4,641 matches
-
revendicarea liberală conform căreia interdependența economică asigură pacea în relațiile internaționale (Grieco 1988). Mai întâi, aceștia au argumentat că în orice luptă dintre discipline concurente, mediul anarhic și insecuritatea pe care el o generează vor avea mereu prioritate asupra urmăririi prosperității economice. Interdependența economică nu va avea niciodată prioritate în fața securității strategice, deoarece statele trebuie să fie preocupate în primul rând de supraviețuire. Capacitatea lor de a explora căi de cooperare economică va fi așadar limitată de cât de sigure se
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
investițiile străine directe ISD) și moneda (valuta) circulă în prezent mai mult decât mărfurile. Ca rezultat, creșterea puterii capitalului transnațional și diminuarea suveranității economice naționale este poate cea mai semnificativă realizare a ideilor economice liberale (Strange 1996, 1998). Relația dintre prosperitatea economică a unei națiuni și piețele monetare mondiale este decisivă. Deoarece majoritatea statelor sunt incapabile să genereze suficientă bogăție endogenă pentru a-și finanța dezvoltarea economică, guvernele trebuie să asigure condițiile economice interne care să atragă investiții străine în țările
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Remarcând că cerințele de moralitate și justiție au format întotdeauna o parte importantă a istoriei relațiilor internaționale, Wight (1977:192) argumentează că "dintotdeauna, sarcina politică fundamentală a fost aceea de a asigura ordinea, sau securitatea, din care legea, dreptatea și prosperitatea se pot dezvolta ulterior". Se înțelege că membrii Școlii Engleze erau înclinați să sublinieze importanța menținerii ordinii, mai degrabă decât pe cea a dreptății și prosperității, pe durata Războiului Rece, dar începând cu mijlocul anilor '80, mulți au luat o
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a fost aceea de a asigura ordinea, sau securitatea, din care legea, dreptatea și prosperitatea se pot dezvolta ulterior". Se înțelege că membrii Școlii Engleze erau înclinați să sublinieze importanța menținerii ordinii, mai degrabă decât pe cea a dreptății și prosperității, pe durata Războiului Rece, dar începând cu mijlocul anilor '80, mulți au luat o atitudine mai explicit normativă în problema sărăciei și a drepturilor omului. În lumea mai optimistă a anilor '90, membrii abordării teoretice a "societății interna-ționale critice" deveneau
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
altă parte, atât argumentul lui Bull că ordinea internațională trebuie judecată, până la urmă, prin prisma contribuției ei la ordinea mondială, cât și ideea lui Wight că principala sarcină a politicii este promovarea ordinii și securității "din care legea, justiția și prosperitatea se pot dezvolta ulterior", sugerează că se poate totuși spune câte ceva despre direcția pe care societatea internațională ar trebui, în mod ideal, să o urmeze. Interesant, acest lucru pare să-i apropie pe Bull și pe Wight de Kant, care
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
unui compromis al socialismului cu naționalismul. Internaționalismul proletar era mult mai important decât crearea comunităților politice multiculturale. Teoriile privind imperialismul împărtășeau credința marxistă conform căreia capitalismul era o forță progresistă pentru că urma să aducă dezvoltare industrială și o bază pentru prosperitatea materială a tuturor popoarelor. Asumpția era că modelele capitaliste occidentale și ulterior dezvoltarea de tip socialist urmau să fie imitate de alte regiuni ale globului. Ideea lui Troțki privind dezvoltarea combinată și inegală a capitalismului putea duce la posibilități diferite
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Andrei al III lea (12901301), Încearcă să evite destrămarea Ungariei În principate de sine stătătoare. În 1291 sosește În Transilvania pentru a o readuce sub ascultare. În acest context, voievodul semilegendar Radu Negru trece Carpații și se instalează la Câmpulung. Prosperitatea acestei comunități este explicată prin situarea ei pe drumul comercial ce lega Transilvania de Dunărea de Jos și Marea Neagră. „Descălecatul„ la Câmpulung este urmat de Întemeierea țării . Anihilată În Transilvania, viața politică românească și-a găsit Împlinirea dincolo de creste , la
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Încheiat la dorința ambelor părți, actul vasalic Însemna o veritabilă legătură politică pe care ulterior se va sprijini apărarea fermă a neatârnării Moldovei. În același timp, interesele economice ale Poloniei cereau această alianță, căci marile drumuri comerciale, de care depindea prosperitatea acestei țări, se sfârșeau la Dunăre și Mare.Un fapt excepțional va sublinia curând deplina egalitate Între cei doi parteneri. În 1388, la cererea regelui polonez Wladyslav Jagello, Petru Mușat Îi va acorda un Împrumut de 3000 de ruble pentru
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
