3,325 matches
-
fiicei ilegitime, martor al trecutului, readuce, iată, migrena care Însoțea cândva amintirile. Dar și, de data asta, o senzație de eliberare... Dintr-o dată, În fața mulțimii de străini, pasagera se lasă În voia anxietății acestei reîntâlniri. Ceea ce fusese ieri departe devine proximitate riscantă („simțea o ușoară neliniște, o aproape morbidă dorință de tensiune extremă, premoniția unui maxim punct culminant”). Securitatea de ieri pare departe. Confirmarea există, totuși („Îl iubea”), chiar dacă presimte deja că s-ar putea să-și rănească mortal soțul („provocându
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de prim contact și o altă dimineață a despărțirii, Într-un loc faimos până la a părea fictiv. Nimbul Întâmplării se revendica de la un personaj literar confratern, ieșit demult din ficțiune pentru a se confirma, din nou și din nou, În proximitatea diurnă și nocturnă a biografiei lectorului, ca interlocutor de gală. Cu trecerea vârstelor, Von Aschenbach părea deja un soi de elevat alter ego, Într-o metarealitate a refugiului de realitate. De data asta, Însă, realitate și irealitate jucaseră parcă mai
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
înțelege că e „o creangă ruptă”, aruncată în altă parte; rădăcina, partea „cea mai tare” - frântă și ea -, zace în sicriu. Într-un cadru ca acesta, „permanența preistoriei” (cum ar zice Lucian Blaga), persistența mentalităților embrionare sugerează aparența înțepenirii, de unde proximitatea mitului; o lume în care misterul poate fi sondat numai de către deținătorii cheilor regresive. Mocanul „cu cercuri”, căruia diavolul „i-a schimbat copilul”, descinde parcă din basmele cu iele; conștiința mocanului, invadată de eresuri și tabuuri, raportează orice fapt la
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
4. regulile pe care le urmează firma pe piața cotidiană a activităților, numite mari orientări operaționale. Ideea sa forte este de a nu angaja lupta decât În domeniul În care firma deține atuuri. Acestea pot fi: costul, calitatea, service-ul, proximitatea etc. Ceea ce contează este ca, pe terenul ales, să aibă mai multe atuuri decât concurentul. În caz contrar, soluția este una singură: replierea strategică. Strategiile competitive nu decurg din analize, ci dintr-o stare de spirit aparte, În care perspicacitatea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
1. firmele (12%) au decis să câștige prin prețuri, căutând un raport calitate-preț peste medie; 2. al doilea grup (48%), fără o clară orientare strategică, este centrat pe constrângerea provocată de concurență. Concentrându-și dezvoltarea În Franța, aceste firme privilegiază proximitatea clientului final, acțiunea comercială și, mai ales, termenul scurt; 3. al treilea grup (40%) Își concentrează eforturile pe conceptul de competitivitate globală care, fără să neglijeze importanța costurilor sau atenția față de client, le integrează unei acțiuni cu mult mai largi
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
să prefac conștiința însăși în drog și astfel prin ea să ating viziunea și lumea”) sugerează traseul pe care îl acoperă cartea: interferarea dinamică între mișcarea liberă, excitată de spațiile cosmice, a halucinației vizionare și priza la existentul situat în proximitatea receptării comune: „În cele din urmă/ dezordinea atinge desăvârșirea/ limbile toate se dizolvă în muzica vântului/ haosul atinge splendoarea/ În cele din urmă dintre evoluții vârtejuri/ lumea brusc se oprește într-o imagine/ ape văzduhuri metropole rămân suspendate/ universul întreg
CARNECI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
a formula sensuri palpabile nu echivalează însă cu nihilismul ludic al situării față de literatură, întâlnit la grupările suprarealiste. În spatele formei lichide a poemelor, se lasă ghicită o încordare existențială extremă; spațiul în care ele semnifică este unul tensionat simbolic de proximitatea morții, măștile ei, vizibile sau foarte vagi, alcătuind în mare parte decorul. O selecție edificatoare din lirica lui C. au realizat, în traducere românească, Nina Cassian și Petre Solomon, în volumul Versuri (1973), antologând poeme din Mohn und Gedächtnis [Mac
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
organizare pentru Gestalt sunt: 1) legea închiderii (tendința acțiunilor, percepțiilor, gândurilor să devină forme șînchiseț simetrice; un sistem final de stabilitate este obținut prin altele incomplete; tensiunea duce spre completarea încercărilor neîmplinite sau a situațiilor care ridică probleme); 2) legea proximității (judecând ceteris paribus, obiectele percepute în apropiere imediată unul față de celălalt sunt observate ca fiind un întreg; de exemplu: liniile paralele luate împreună vor fi văzute ca unități, spre deosebire de cele aflate la distanțe mai mari; același principiu de organizare este
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
