2,396 matches
-
modeste, cu absida altarului nedecroșată, poligonală, cu trei laturi. Pe latura de sud s-a realizat un mic pridvor, prin prelungirea șarpantei acoperișului și sprijinirea acesteia pe cinci stâlpi din lemn, pentru a proteja fundația de apele de infiltrație. Deasupra pronaosului se înalță micul turn-clopotniță de forma unei prisme cu baza pătrată și coif ascuțit. Din inventarul acestei biserici nu mai fac parte obiecte de valoare, iar starea de conservare impune o intervenție urgentă.
Biserica de lemn din Comlod () [Corola-website/Science/327191_a_328520]
-
au ars până în temelii satul, afectând serios și biserica de lemn, construită la 1700 pe locul alteia mai vechi. Refăcută imediat, după 1848 a suferit mai multe intervenții în timp, ultima prin 1970, când s-a înlocuit o grindă din pronaos, ce susține acoperișul. Starea bisericii a fost mult timp critică, datorită acoperișului prin care se infiltrau ploile și zăpada, afectând grav pictura interioară. În anul 2006 a fost schimbată întreaga șindrilă de pe biserică și turn. Biserica din lemn, de mici
Biserica de lemn din Stejera () [Corola-website/Science/327307_a_328636]
-
de navă, fără contraabsidă și cu absida altarului de formă pentagonală și decroșată față de restul corpului construcției. Accesul în interior se realizează pe o ușă masivă din lemn dispusă în peretele sudic. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pronaosul are o formă dreptunghiulară, iar în peretele sudic se află ușa de intrare. Naosul are tot formă dreptunghiulară, iar în pereții de nord și de sud sunt dispuse simetric două ferestre dreptunghiulare. Absida altarului este decroșată
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]
-
și cu absida altarului de formă pentagonală și decroșată față de restul corpului construcției. Accesul în interior se realizează pe o ușă masivă din lemn dispusă în peretele sudic. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pronaosul are o formă dreptunghiulară, iar în peretele sudic se află ușa de intrare. Naosul are tot formă dreptunghiulară, iar în pereții de nord și de sud sunt dispuse simetric două ferestre dreptunghiulare. Absida altarului este decroșată și are formă pentagonală
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]
-
ferestre dreptunghiulare. Absida altarului este decroșată și are formă pentagonală. Ea are două ferestre de dimensiuni mai mici decât cele din pereții naosului: una în peretele sudic, de formă pătrată, și alta în axa absidei, de formă dreptunghiulară. Accesul din pronaos în naos se face printr-un gol de trecere. Lăcașul nu este pictat pe interior, pereții de lemn fiind vopsiți în culoarea albă și decorați cu icoane atârnate. Din punct de vedere arhitectural, acest edificiu se aseamănă cu Biserica de
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]
-
construită din piatră și cărămidă. Acoperișul a fost din cupru din care o parte a fost înlocuită cu tablă zincată, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Construcția este în formă de navă dreptunghiulară pe care se sprijină cupola bisericii. Pronaosul este despărțit de naos printr-un zid de piatră și cărămidă care susține cafasul (balconul unde cântă corul într-o biserică). Corpul principal are o lungime de 23 de metri și o lățime de 7 metri. Altarul are formă semicirculară
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
în anul 1937. De asemenea pe părțile laterale sunt scaune, iar în mijloc sunt aranjate pe două rânduri. În anul 2000, scaunele vechi au fost înlocuite cu altele noi din lemn de stejar, executate de meșteri lemnari din Maramureș. În pronaos se află „o lespede dreptunghiulară, imitând marmura roșie, de dimensiunile unui mormânt, sub care probabil este înmormântat Hagi Nicolae Dimitrie. Lespedea însă nu are nici o inscripție”. Pentru pictura bisericii a fost adus renumitul pictor Arsenie Petrovici de la Biserica Albă (Serbia
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
ani mai nainte fiind ispovăduit și cuminăcat și în bisărica muerească îngropat prin mină Petru Iorgovici parohu și prtoprez al Oreviți"". Cele consemnate de parohul Petru Iorgovici fac să dispară probabilitatea și să confirme că ctitorul a fost înmormântat în pronaosul bisericii, chiar dacă "lespedea dreptunghiulară imitând marmora roșie, de dimensiunea unui mormânt", despre care s-a amintit, nu are nicio inscripție. A fost înmormântat în interiorul bisericii, în parte muierească, așa cum și-a manifestat dorința testamentară, pentru "a fi călcat în picioare
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
maici, transformând-o în mănăstire de călugări în anul 2004. Începând cu 1 septembrie 2009, mănăstirea a redevenit mănăstire de maici, statut pe care îl are și în prezent. are o importantă valoare istorică și de patrimoniu, prin pictura din pronaos și cele patru icoane împărătești și de hram, păstrate în forma lor originală din timpul lui Matei Basarab. Ea este, alături de Mănăstirea Arnota, singura mănăstire ctitorită de Matei Basarab în care s-a mai păstrat pictura murală originală din secolul