își va exploata și va exporta câteva materii prime, va dezvolta vreo ramură primară să zicem, producția de textile va câștiga ceva în timp ce va pierde diversitatea muncii și-și va crește vulnerabilitatea economică și socială... Mondializarea n-a adus multă prosperitate în țările sărace, dar acestea datorită NTIC12 au putut deveni spectatoarele prosperității țărilor bogate 13. Departe de "centre" se poate trăi ca în urmă cu secole, dar imaginile prosperității centrelor ajung imediat, chiar și în cele mai îndepărtate cătune. Cei
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ramură primară să zicem, producția de textile va câștiga ceva în timp ce va pierde diversitatea muncii și-și va crește vulnerabilitatea economică și socială... Mondializarea n-a adus multă prosperitate în țările sărace, dar acestea datorită NTIC12 au putut deveni spectatoarele prosperității țărilor bogate 13. Departe de "centre" se poate trăi ca în urmă cu secole, dar imaginile prosperității centrelor ajung imediat, chiar și în cele mai îndepărtate cătune. Cei care trăiesc cu un dolar pe zi își pot crește aspirațiile, așteptările
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
va crește vulnerabilitatea economică și socială... Mondializarea n-a adus multă prosperitate în țările sărace, dar acestea datorită NTIC12 au putut deveni spectatoarele prosperității țărilor bogate 13. Departe de "centre" se poate trăi ca în urmă cu secole, dar imaginile prosperității centrelor ajung imediat, chiar și în cele mai îndepărtate cătune. Cei care trăiesc cu un dolar pe zi își pot crește aspirațiile, așteptările, ca și frustrările... În acest fel se produc schimbări în lume, fără să se schimbe condițiile materiale
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
provocărilor construcției Europei cunoașterii și accesului generalizat la educație și formare pe tot parcursul vieții. Statele membre sunt sprijinite să-și dezvolte sistemele de educație și formare, să ofere tuturor cetățenilor oportunități mai bune de realizare a potențialului, să asigure prosperitate economică durabilă la nivel societal. Este necesară educația pe tot parcursul vieții, este necesar un Cadru european al calificărilor, este necesară Carta europeană a calității mobilității, promovarea echității, coeziunii sociale, cetățeniei active, dialogului intercultural, încurajarea creativității, inovării, spiritului antreprenorial, dobândirii
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
merge mână în mână dacă sunt folosite optim resursele, dacă sunt urmărite investițiile publice și private în învățământul superior. * Educația și formarea pe tot parcursul vieții. Educația și formarea profesională sunt importante pentru creșterea competitivității, a șanselor de angajare, a prosperității economice, incluziunii sociale, cetățeniei active și dezvoltării personale. Devine important ca în Uniunea Europeană să se ajungă la câteva repere împărtășite: 85% din elevi să ajungă să termine al doilea ciclu de învățământ secundar, rata participării populației adulte la educație și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
liberă de ideologie" [subl. n., D.Ș.], ci înseamnă acel gen de discuție ce se desfășoară atunci când: presa, justiția, alegerile și universitățile sunt libere, mobilitatea socială e răspândită și rapidă, alfabetizarea e universală, educația superioară e comună, iar pacea și prosperitatea au făcut posibil răgazul necesar pentru a asculta o mulțime de oameni diferiți și a gândi la ceea ce spun ei"184. Prezența sa rezultă, în același context, și din faptul că, în pofida deschiderii noastre de a-i considera pe alți
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de Benito Mussolini în Italia, pe fondul nemulțumirii generale provocată de situația precară a țării; -a îmbrăcat forma corporatistă, propunând o societate organizată în grupuri profesionale, numite corporații; -urmarea înlocuirea Parlamentului cu o Adunare a delegaților corporațiilor care să asigure prosperitatea tuturor categoriilor sociale; -a pus accent pe naționalism și pe promisiunile de restaurare a “onoarei naționale”; -considera că statul-națiune avea viața sa proprie, diferită de viețile ființelor umane care-l compuneau. -Mussolini a organizat “marșul asupra Romei”, determinându-l pe
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
aur și bronz brut, cai și vite, sclave, țesături, de toate. Ne aflăm, așadar, în fața unui Ahile care, tocmai în virtutea înzestrărilor sale războinice, exercită timp de zece ani un rol care revine funcției a treia, cea care ține de vitalitatea, prosperitatea și echilibrul pașnic al unei societăți. Ahile, în fond, improvizează tabăra troiană, iar spiritul lui economic se vădește și în faptul număr de mirmidoni) au nimicit orașul, au făcut prăpăd între lelegi și au luat pradă bogată, mai ales femei
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
de durată doar dacă sunt dublate de o infrastructură legislativă și economică puternică, precum și de facilități bine direcționate 148. Pe această bază se ajunge la aprecierea conform căreia cota unică de impozitare, respectiv ratele 148Speteanu I., Impozitele mici nu garantează prosperitatea, 15 noiembrie 2006, www.euractiv.ro/uniunea-europeană/impozitele-mici-nu-garanteazăprosperitatea 195 reduse ale impozitului pe profit ar avea efecte pozitive clare asupra economiei țării care le aplică. Un exemplu considerat concludent, În acest sens, Îl reprezintă cazul Irlandei, țara care pe parcursul a
