2,670 matches
-
aspecte demonstrative colective. Întreaga viață socială, conduitele umane, vor imita, după un plan unic, modelele, în maniera zgomotoasă, agresiv afișată. Totul va avea aspectul formal de spectacol isteric la nivel social. 3) Caracteristicile planului psihologic Efectele factorilor etiologici în geneza psihozelor colective, depind de starea psihologică a grupului social-uman, asupra cărora aceștia acționează. Pentru realizarea tablourilor de „psihoze colective”, sunt necesare anumite „condiții psihologice” ale grupelor umane, caracterizate prin următoarele: Hiperemotivitate cu exaltare emoțională. O stare de tensiune emoțională puternică, neexteriorizată
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
zgomotoasă, agresiv afișată. Totul va avea aspectul formal de spectacol isteric la nivel social. 3) Caracteristicile planului psihologic Efectele factorilor etiologici în geneza psihozelor colective, depind de starea psihologică a grupului social-uman, asupra cărora aceștia acționează. Pentru realizarea tablourilor de „psihoze colective”, sunt necesare anumite „condiții psihologice” ale grupelor umane, caracterizate prin următoarele: Hiperemotivitate cu exaltare emoțională. O stare de tensiune emoțională puternică, neexteriorizată care va duce, în timp, la o stare de epuizare emoțională cu apariția unei stări de nesiguranță
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de tipul conduitelor de refugiu. Ambele forme de manifestare atitudinală au ca rol compensarea sau chiar anularea efectelor psihotraumatizante ale factorilor etiologici asupra grupului social-uman. 4) Manifestări în plan relațional În plan relațional, asistăm la importante modificări incriminate în configurarea psihozelor colective. În primul rând trebuie avut în vedere faptul că schimbarea naturii relațiilor interpersonale din interiorul grupului uman, este efectul secundar al acțiunii factorilor etiologici, și schimbărilor sociale și psihologice ale grupului respectiv de indivizi. Un al doilea aspect deosebit de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
absurde, ale relațiilor și comunicării interumane, sunt efectul factorilor negativi, anti-valorici menționați mai sus și ele contribuie la consolidarea efectelor primare ale propagandei de persuasiune la care ne-am referit. 5) Mutațiile din planul valorilor Ultimul aspect incriminat în geneza psihozelor colective este legat de mutația valorilor cu consecințele lor asupra planului social și uman. Aceasta este extrem de importantă, întrucât, așa cum afirmam anterior, valorile sunt cele care contribuie la formarea Supra-Eului colectiv prin intermediul căruia sunt normate și controlate conduitele, acțiunile și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Iraționalul, ca model de gândire absurdă, va duce la construcții mitice, fabulative, vaste sisteme de gândire proiectivă de factură „delirant-anomică”, așa cum vom arăta mai departe. Pierderea reperelor valorice are o importanță majoră în geneza modelelor de gândire ilogică, absurdă, specifice psihozelor colective și aceasta reprezintă una dintre cele mai grave aspecte ale crizei sociale. Din cele de mai sus se poate desprinde faptul că psihozele colective constituie o grupă extrem de complexă și polimorfă de tulburări psiho-sociale, ce recunosc cauze și condiții
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
departe. Pierderea reperelor valorice are o importanță majoră în geneza modelelor de gândire ilogică, absurdă, specifice psihozelor colective și aceasta reprezintă una dintre cele mai grave aspecte ale crizei sociale. Din cele de mai sus se poate desprinde faptul că psihozele colective constituie o grupă extrem de complexă și polimorfă de tulburări psiho-sociale, ce recunosc cauze și condiții specifice de dezvoltare. Dincolo de polimorfismul lor extrem, ele au aceleași mecanisme de producere, și constituie un grup bine individualizat de manifestări psihopatologice sociale. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
manifestări psihopatologice sociale. Mai mult decât atât, ele sunt expresia crizelor valorice sociale, cu consecințe adânci asupra naturii umane și sunt întâlnite de-a lungul istoriei umanității sub forme diferite, dar având aceeași semnificație, așa cum vom arăta mai departe. 42. PSIHOZELE COLECTIVE IV (Clasificare, forme, descriere) Criterii de referință Obiectul analizei în psihopatologia generală este persoana umană. În psihopatologia colectivă, obiectul este reprezentat de colectivitățile social-umane. Din acest motiv, pentru înțelegerea și delimitarea tipurilor de manifestări psihopatologice colective, este necesară stabilirea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
umană. În psihopatologia colectivă, obiectul este reprezentat de colectivitățile social-umane. Din acest motiv, pentru înțelegerea și delimitarea tipurilor de manifestări psihopatologice colective, este necesară stabilirea unor criterii metodologice la care să ne raportăm. Elementul de referință care constituie totodată „obiectul” psihozelor colective este grupul social-uman, considerat ca reprezentând Eul colectiv. Acesta se dispune în planul realității prezente. Eul colectiv are două dimensiuni: a) Dimensiunea verticală, structurală, reprezentată prin: Supra-Eul colectiv, sediul valorilor morale, spirituale și culturale, cel care elaborează idealurile grupului