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
arhanghelilor Mihail, Gavril și Rafail de la Mănăstirea Brebu. Primul izvor scris care atestă data de 3 aprilie 1646 ca data certă a sfințirii bisericii mănăstirii, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Mercurie”, este pisania din piatră cioplită de deasupra intrării în pronaos. Aceasta este scrisă în limba română cu caractere chirilice și are următorul text: Totuși, mai multe surse consideră că există dovezi că mănăstirea ar fi fost de fapt întemeiată înainte de 1646, foarte probabil după una din luptele cu tătarii care
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
epocii lui Matei Basarab. Diaconul Paul de Alep o caracteriza astfel: "„Arhitectura mănăstirilor sale, ca aproape a tuturor celor din țară, este uniformä”". Specifice pentru această epocă au fost: folosirea în egală măsură a planurilor dreptunghiular și trilobat; turn-clopotniță pe pronaos; despărțirea naosului de pronaos printr-un zid cu deschidere; împărțirea fațadelor în două registre printr-un brâu, registrele fiind decorate cu panouri și arcaturi realizate din ciubuce. Alți istorici de artă susțin că, începând din această epocă, zidul care despărțea
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Diaconul Paul de Alep o caracteriza astfel: "„Arhitectura mănăstirilor sale, ca aproape a tuturor celor din țară, este uniformä”". Specifice pentru această epocă au fost: folosirea în egală măsură a planurilor dreptunghiular și trilobat; turn-clopotniță pe pronaos; despărțirea naosului de pronaos printr-un zid cu deschidere; împărțirea fațadelor în două registre printr-un brâu, registrele fiind decorate cu panouri și arcaturi realizate din ciubuce. Alți istorici de artă susțin că, începând din această epocă, zidul care despărțea în mod tradițional naosul
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
un zid cu deschidere; împărțirea fațadelor în două registre printr-un brâu, registrele fiind decorate cu panouri și arcaturi realizate din ciubuce. Alți istorici de artă susțin că, începând din această epocă, zidul care despărțea în mod tradițional naosul de pronaos a fost desființat, în locul lui apărând stâlpii care unifică în realitate spațiul bisericii. Ansamblul arhitectonic al Mănăstirii Plătărești este alcătuit dintr-o incintă de formă dreptunghiulară, având în mijloc biserica de plan triconc, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Mercurie”. În
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
se înscrie astfel într-o cuprinzătoare categorie de ctitorii ale lui Matei Basarab construite în acest stil, cum ar fi: Arnota (1633), Brebu (1650) sau Gura Motrului (1653). Trăsătura comună cea mai semnificativă a acestor biserici este reprezentată de împărțirea pronaosului în două secțiuni, prin intermediul unui arc de boltă longitudinal. Majoritatea acestora au sau au avut două turle gemene pe pronaos, ceea ce nu este exclus să fi fost cazul și la Plătărești, cel puțin în proiectul inițial. De asemenea, aceste biserici
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Arnota (1633), Brebu (1650) sau Gura Motrului (1653). Trăsătura comună cea mai semnificativă a acestor biserici este reprezentată de împărțirea pronaosului în două secțiuni, prin intermediul unui arc de boltă longitudinal. Majoritatea acestora au sau au avut două turle gemene pe pronaos, ceea ce nu este exclus să fi fost cazul și la Plătărești, cel puțin în proiectul inițial. De asemenea, aceste biserici au naosul construit după un plan treflat și cu o turlă deasupra sa. Pronaosul bisericii este de formă dreptunghiulară, având
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
au avut două turle gemene pe pronaos, ceea ce nu este exclus să fi fost cazul și la Plătărești, cel puțin în proiectul inițial. De asemenea, aceste biserici au naosul construit după un plan treflat și cu o turlă deasupra sa. Pronaosul bisericii este de formă dreptunghiulară, având la intrare un pridvor, adăugat într-o etapă ulterioară construcției bisericii (cel mai probabil în timpul lucrărilor de refacere a mănăstirii din 1684, în perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu. Biserica a fost construită temeinic, cu
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
desemnând pentru executarea acestor lucrări un colectiv de istorici și arhitecți condus de arhitectul Mihai Opreanu. Punerea în practică a proiectului de restaurare s-a efectuat în perioada 1991-1997. Prin proiect sunt desființate cele două turnuri oarbe de pe naos și pronaos, construite pe timpul restaurărilor anterioare în locul celor distruse de cutremurul din 1802, revenindu-se la o singură turlă centrală, specifică stilului celorlalte biserici din epoca lui Matei Basarab. Tot cu această ocazie au fost executate lucrări de consolidare și au fost