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
1982; 129. SAMUELSON P.A., NORDHAUS W.D., Economie Politică, Editura Teora, București, 2000; 130. SANDU Ghe., Finanțarea Întreprinderii, Editura Economică, București, 2000; 131. SANDU Ghe., Formarea capitalului firmelor private, Editura Economică, București, 2000; 132. SPETEANU I., Impozitele mici nu garantează prosperitatea, 15 noiembrie 2006, www.euractiv.ro 133. STAN I. N., Teoria generală a impozitelor indirecte, I.A.G. „Lupta”, București, 1945; 134. STAN I.N., Contribuțiuni la cunoașterea evoluției economiei publice românești, 1932-1944, Institutul de arte grafice Marvan, București, 1945; 448 135
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
popolo, după cum erau numiți uneori au cîștigat dreptul de a participa la guvernarea orașului. Timp de mai bine de două secole, aceste republici au înflorit în anumite orașe italiene. Multe republici, ca Florența și Veneția, erau centre de o extraordinară prosperitate, cu meșteșugari talentați, artă și arhitectură deosebită, planuri urbane unice, cu splendidă poezie și muzică și o redescoperire entuziastă a vechii lumi grecești și romane. Ceea ce generațiile de mai tîrziu aveau să numească Evul Mediu ajunse la final, și luă
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
democrația? Democrația produce consecințe dezirabile: 1. Evitarea tiraniei 2. Drepturi esențiale 3. Libertate generală 4. Autodeterminare 5. Autonomie morală 6. Dezvoltare umană 7. Protejarea intereselor personale esențiale 8. Egalitatea politică În plus, democrațiile moderne generează: 9. Atitudine favorabilă păcii 10. Prosperitate 1. Democrația ajută la prevenirea guvernării de către autocrați cruzi și infami. Probabil că problema fundamentală și persistentă în politică este evitarea conducerii autocratice. Pe parcursul istoriei, inclusiv în vremurile noastre, lideri împinși de megalomanie, paranoia, interes personal, ideologie, naționalism, convingeri religioase
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
marcă a aristocrațiilor, oligarhiilor și monarhiilor, însă nu și a democrației. Cu toate acestea, experiența secolelor al XIX-lea și al XX-lea a demonstrat exact contrariul. Democrațiile erau prospere, iar prin comparația în ansamblu, nedemocrațiile erau sărace. Relația dintre prosperitate și democrație a fost evidentă în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Explicația se găsește parțial în afinitatea dintre democrația reprezentativă și o economie de piață, în care piețele nu sînt, în cea mai mare parte, strict reglate
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
secolului al XX-lea, deși nu toate țările cu economii de piață erau democratice, toate țările cu sisteme politice democratice aveau și economii de piață. În ultimele două secole, o economie de piață a produs în general o mai mare prosperitate decît oricare alternativă. Astfel, înțelepciunea antică a fost răsturnată. Întrucît toate țările democratice moderne au economii de piață, iar o țară cu o economie de piață probabil că va prospera, o țară democratică modernă va fi, cu o mare probabilitate
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
primul rînd, practic toate hotărîrile importante referitoare la politici, fie ele personale sau guvernamentale, necesită judecăți etice. A lua o decizie referitor la scopurile pe care ar trebui să le vizeze politicile guvernamentale (dreptate, echitate, imparțialitate, fericire, sănătate, supraviețuire, siguranță, prosperitate, egalitate și așa mai departe) înseamnă a face o judecată etică. Judecățile etice nu sînt judecăți "științifice" în sensul obișnuit.1 În al doilea rînd, scopurile bune sînt adesea în conflict unele cu celelalte, iar resursele sînt limitate. În consecință
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
numim suflet. Caracteristicile persoanei sunt date de toate amprentele psiho-comportamentale, modificările spirituale și acumulările culturale ale individului. Toate acestea se pot constata. În primul rând, se vede după câtă beneficitate sau suferință emite în jur, după câtă fericire, mulțumire sau prosperitate aduce în jurul lor. Aceste lucruri le constată oricine, indiferent de pregătirea și cultura sa. Psihicul omului reprezintă doar o parte a sufletului și denumim caracter o anume tentă a sufletului. Iar personalitate îi spunem coloraturii specifice unei persoanei. Ceea ce numim
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
fusese privat în tot ceea ce învățase până atunci în meseria lui de economist. A trăit ani de zile cu senzația că toate în viață sunt legate de aspectele de natură economică și de rațiune. Că ele reprezintă o cheie a prosperității vieții pe pământ. Discutând cu colegii aceste lucruri unii tăceau, iar alții se uitau foarte lung la el, când au văzut că încep să-l preocupe... " aiurelile". Mihai încerca să discute, în schimb, toate acestea cu soția lui, seara, când
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]