187,522 matches
-
nu altul. Asta se simte ori de cîte ori citești. Că nu se întîmplă doar o dată. Și, cine are chef, poate să mai răsfoiască și cartea cu același titlu, apărută acum patru ani la Nemira, de unde am extras și noi rîndurile de mai sus. La început vrei să vezi despre ce a scris. Străbați textul iute-iute. Pe urmă, simți iuțeala cuvintelor pe vîrful limbii și o iei de la început. Savurezi cuvîntul-imagine pe îndelete, cu limba pișcată, dar și ea viguroasă și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12392_a_13717]
-
ca și cum ar fi ocolit o obscenitate. Sau, poate, suferise, în copilărie, de oreion... Supraviețuitorii vechii gărzi ne trimit bezele prin eter. Cine ar avea ceva împotrivă? Vremurile au fost aspre, ba chiar teribile, mulți au căzut, și nu numai din rândurile adversarilor politici, dar și ale celor mai buni fii ai poporului gratificați cu ciocănituri de levier în țeastă. însă acești vorbitori ce-și îndreaptă privirile senine către noi, pe când susură aforisme sapiențiale, au supraviețuit, ceea ce nu dovedește că au fost
Partea cea bună a părți rele by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12418_a_13743]
-
îndreaptă privirile senine către noi, pe când susură aforisme sapiențiale, au supraviețuit, ceea ce nu dovedește că au fost mai vulpi decât vulpile, ci, dimpotrivă, că o sănătoasă prudență, altoită pe moderație, i-a scos din impas, în câte și mai câte rânduri. Nu chiar în toate - imprevizibilul stăpân era urgisitor - cusur ce se trece în rândul celor rele ale celor bune. În linii mari anume asta va face vorbitorul nostru: va modifica standardele prăfuite ale teoriei părților bune și a celor rele
Partea cea bună a părți rele by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12418_a_13743]
-
că au fost mai vulpi decât vulpile, ci, dimpotrivă, că o sănătoasă prudență, altoită pe moderație, i-a scos din impas, în câte și mai câte rânduri. Nu chiar în toate - imprevizibilul stăpân era urgisitor - cusur ce se trece în rândul celor rele ale celor bune. În linii mari anume asta va face vorbitorul nostru: va modifica standardele prăfuite ale teoriei părților bune și a celor rele, inovând cu formula părților bune ale părților rele - și vice versa. Altfel vor arăta
Partea cea bună a părți rele by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12418_a_13743]
-
răspîndire extrem de mare - chiar și în scris" (Limba română contemporană, I, 1974, coord. I. Coteanu, p. 303). Opțiunea pentru dintre în construcțiile discutate nu corespunde, așa cum am văzut, unui "adevăr absolut" al sistemului sau uzului limbii, ci reflectă în primul rînd o dorință de raționalizare și sistematizare. Problema e dacă o asemenea reglementare, care face să fie percepute ca greșeli sau cel mult ca arhaisme mii de pagini vechi și noi, care reduce posibilitatea de variație stilistică instaurînd, monoton, "legea lui
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]
-
Sylviei Schlie-Petre, ea însăși muziciană. Domnia sa înțelege faptul că activitatea economică profitabilă se umanizează, literalmente, atunci când întâlnește valorile cu totul speciale oferite de mulți dintre tinerii noștri artiști muzicieni. Câțiva au fost protagoniștii acestei spectaculoase seri de muzică. În primul rând dirijorul Horia Andreescu, acest muzician de excelentă mobilizare, de mare eficiență în actul de constituire a ansamblului orchestral, pe de-o parte, de realizare a programului propus, pe de alta. Ateneul Român a găzduit astfel lucrări din repertoriul școlilor naționale
În sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12410_a_13735]
-
am uitat totul. Dar s-a întîmplat că, peste cîțiva ani, tot într-o vară, după ce citisem mai toate cărțile de la biblioteca din Prundu Bârgăului, am început să împrumut, nu prea convins, și cărți de poezie. Așa i-a venit rîndul unei antologii de poezie americană tradusă în 1946 (ultimul an în care se mai putea) de poeta și pictorița Margareta Sterian. Și nu mică mi-a fost uimirea să dau peste celebrul poem Mestecenii de Robert Frost, în care acel
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
putea) de poeta și pictorița Margareta Sterian. Și nu mică mi-a fost uimirea să dau peste celebrul poem Mestecenii de Robert Frost, în care acel american descria tocmai cum îi trece prin cap unui băiețel să ia mestecenii la rînd și să zboare cu ei încovoindu-i, undeva dincolo de ocean, ca și cum s-ar fi întîmplat în Sărăți la noi. Iar cititul poemului m-a pocnit cu o năvală de emoții în care înviase și amintirea zborurilor de atunci, dar în
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
nici după aceea nu am găsit-o atît de net în vreun roman, și nici în fluida muzică. Așa că rezultatul nu-l cunoaștem. Nu știm unde apare, dacă apare, cine îl identifică, în ce fel etc. Fiecărui poet îi vine rîndul să fie macerat de plictisul pasager (sau chiar definitiv) al cititorului plictisit. După cum există și speranța că un plictis de astăzi poate deveni revelația de mîinie a celui care și-a modificat plictisul. Poezie nici nu poți să citești în