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Matei Basarab. Tot cu această ocazie au fost executate lucrări de consolidare și au fost îndepărtate straturile de tencuială exterioară, biserica revenind la aspectul exterior inițial, cu ziduri având decorații de cărămidă aparentă. Tot acum, a fost restaurată pictura din pronaos și catapeteasma, pictura din naos, altar și pridvor provenind din epoci mai recente și neavând o valoare istorică deosebită. În perioada iunie-iulie 1999, în cadrul proiectului de restaurare a complexului, realizat la comanda Oficiului Național pentru Protecția Monumentelor, au fost executate
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
să poruncească pictorilor săi aleși să ajute pe cuviosul arhimandrit să îndeplinească cele cerute de noi, adică sfânta artă a zugravilor de icoane"”. Sfințirea picturii în anul 1649 este consemnată pe un filacteriu (casetă cu text) dispus alături de portretul din pronaos al primului egumen al mănăstirii, Vasile. Pictura originală s-a păstrat până în prezent numai în pronaos, celelalte componente ale bisericii fiind repictate în anul 1990, în tempera, lucrările fiind însă de un slab nivel tehnic și artistic. Pictura din pronaos
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
adică sfânta artă a zugravilor de icoane"”. Sfințirea picturii în anul 1649 este consemnată pe un filacteriu (casetă cu text) dispus alături de portretul din pronaos al primului egumen al mănăstirii, Vasile. Pictura originală s-a păstrat până în prezent numai în pronaos, celelalte componente ale bisericii fiind repictate în anul 1990, în tempera, lucrările fiind însă de un slab nivel tehnic și artistic. Pictura din pronaos a fost restaurată în anul 1972 în cadrul unui program finanțat de Direcția Monumentelor Istorice, de pictorița
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
pronaos al primului egumen al mănăstirii, Vasile. Pictura originală s-a păstrat până în prezent numai în pronaos, celelalte componente ale bisericii fiind repictate în anul 1990, în tempera, lucrările fiind însă de un slab nivel tehnic și artistic. Pictura din pronaos a fost restaurată în anul 1972 în cadrul unui program finanțat de Direcția Monumentelor Istorice, de pictorița Olga Greceanu, artistă renumită pentru grija acordată păstrării în cele mai mici detalii a picturii originale. Trebuie menționat faptul că biserica mănăstirii Plătărești este
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
păstrează pictura originală (fragmente mai mici de pictură s-au mai păstrat și în biserica fostei mănăstiri de la Negoești). Pictura originală din 1649, executată în tehnica „frescă” utilizând pigmenți vegetali solubili în apă, se mai păstrează în prezent numai în pronaos. Pictura din pronaos este compusă din două ansambluri principale: Ușa de la intrarea în pronaos împarte tabloul ctitoricesc pictat aici în două părți: la stânga și pe peretele de nord sunt pictați o serie de membri ai familiei lui Matei Basarab: jupân
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
fragmente mai mici de pictură s-au mai păstrat și în biserica fostei mănăstiri de la Negoești). Pictura originală din 1649, executată în tehnica „frescă” utilizând pigmenți vegetali solubili în apă, se mai păstrează în prezent numai în pronaos. Pictura din pronaos este compusă din două ansambluri principale: Ușa de la intrarea în pronaos împarte tabloul ctitoricesc pictat aici în două părți: la stânga și pe peretele de nord sunt pictați o serie de membri ai familiei lui Matei Basarab: jupân Barbu și jupânița
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
biserica fostei mănăstiri de la Negoești). Pictura originală din 1649, executată în tehnica „frescă” utilizând pigmenți vegetali solubili în apă, se mai păstrează în prezent numai în pronaos. Pictura din pronaos este compusă din două ansambluri principale: Ușa de la intrarea în pronaos împarte tabloul ctitoricesc pictat aici în două părți: la stânga și pe peretele de nord sunt pictați o serie de membri ai familiei lui Matei Basarab: jupân Barbu și jupânița Calia - fratele și sora domnitorului, jupân Vâlsan - un văr al domnitorului
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
capului Sfântului Apostol Pavel, răstignirea Sfântului Apostol Petru, decapitarea a două mucenițe necunoscute și ridicarea la cer a Sfântului Ilie. Portretele sfinților în picioare au numele scris în limba slavonă, iar dedesubt sunt explicații în limba greacă. Tabloul votiv din pronaos Catapeteasma bisericii mănăstirii, bogat ornamentată cu motive vegetale, include un set de patru icoane de hram, de dimensiuni mari, precum și ușile împărătești, toate donație a domnitorului Matei Basarab și a doamnei Elina. Cele patru icoane dăruite de familia domnitoare îi
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]