le transmite semne într-o lume ea însăși suferindă și aflată în continuă degradare după pierderea paradisului. Cât de reale sunt animalele "fantastice"? Așa stând lucrurile, pentru omul medieval animalul (sigur, se exclud de aici animalele domestice sau cele din proximitatea sa, cu care avea de a face frecvent) era un construct cultural, religios, spiritual într-o mai mare măsură decât o realitate concretă, în carne și oase (să adăugam: blană, colți, gheare, coarne, pene și alte auxiliare). Acest aspect îl
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu are același statut precum alți hibrizi din carte: Liliacul, Brebul, Vidra, Bâtlanul (ființe totuși legitime din punctul de vedere al alcătuirii lor fizice, încadrabile într-un sistem al naturii), ci răstoarnă cu totul echilibrul firii, el plasându-se în proximitatea altor "mutanți" din categoria diabolică, malefică: Struțocamila, Camilopardalul ș.a.m.d. Exista, încă din Antichitate, o anumită logică și în crearea acestor ființe hibride: pentru a fi nu neapărat credibile ori plauzibile, ci convingătoare ca motive, ele trebuiau să respecte
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
apropiere a Vulturului, are capacitatea de a-și tăgădui natura și de a evolua pe calea spiritului. De a se îndrepta, în cheie alegorică, către "soarele dreptății". Deși este plasată, în mod absolut firesc, dată fiind reputația sa simbolică, în proximitatea monarhului absolut care este Vulturul, Brehnacea face figură discordantă în șirul răpitoarelor din carte. Încă de la prima sa apariție, ea are o anumită distincție: "Iară între pasiri era o Brehnace bătrână, carea în multe științe și meșterșuguri era deprinsă (că
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fine, un alt pasaj esențial în care naratorul intervine și clarifică poziția Brehnacei poate lămuri cu totul problema. Nu e vorba de un personaj care să întruchipeze corectitudinea absolută sau puritatea morală; autorul nu uită că el deține locul din proximitatea Corbului, pe care îl depășește net în calități. Este o pasăre răpitoare, dar una care nu se conduce doar după satisfacerea viciului; în afară de setea de sânge ea mai are și avantajul înțelepciunii, unind în firea ei două trăsături aparent conflictuale
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
totuși neapărat lipsite de imaginație. SF-ul pare, într-adevăr, să-și fi asumat, de câțiva ani încoace, posibilitatea de a lega științe precum electronica, genetica și informatica de intrigi extrem de imaginative. S-ar părea chiar că, în aceste cazuri, proximitatea cunoștințelor închipuite și a celor reale, departe de a fi un obstacol, se dovedește un mijloc eficace de provocare a senzației de uimire. Să luăm drept exemple două texte de autori anglo-saxoni: trilogia lui Kim Stanley Robinson despre Marte și
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
ocazional între partenerii de cuplu și nu conduce la injurii severe fiind simetrică din punctul de vedere al genului, „tinde să înflorească în spații sociale în care partenerii au: un grad înalt de intimitate, de implicare în relație și o proximitate împărtășită de ambii; o relativă absență a oportunităților de mișcare; un nivel crescut de interdependență funcțională; un grad ridicat de egalitate și de acces la resurse similare; o mai mare izolare socială și o relativă lipsă de «partizani» care să
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violență, în familie și comunitate, luate independent, sporesc cumulativ riscul de traumatizare a mamei în comparație cu mamele expuse la o singură formă de violență. Pe de altă parte, lucru demn de reținut din perspectiva prevenirii, cercetările arată că familia lărgită, reprezentând proximitatea emoțională imediată a mamei, o influențează mai mult decât vecinătatea în care trăiește (Klebanov, Brooks-Gunn, Duncan, 1994). Afectarea psihologică a mamei diminuează posibilitatea ei de protecție a copilului și chiar capacitatea de „a-și vedea”copilul. într-o cercetare realizată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
victimă și agresor, deși pe planul raporturilor de putere fizică, emoțională, socială, balanța înclină în defavoarea victimei. Există autori care consideră că hărțuirea la școală începe doar când copiii au deja 9 ani (Trudel, Puentes-Noiman, Ntebutse, 2002), plasând deci hărțuirea în proximitatea cronologică a adolescenței. Dar alți autori arată că hărțuirea poate fi întâlnită încă de la grădiniță (Dill et al., 2004), când un coleg este marginalizat, i se iau jucăriile, este bătut, înlăturat, agresat verbal de alți colegi. O definiție comună a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un deziderat inalienabil pentru o terapie reușită. Pericolul recidivei planează precumpănitor asupra tipului cronic de PTSD, dar nici cel acut nu este scutit total de un asemenea pericol. Afirmația este susținută de constatarea că stresul ne corodează existența neîncetat, iar proximitatea unor experiențe traumatizante (directă sau mediată) este permanentă. Acțiunea de prevenție a recidivelor își poate subordona câteva strategii (Andrews et al., 2007): la confruntarea cu o nouă situație traumatizantă (indiferent de modalitatea în care se produce), dacă anxietatea persoanei se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prezența psihologului în echipa medicală ca un lux extravagant, incompatibil cu penuria financiară în care se zbat spitalele românești, de prea mulți ani. Având în vedere trena sumbră care acompaniază încă diagnosticul de cancer sau HIV/ SIDA, prezența psihologului în proximitatea unor pacienți afectați de aceste maladii este indispensabilă, datorită aportului său decisiv și inalienabil în procesarea informației traumatizante de către bolnav și a suportului afectiv pe care îl poate oferi, alături de familie, prieteni, parteneri de suferință etc. Să nu uităm și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
