fost vorba în această
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
transcendentală". Așadar, este un neajuns pentru cunoaștere desigur, pentru constituirea fenomenală, în genere confuzia dintre conceptele sensibilității și cele ale intelectului; de fapt, amfibolia privește mai cu seamă greșeala de a lua noumen-ul drept fenomen. Raportat la fenomen, noumen-ul, concept problematic fiind, desemnează un obiect care poate fi ori "ceva", caz în care el este dat sensibil și prelucrat categorial, astfel fiind constituit fenomenal, negându-se pe sine (determinându-se ca nimic propriu-zis), ori "nimic", adică strict un obiect al intelectului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Kant are acest sens: să se distingă radical între fenomen și noumen, pe temeiul imposibilității acestuia din urmă de a fi constituit fenomenal (de a căpăta sensul de fenomen). Și tocmai pentru că nu poate apărea astfel, el reprezintă un concept problematic, dar unul el însuși radical în sensul că nici nu poate fi așteptată o eventuală în-registrare fenomenală a sa, opunându-se lui "ceva" ca "nimic". Dar valabilitatea acestor limite ale constituirii ține de înseși regulile demersului critic, care, pe de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acesteia etc.: doar în orizontul analiticii existențiale. Tocmai această relație, privilegiată la Heidegger, dintre predicație și actul- de-principiu "scoatere la iveală a temeiului prin punerea sa în evidență", ne constrânge să dăm o atenție specială acestuia din urmă. Desigur, problematică este, și pentru acest caz (pentru această aplicație), sensul de evidență ("scoatere în evidență", "punere în evidență" etc.). Dar acesta nu poate reprezenta, deocamdată, un motiv de tematizare. Este însă Dasein-ul ca un dat în "lume" temeiul ca atare al
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
orizontul logos-ului (formal) Dintre toate legăturile constitutive posibile ale timpului cu cele patru elemente ale celor două aspecte ale judecății, cel cu subiectul logic (element al aspectului formal) și cel cu timpul însuși (element al aspectului alethic) sunt mai problematice. Aceasta înseamnă că ele nu se supun în întregime rigorilor dictaturii judicativului și, în consecință, nici regulilor reducției judicative. În aceasta avem un indiciu despre posibilitatea deschiderii unor căi prin care orizontul judicativ să fie străpuns, pentru a fi deschis
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de generalitate, să se constituie ca atare, în carne și oase, prin fiecare act de constituire judicativă. De exemplu, S (subiectul) judecății să fie constituit ca S, pur și simplu, dar, totodată, ca acest-S. Dictatura judicativului îngăduie transmutări interogative, problematice, dubitative, asemenea celor menționate mai sus. Dar tocmai în acest fel se constituie fel de fel de aporii. Este chiar firesc să se ajungă la aporii în demersurile filosofice; dacă nu cumva este lăudabil să picăm în aporiile cele mai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sub autoritatea judicativului constitutiv, pentru că acesta are, înainte de toate, un caracter formal. Dar aici este vorba și despre o structură a acestei forme, ceea ce înseamnă că trebuie trecut dincolo de prima constatare "formală", anume trebuie revăzută alcătuirea acesteia. În acest caz, problematică este asocierea dintre formă și structură; cea dintâi reprezintă, desigur, o "configurație" a unor elemente, însă nu acestea au sens, ci unitatea lor formală; cea de-a doua este și ea o "configurație" a unor elemente și relații între acestea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fapt; mai bine zis, o parte a unei imagini a "lumii". Se poate observa că o asemenea înțelegere a judecății este solidară cu o problemă judicativă rezolvată parțial cu mijloace chiar de tip judicativ, dar susținută, în însuși aspectul ei "problematic", tocmai cu ajutorul acestor mijloace: este vorba despre problema adevărului. Dacă adevărul este, în esența sa, corespondență (acord) între "lucruri" diferite prin natura lor, atunci trebuie să fie constituită o anumită situație de cunoaștere, care să pună alături o "judecată" de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Pentru asta îți trebuie, în mod normal, mijloace, drept care e inevitabil să te ocupi nițeluș și de câștig. Lucrezi atât cât să-ți asiguri răgazurile. Te definești prin gașcă, escapadă, mici driblinguri erotice, chef. Vrei „trăiri“. Multe și nu prea problematice. Dacă ai noroc, nici nu-ți dai seama când ți-a trecut vremea. Dacă n-ai, te încurci, de timpuriu, în propriile tale plăceri. Tipul B are și subtipuri: consumului frivol i se adaugă, de pildă, uneori, preocuparea pentru imaginea
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
În ce mă privește, cred că lectura matură și fertilă este lectura dictată de un orizont de interogativitate propriu. Ai o întrebare anumită, ai o preocupare dominantă și citești pentru a căuta repere, provocări ajutătoare, soluții. Citești în plasa unei problematici antecedente. O asemenea lectură orientată are cel puțin două avantaje: (1) e superior selectivă, te ghidonează în labirintul descurajant al bibliotecii și (2) pune ordine chiar și în ceea ce poate fi, la un moment dat, lectură întâmplătoare. Când ai obsesivitatea
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
grosolănia polemică, încă pățânarea contrapro ductivă. Nedilematicul e, prin definiție, conflictual. Jan Patoàka avea dreptate să spună că războaiele sunt provocate de oameni fără dileme, oameni care cred că au dreptate totală pe toate planurile, oameni care nu percep dimensiunea problematică a lucrurilor. 4. Când ești prea tânăr și ai, prematur, mai multe răspunsuri decât întrebări. 5. Când ești prea bătrân și simți mijind înăuntrul tău spectrul lui Conu’ Leonida. 6. Când te auzi proferând locuri comune. 7. Etc. Când nu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