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
neolatine echivalente corespunzătoare. Un filon generos al cercetării pornește de la accepțiunea de bază a termenului, mai apropiată de latinescul considerare, pentru a dezvolta o analiză a acesteia în opera Sfinților Părinți și în mistica medievală. De remarcat este în primul rând natură filologica a studiului (vizibilă în cele trei Anexe, minuțioase inventare ale locurilor textuale și ocurentelor lemei cossirar), care poartă în mod evident amprenta puternicei Școli actuale de romanistica din Italia, dar care reprezintă, totodată, si un îndemn pentru reluarea
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
de radio extrem de fericite să stea capra în fața mărimilor zilei, în fine, fatalismul românilor care nu cred nici acum, în ceasul al treisprezecelea, în șansa de a sfărma lanțurile corupției și minciunii. În aparență, pesedeii au noroc: previzibila derută din rândul Alianței D. A. le cade de minune. Nici că-și puteau dori un cadou mai frumos: un adversar de temut eliminat fără ca ei să miște un deget. Numai că dezechilibrul astfel produs poate naște reacții neașteptate. Popor sentimental și emoțional, românii
Mahalaua Armani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12417_a_13742]
-
cu material analog dintr-o mulțime de limbi străine - și cuprinzând chintesența înțelepciunii poporului nostru rostindu-se în scurte oracule, închegându-se în stil lapidar... Mai zi că minuni în vremea noastră nu vezi a se mai face!" Ani la rând, lucrarea lui Zanne a fost în atenția Academiei Române, Analele Academiei Române. Dezbateri cuprinzând rapoartele unor academicieni. Gr. G. Tocilescu (în tom. XIX, 1896-1897) publică un raport pozitiv, în cea mai mare parte un citat din Precuvântarea lui G. Dem Teodorescu la
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
o literatură mai veche decât cea română". Revenind la ceea ce s-a numit puținătatea recenziilor de întâmpinare - deși am văzut că lucrarea s-a bucurat de mai multe forme de întâmpinare -, faptul ar putea să aibă două explicații: în primul rând sobrietatea autorului, care, în modestia sa, nu și-a organizat o campanie de publicitate, mai mult decât atât i-a sfătuit să renunțe pe cei ce aveau de gând să scrie, cum s-a întâmplat, în anul 1900, când, trimițându
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
unui conservatorism cu o solidă și foarte onorabilă tradiție, efectele indenegabil negative ale societății democratice, grevate de politicianism, demagogie, corupție, societate desigur preferabilă totalitarismelor, dar, să admitem, departe de-a fi ideală chiar la ora de față. în al doilea rînd, el nu făcea decît să ilustreze, prin punctul său de vedere speculativ, o trăsătură a democrației însăși, care, după cum remarcă sociologii, e unica organizare socială ce-și suportă negația, care se poate chiar defini prin asimilarea acestor puseuri de autonegație
Despre Nae Ionescu și Cioran (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12447_a_13772]
-
contact cu tot felul de oameni și probleme. Încearcă să le ghicească emoția, speranța pusă în acest demers, adesea disperat, modul lor de a gîndi și de a reacționa. Se pune în pielea lor, asemenea prozatorului care își asumă, pe rînd trăsăturile de caracter și destinele tuturor personajelor sale. Atîta doar că în cazul lui Robert Turcescu nu este vorba de ficțiune. Are de-a face cu oameni reali, cu drame și disperări autentice, Jurnalistul se străduiește să-i asculte pe
Mesaje din România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12443_a_13768]
-
dictatorului revendicîndu-și partea lor de disidență. Surpriza dialogului dintre Augustin Buzura și Crisula Ștefănescu o constituie însă tocmai faptul că el nu este axat în mod explicit pe problematica politică a zilei. Întrebările jurnalistei de la "Europa liberă" vizează în primul rînd cariera scriitoricească a autorului Refugii-lor. Augustin Buzura vorbește despre anii săi de formare, despre existența sa aventuroasă din anii de școală (de-a dreptul șocantă este epopeea drumului făcut în anii studenției de la București la Baia Mare pe acoperișul trenului, cu
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
sprijin în editare, mai marii locului în loc să și-o asume și s-o finanțeze (ceea ce, în fond, înseamnă o datorie elementară), se încăpățânează s-o ignore, îi întorc spatele ca și când n-ar fi. Oboseală, exasperare și umilință, într-adevăr, apasă rândurile colegului Gabriel Chifu, care de 14 ani, împreună cu redacția, se vede silit să demonstreze evidențe, că Ramuri e o instituție de patrimoniu și că merită atenție și sprijin. Amărăciunea și oboseala, ale celui ce se vede vorbind în deșert. Sperăm
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