realizările sale, din pierderi, deziluzii și încercări, din iubiri și speranțe. E o lume unică, irepetabilă care se spulberă prin moarte, adică prin pierderea cea mai copleșitoare și mai completă dintre toate pierderile posibile. De aceea, o persoană aflată în proximitatea morții, are nevoie din partea rudelor sale de iubire necondiționată, de consolare și înțelegere compliantă. Și pentru că terminalii adeseori traversează o fază regresivă, comunicarea nonverbală devine canalul privilegiat de relaționare cu aceștia (prin atingeri delicate, masaj, îmbrățișări etc.), chiar și în timpul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
tronson al analizei, vom remarca un aspect de domeniul evidenței și anume acela că, a lucra cu muribunzii implică o statură specială de personalitate, care evocă nu doar umanism, generozitate, curaj, ci și o autentică altitudine spirituală. Spunem aceasta deoarece proximitatea unui muribund îți devoalează, ca într-o oglindă fidelă și neiertătoare propriile tale spaime și contorsiuni în relația cu moartea. E. Kübler-Ross (1997), nume tutelar în asistența bolnavilor terminali, consideră că atitudinea medicului față de moarte condiționează decisiv abilitatea lui de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
problematicii în discuție a beneficiat de aportul următoarelor autorități: K. Ring, M. Sabom, B. Greyson, J. Stevenson, N. Bush, M. Morse, J. Audelte, P. Atwater, M.A. Descamps, J. P. Schnetzler, P. van Lommel și mulți alții. Incidența experiențelor din proximitatea morții (NDE) este dificil de clarificat, deoarece trebuie luate în calcul numeroase criterii, așa că ea oscilează de la un autor la altul. Spre exemplificare, amintim un sondaj american din anul 1997, gestionat de către US News and World Report, și care raportează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
formulează următoarea nedumerire epistemică: „de când aceste substanțe morfinice, produse de organism pentru a se apăra de durere, au ca efect și vederea luminii «vorbitoare», de tunele, de rememorare a vieții trecute?”(Constantin -Dulcan, 2008, p. 159). Faptul că experiențele din proximitatea morții apar și atunci când creierul este grav afectat de cauze diverse (traumatisme, hemoragii masive, tumori etc.), aruncă în derizoriu dovezile de factură neurologică. Iar opinia lansată de reputatul neuropsihiatru englez, dr. P. Fenwick (1995, apud Grof, 2007, p. 257) constituie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
s-a încheiat (Parnia et al., 2001; Greyson, 2003; Pin van Lommel, 2001, 2004; Grof, 2007; Constantin-Dulcan, 2008 ș.a.). De aici decurge logic și următoarea aserțiune, la care subscrie cu fermitate D. Constantin Dulcan (2008) și anume că experiențele din proximitatea morții sunt ale conștiinței și nu ale creierului. Ca argument suplimentar, cu valoare adiacentă, vom menționa un caz eclatant, relatat de dr. M. Sabom (1998), în cartea lui, Lumină și moarte: relatările fascinante ale unui medic despre experiențele în apropierea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
amănunte după ce și-a redobândit sănătatea. Dar surprizele nu se opresc aici, întrucât pacienta a colectat și o multitudine de detalii tehnice din timpul operației, ușor de validat prin confruntarea cu amintirile personalului medical care a asistat-o. Experiențele din proximitatea morții se acompaniază de multiple consecințe, care în cazul copiilor au o configurație specifică, asupra căreia nu avem răgazul să poposim. în contextul discuției de față și având permanent în vedere obiectivul central al acestui subcapitol, putem spune că experimentarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
organismul la rezolvarea problemei. Gravitatea, intensitatea reacției de stres a individului ține de elementul-surpriză (apariția neașteptată a stimulului), severitatea amenințării așa cum o resimte persoana, măsura în care persoana se simte lipsită de putere, lipsită de control asupra situației stresante, intensitatea, proximitatea și durata expunerii la situație. Selye descrie trei faze ale stresului: faza de șoc, faza de contrașoc (când se găsesc soluțiile, răspunsurile) și faza de epuizare (când forțele organismului sunt slăbite și nu mai fac față adversităților). Stresul este o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]