elemente realiste ale înfățișării adolescentului sunt surprinse cu o ironie cvasi-grotescă: niște ciubote mari cărora nu le-ar fi păsat nici de potop, cu atât mai vârtos că aveau turetci care îngropau în ele pantalonii individului conținut îndată ce timpul devenea problematic 239, ironie care aduce aminte de o altă proză scrisă în acest registru Părintele Iermolachie Chisăliță, unde poetul realizează un autoportret ironic cu influențe din Creangă. Adesea sunt surprinse și descrise mișcări și obiceiuri proprii: Cu coatele așezate pe masă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
salvator: întoarcerea în trecut, cunoașterea temeinică a valorilor locale, călătorii pe cont propriu pentru documentare, dialoguri rodnice cu personalități ale zonei sau cu urmași ai acestora, o corespondență istovitoare" (p. 9). Structura lucrării Lovineștii cuprinde, ordonate și ierarhizate cronologic și problematic: 1) înaintașii Profira și V. T. Lovinescu -, copiii; 2) scriitori de familie: a) Eugen Lovinescu, b) Anton Holban, c) Vasile Lovinescu, d) Horia Lovinescu și e) Monica Lovinescu, la care adaugă: 3) 78 de poze de epocă, înfățișând familia, rude
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Moldova la diverse activități organizate în România de Agenția Națională Română pentru Programele Uniunii Europene - EUROTIN. Invitațiile vor fi transmise prin intermediul Ministerului Educației și Științei din Republică Moldova. Articolul 7 Părțile vor coopera în următoarele domenii ale sportului: 7.1. problematică organizării sportului și legislație; 7.2. activitatea sportivă de performanță; 7.3. selecția tinerelor talente; 7.4. sportul pentru toți; 7.5. educația fizică a copiilor și tineretului; 7.6. pregătirea și perfecționarea cadrelor sportive; 7.7. știință sportului, medicina
ÎNŢELEGERE din 4 noiembrie 1999 între Ministerul Tineretului şi Sportului din România şi Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei din Republica Moldova privind cooperarea în domeniile tineretului şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125906_a_127235]
-
cu atît stresul aculturației sporea. Adolescenții devin tot mai conștienți de contrastul dintre relațiile cooperante pe care le au cu colegii din grupul de co-vîrstnici și relațiile tot mai unilaterale experimentate cu părinții. Acest aspect al dezvoltării poate fi mai problematic pentru tinerii emigranți decît pentru cei care au rămas în țara lor natală, pentru că ei pot adopta valori familiale vestice mai devreme decît părinții lor. Astfel, lupta adolescenților pentru autonomie poate fi accentuată de diferențele intergeneraționale în contextul aculturației. în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și credința în presimțiri. Constituind un cîmp de cercetare foarte actual și în plină expansiune, teritoriul teoretic și aplicativ al axiomelor sociale constituie un rezervor al subiectivității sociale de profunzime, care, odată explorat, poate prezice un ansamblu de comportamente sociale problematice. 7.10. Diagnoze românești (2): modelul axiomelor sociale. Investigarea presupozițiilor implicite din mediul educațional o diagnoză autohtonă Principala miză a cercetării a constitut-o realizarea unui diagnostic românesc pe baza modelului axiomelor sociale, întregind un portret identitar ce se conturează
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
5); conștiință a sinelui scăzută (scoruri specifice: AS = 8,18-12,15/12,5); alegerea percepută ca diminuată (scoruri specifice: PC = 9,55-10,34/12,5); autodeterminare scăzută (scoruri specifice: SD = 17,70-22,04/22,50). De asemenea, cu toate caracteristicile problematice ale cohortei "35", provocate de integrarea generalizată a unor traume istorice, atunci cînd apar totuși diferențe intergeneraționale statistic semnificative, ele exprimă o dezangajare mai pronunțată a tinerilor în dauna celor "mai puțin tineri". La nivel valoric, așadar, tinerii de azi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
au angajat paradigma alegerii impuse. Așadar, paradigma alegerii libere este doar parțial responsabilă pentru probele aduse în favoarea poziției universaliste. O modalitate de a testa această posibilitate vizează crearea unei scale de răspunsuri impuse, care să elimine aspectul forțat și foarte problematic al scalei respective. Astfel, s-au construit proceduri care au adăugat o nouă opțiune, de genul "nici una dintre variante nu este corectă". Această variantă le-a oferit observatorilor libertatea să decidă dacă varianta "bună" este sau nu prezentă printre opțiunile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și de testarea validității unor modele ale structurii personalității, elaborate în perspectivă etică, în încercarea de a afla dacă există trăsături de personalitate "universale". Și cercetătorii români au început să includă în sintezele sau studiile lor de teren recuperarea acestei problematici (Macsinga, Maricuțoiu, Paloș, 2002; BogÆthy, 2004; Zlate, 2004, 2008). Un prim studiu clasic la nivel mondial a fost realizat de K. Kelley et al. (1986), care a utilizat scala locus of control (Rotter, 1966), pentru a urmări eventualele corelații între
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
universității nu mai aveam cum avansa. M-am alăturat sociologiei, întâi ca profesor începător care a înlocuit un coleg plecat în concediu. Apoi am renunțat la poziția permanentă din universitate și m-am găsit fără finanțare. A fost o situație problematică întrucât avusesem salariu 10 ani de zile și banii mei proprii de și mai mult timp. Am început să-mi finanțez studiile doctorale în același fel în care procedează mulți oameni din cadrul științelor umane și sociale și în ziua de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]