la un moment dat să se mai drogheze, îi face "cadou" textul de pe weblong. Jurnalul lui este, așadar, înregistrarea intermitentă a unei experinețe consumate. Pretextul narativ, să îi zicem așa, are un oarecare farmec, deși nu funcționează impecabil. În primul rând, acest tip de convenție țintește autenticitatea. Responsabilitatea asupra veridicității textului este, astfel, pasată unei alte identități auctoriale, rămasă învăluită în mister. Autenticitatea este, prin urmare, asumată preventiv numai pe jumătate, ficțiunea fiind lăsată să se insinueze prin atributul hazardului. Acest
Câte un joint, joint. joint ... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12442_a_13767]
-
conștiință scripturală, ar posta pe net, uneori chiar noaptea sau dimineața, fragmentele diaristice respective. Cu atât mai puțin cu cât convenția incipitului mizează pe indiferența auctorială finalizatoare. Chiar dacă weblong-ul există în realitate, problemă rămâne una de principiu. În al doilea rând, apare o neglijentă suprapunere de voci între Andrei și Dragoș. Dacă în prima parte a cărții, Andrei semnează note de subsol "tehnice" prin care explică jargonul narcotic (shot, sharf, pill, acid, timbre, ex, palmieri, blunt, bong ș.a.) și dă informații
Câte un joint, joint. joint ... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12442_a_13767]
-
data de 07 - 10 - 2004, s-a deschis, la Galeria Luchian 12, prima expoziție Hans Mattis Teutsch organizată în România, cu lucrări din perioada1940-1960. Textul de mai sus, din care au mai fost publicate fragmente în România literară, reprezintă, la rîndul lui, prima incercare de sistematizare a ultimilor douăzeci de ani, de un interes excepțional pentru arta noastră modernă și contemporană, din creația marelui artist brașovean al cărui loc este, fără nici o îndoială, alături de cei mai importanți exponenți ai modernității europene
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
traduceri, dialog cu studenți, fondator al unei echipe de artiști tineri, care înțeleg teatrul și ca pe o prelungire a ceea ce sînt astăzi, aici, acum. De ce mă preocupă, iarăși, acest regizor, voi încerca să formulez în această pagină. În primul rînd pentru că este profund și degajă normalitate. Pentru că este așezat în sine și în alegerile pe care le face, pentru că inspiră seninătate și asumare în raport cu lucrul său, cu actorii săi, cu împlinirile sau neîmplinirile, cu o montare sau alta, pentru că are
Un verronica dcronica dnisaj. Metamorfoze by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12455_a_13780]
-
lucrurile. Spațiul de la Teatrul Act se redefinește, benefic, prin metoda de construcție la vedere a locurilor și amplasamentelor de joc: muzeu, sală de așteptare, restaurant, parc, sală de conferințe, cameră. Se întîmplă ceva în fiecare dintre ele, le parcurgem pe rînd, pentru ca la sfîrșit să le trecem din nou în revistă, în viteză, ca pe o repovestire vizuală, prin rememorarea locurilor, a întregii piese de două ore. Tehnica este susținută de un laptop performant, de un sistem simplu de captare a
Un verronica dcronica dnisaj. Metamorfoze by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12455_a_13780]
-
a minciunii". Salvarea nu putea veni decît din "împărăția Spiritului", capabilă a-i revela omului frustrat, "lumina Adevărului integral". Se preconiza substituirea factorului tehnic, ajuns la o grotescă supradimensionare, prin factorul religios, prin ceea ce Hermann Keyserling numea "cultura ecumenică". La rîndul său, sincronizat cu o asemenea frămîntare spirituală a Europei, Nae Ionescu îmbrățișa acest Zeitgest, manifestîndu-se drept unul din promotorii săi cei mai relevanți în spațiul românesc. Plutea în văzduh o nevoie de lustrație, de misticism, de regenerare prin suflet, o
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
-ți folosească grămada de formule fără carte de credit.Un elev de liceu în vânzoleala panoramică a stilului tare, inocent dar cu febra propagării a ceea ce este nu ascuns vederii, ci dublat de amprenta mesajului corporal și nu în ultimul rând mesajul de atitudine.El poate fi în interiorul unei sticle sau într-un contur tremurat al mâinii, poate sta în fața aparatului cu aceeași expresie: prelungirea privirii pe linia mediană a fascicolului, prelungirea fascicolului pe retină (A film about his life,Dial
Două evenimente by Violeta Ion () [Corola-journal/Journalistic/12474_a_13799]
-
analize. La fel se petrec lucrurile și în cartea de față. Din cele zece capitole ale volumului (unele reluând studii din Eseu despre vârstele poeziei), majoritatea cuprind lecturi în linia fenomenologiei bachelardiene. Interpretările sunt sobre și temeinice, dar nu strălucite. Rând pe rând, sunt parcurse "chipurile" focului, aerului, pământului, apei, luminii și întunericului, ca și o serie de teme blagiene consacrate: somnul, timpul, creația, orfismul. Noutatea punctului de vedere e concentrată însă în primele două capitole. În Avatarurile tăcerii, V. Fanache
Ruptura de utopia moderinistă by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/12468_a_13793]