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
grupului social-uman, așa cum se poate vedea din schema de la p. 474 ??? (sus) din ms. Această schemă de organizare dinamică a grupului social-uman, ne va permite să înțelegem caracteristicile tipologice ale acestui atât de vast și de polimorf domeniu reprezentat de psihozele colective. Schema de la p. 474 ??? (sus) din ms. exprimă atât structura psihologică a grupului social-uman, reprezentată prin Supra-Eul colectiv, Eul colectiv și Inconștientul colectiv, cât și dinamica sa istorică sau psihobiografia grupului social-uman (trecut, prezent, viitor). La această schemă distingem
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai jos. I. II. I) Zona de sublimare psiho-culturală a Supra-Eului colectiv („întoarcerea în trecut”); II) Zona de descărcare pulsională a Inconștientului colectiv („proiecția în viitor”). În raport cu această organizare dinamică a grupelor social-umane, pot fi înțelese și clasificate tipurile de psihoze colective. Din cele două scheme de mai sus, se poate deduce în mod logic faptul că avem de-a face cu manifestări psihopatologice colective, diferențiate, în raport cu sursele acestora, și anume, psihoze colective de sublimare și psihoze colective de descărcare, respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
grupelor social-umane, pot fi înțelese și clasificate tipurile de psihoze colective. Din cele două scheme de mai sus, se poate deduce în mod logic faptul că avem de-a face cu manifestări psihopatologice colective, diferențiate, în raport cu sursele acestora, și anume, psihoze colective de sublimare și psihoze colective de descărcare, respectiv cele care își au originea în Supra-Eul colectiv și privesc „problemele trecutului” sau cele care își au originea în Inconștientul colectiv și se „proiectează în viitor”. Clasificarea psihozelor colective Informațiile de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și clasificate tipurile de psihoze colective. Din cele două scheme de mai sus, se poate deduce în mod logic faptul că avem de-a face cu manifestări psihopatologice colective, diferențiate, în raport cu sursele acestora, și anume, psihoze colective de sublimare și psihoze colective de descărcare, respectiv cele care își au originea în Supra-Eul colectiv și privesc „problemele trecutului” sau cele care își au originea în Inconștientul colectiv și se „proiectează în viitor”. Clasificarea psihozelor colective Informațiile de ordin istoric și studiile științifice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acestora, și anume, psihoze colective de sublimare și psihoze colective de descărcare, respectiv cele care își au originea în Supra-Eul colectiv și privesc „problemele trecutului” sau cele care își au originea în Inconștientul colectiv și se „proiectează în viitor”. Clasificarea psihozelor colective Informațiile de ordin istoric și studiile științifice dedicate psihozelor colective sunt extrem de numeroase. Ele au însă un caracter predominant descriptiv, dar nu sunt nici clasificate și nici nu li se dă o interpretare coerentă acestor fenomene de grup. De
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de descărcare, respectiv cele care își au originea în Supra-Eul colectiv și privesc „problemele trecutului” sau cele care își au originea în Inconștientul colectiv și se „proiectează în viitor”. Clasificarea psihozelor colective Informațiile de ordin istoric și studiile științifice dedicate psihozelor colective sunt extrem de numeroase. Ele au însă un caracter predominant descriptiv, dar nu sunt nici clasificate și nici nu li se dă o interpretare coerentă acestor fenomene de grup. De regulă, ele sunt tratate în capitolele de „istorie” a bolilor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în capitolele de „istorie” a bolilor psihice sau sunt semnalate drept „curiozități” ale unor manifestări colective bizare cu caracter patologic și periculoase (A. Cabanés). Plecând de la „criteriile” cuprinse sistematic în „schema organizării dinamice” a grupelor social-umane, distingem două clase de psihoze colective, și anume: I) Psihozele de sublimare, care își au originea în Supra-Eul colectiv, cu referință asupra trecutului istoric al grupului social și în care intră următoarele tipuri de psihoze colective: Psihozele idealiste în relație directă cu Supra-Eul colectiv, manifestate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolilor psihice sau sunt semnalate drept „curiozități” ale unor manifestări colective bizare cu caracter patologic și periculoase (A. Cabanés). Plecând de la „criteriile” cuprinse sistematic în „schema organizării dinamice” a grupelor social-umane, distingem două clase de psihoze colective, și anume: I) Psihozele de sublimare, care își au originea în Supra-Eul colectiv, cu referință asupra trecutului istoric al grupului social și în care intră următoarele tipuri de psihoze colective: Psihozele idealiste în relație directă cu Supra-Eul colectiv, manifestate prin tendințele de afirmare, într-
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
schema organizării dinamice” a grupelor social-umane, distingem două clase de psihoze colective, și anume: I) Psihozele de sublimare, care își au originea în Supra-Eul colectiv, cu referință asupra trecutului istoric al grupului social și în care intră următoarele tipuri de psihoze colective: Psihozele idealiste în relație directă cu Supra-Eul colectiv, manifestate prin tendințele de afirmare, într-o manieră sublimată a idealurilor maselor sociale. Acestea sunt „psihozele utopice. Psihozele de refugiu sau psihozele regresive, caracterizate prin conduite de refugiu sau de retragere
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dinamice” a grupelor social-umane, distingem două clase de psihoze colective, și anume: I) Psihozele de sublimare, care își au originea în Supra-Eul colectiv, cu referință asupra trecutului istoric al grupului social și în care intră următoarele tipuri de psihoze colective: Psihozele idealiste în relație directă cu Supra-Eul colectiv, manifestate prin tendințele de afirmare, într-o manieră sublimată a idealurilor maselor sociale. Acestea sunt „psihozele utopice. Psihozele de refugiu sau psihozele regresive, caracterizate prin conduite de refugiu sau de retragere în trecut
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu referință asupra trecutului istoric al grupului social și în care intră următoarele tipuri de psihoze colective: Psihozele idealiste în relație directă cu Supra-Eul colectiv, manifestate prin tendințele de afirmare, într-o manieră sublimată a idealurilor maselor sociale. Acestea sunt „psihozele utopice. Psihozele de refugiu sau psihozele regresive, caracterizate prin conduite de refugiu sau de retragere în trecut. Ele exprimă situații de „închidere colectivă”, rupere de realitatea prezentă cu întoarcere în trecut. Din aceste considerente le vom numi psihoze schizoide. II
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
asupra trecutului istoric al grupului social și în care intră următoarele tipuri de psihoze colective: Psihozele idealiste în relație directă cu Supra-Eul colectiv, manifestate prin tendințele de afirmare, într-o manieră sublimată a idealurilor maselor sociale. Acestea sunt „psihozele utopice. Psihozele de refugiu sau psihozele regresive, caracterizate prin conduite de refugiu sau de retragere în trecut. Ele exprimă situații de „închidere colectivă”, rupere de realitatea prezentă cu întoarcere în trecut. Din aceste considerente le vom numi psihoze schizoide. II) Psihozele de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
grupului social și în care intră următoarele tipuri de psihoze colective: Psihozele idealiste în relație directă cu Supra-Eul colectiv, manifestate prin tendințele de afirmare, într-o manieră sublimată a idealurilor maselor sociale. Acestea sunt „psihozele utopice. Psihozele de refugiu sau psihozele regresive, caracterizate prin conduite de refugiu sau de retragere în trecut. Ele exprimă situații de „închidere colectivă”, rupere de realitatea prezentă cu întoarcere în trecut. Din aceste considerente le vom numi psihoze schizoide. II) Psihozele de descărcare, ce își au
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Acestea sunt „psihozele utopice. Psihozele de refugiu sau psihozele regresive, caracterizate prin conduite de refugiu sau de retragere în trecut. Ele exprimă situații de „închidere colectivă”, rupere de realitatea prezentă cu întoarcere în trecut. Din aceste considerente le vom numi psihoze schizoide. II) Psihozele de descărcare, ce își au originea în Inconștientul colectiv și se caracterizează printr-o acțiune de proiecție colectivă în viitor a grupelor social-umane. În această categorie sunt incluse următoarele tipuri de psihoze colective: Psihozele de descărcare în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
utopice. Psihozele de refugiu sau psihozele regresive, caracterizate prin conduite de refugiu sau de retragere în trecut. Ele exprimă situații de „închidere colectivă”, rupere de realitatea prezentă cu întoarcere în trecut. Din aceste considerente le vom numi psihoze schizoide. II) Psihozele de descărcare, ce își au originea în Inconștientul colectiv și se caracterizează printr-o acțiune de proiecție colectivă în viitor a grupelor social-umane. În această categorie sunt incluse următoarele tipuri de psihoze colective: Psihozele de descărcare în raport direct cu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aceste considerente le vom numi psihoze schizoide. II) Psihozele de descărcare, ce își au originea în Inconștientul colectiv și se caracterizează printr-o acțiune de proiecție colectivă în viitor a grupelor social-umane. În această categorie sunt incluse următoarele tipuri de psihoze colective: Psihozele de descărcare în raport direct cu Inconștientul colectiv, manifestate prin descărcări ale tensiunilor pulsionale acumulate de masele umane, într-o formă negativă de manifestare a potențialului agresiv. Acestea sunt psihozele de violență. Psihozele expansive sunt manifestări psihopatologice colective
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
le vom numi psihoze schizoide. II) Psihozele de descărcare, ce își au originea în Inconștientul colectiv și se caracterizează printr-o acțiune de proiecție colectivă în viitor a grupelor social-umane. În această categorie sunt incluse următoarele tipuri de psihoze colective: Psihozele de descărcare în raport direct cu Inconștientul colectiv, manifestate prin descărcări ale tensiunilor pulsionale acumulate de masele umane, într-o formă negativă de manifestare a potențialului agresiv. Acestea sunt psihozele de violență. Psihozele expansive sunt manifestări psihopatologice colective dominate de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]