2,406 matches
-
până acum aplicat, deoarece statutul teritoriului denumit ”Rîpa de la Mîndrești”, între Giurgiulești și Reni, este litigios. Prin urmare, frontiera "de facto" („de fapt”, fixată în 1992) ajunge la Dunăre la 340 m la răsărit de confluența Prutului, în amont de Rîpa de la Mîndrești, în timp de frontiera "de iure" ("de drept", stabilită în 1940 în cadrul URSS) se situează la 570 m la răsărit de confluența Prutului, în aval de Rîpa de la Mîndrești. Pe acest sectorul moldo-ucrainean de frontieră (cu excepția segmentului central
Frontiera între Republica Moldova și Ucraina () [Corola-website/Science/319121_a_320450]
-
la 340 m la răsărit de confluența Prutului, în amont de Rîpa de la Mîndrești, în timp de frontiera "de iure" ("de drept", stabilită în 1940 în cadrul URSS) se situează la 570 m la răsărit de confluența Prutului, în aval de Rîpa de la Mîndrești. Pe acest sectorul moldo-ucrainean de frontieră (cu excepția segmentului central - transnistrean - al frontierei de stat) se află 31 puncte pentru controlul trecerii frontierei, dintre care 19 în regim de trafic internațional (12 rutiere, 6 feroviare și 1 fluvial), 5
Frontiera între Republica Moldova și Ucraina () [Corola-website/Science/319121_a_320450]
-
mediu este de 7 m³/s în satul Vîtkovți (în ). Principalii afluenți sunt Hnila (dreapta) și Bovaneț (stânga). Cursul râului este meandrat, formând mai multe ostroave. Pe cursul mijlociu, străbate o vale în formă de V (canion)cu pante abrupte, râpi și chei, în care are o lățime de 0,5-1,6 km. Au fost construite hidrocentrale (Bodnarivska și Martînkivska) și aproximativ 140 de iazuri. În antichitate, pe malul râului au existat așezări omenești și s-au desfășurat activități de transport
Râul Zbruci () [Corola-website/Science/319159_a_320488]
-
în amonte de Roșia de Secaș și la Broșteni. Pluviodenudarea și eroziunea în suprafață se manifestă în timpul ploilor torențiale pe aproximativ 40% din suprafața studiată, în special pe terenurile cultivate agricol de pe versații cu pante mai mari de 3-5o, pe râpele de desprindere și pe masa alunecată, neacoperită de vegetație. Ravenarea și torențialitatea. În bazinul Secașului Mic rigolele, ravenele și ogașele, forme ale eroziunii lineare, se dezvoltă pe pantele cu înclinări ce depășesc 10°, formarea lor fiind favorizată și de situațiile
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
bazinetele pâraielor Lunca Satului, Păuca și Henig, sunt mai adânci și afectează atât pătura de sol cât și roca din substrat. Se produc predominant pe versanții cu valori ale pantelor între 12 și 20o și au la partea superioară o râpă de desprindere cu aspect semicircular. Materialul alunecat are aspectul unor valuri scurte, cu înălțimi reduse, dispuse pe versanți ca niște solzi. Alunecările lenticulare vechi prezintă un relief mai șters, fiind înierbate și uneori chiar luate în cultură. c) Alunecările-surpări sunt
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
aspect semicircular. Materialul alunecat are aspectul unor valuri scurte, cu înălțimi reduse, dispuse pe versanți ca niște solzi. Alunecările lenticulare vechi prezintă un relief mai șters, fiind înierbate și uneori chiar luate în cultură. c) Alunecările-surpări sunt legate de marile râpe de desprindere rezultate în urma alunecărilor profunde și s-au format prin ruperea și căderea pe pante a masei de teren, urmată de împingerea laterală pe un plan de alunecare. Partea alunecată prezintă un microrelief cu numeroase trepte și este străbătută
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
interiorul bisericii fiind revopsit cu acest prilej. Deși lemnul nu este degradat, specialiștii consideră că biserica se află în pericol de prăbușire și necesită lucrări urgente de restaurare și consolidare. Aflată pe o un vârf de deal, în apropierea une râpi, biserica este afectată de alunecări de teren care au dus la fisurarea puternică a fundațiilor în plan longitudinal. Biserica de lemn din Ipatele este construită în totalitate din cununi orizontale de bârne masive de stejar, cioplite și îmbinate direct. Interiorul
Biserica de lemn din Ipatele () [Corola-website/Science/318754_a_320083]
-
avea în 1919 o suprafață de 1.568 ha, din care 927 ha teren arabil și 641 ha teren necultivabil (din care 294 ha pădure, 19 ha drumuri, 18 ha acareturi, 11 ha plantații pometuri, 2 ha vie, 4 ha râpe, toate însumând 348 ha). În urma reformei agrare de după Primul Război Mondial au fost expropriate 648 de ha teren arabil, proprietarului rămânând restul de 279 ha. Moșia Solești avea în 1940 o suprafață de 748 ha, dintre care 583 ha teren
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
Gerard Way, liderul My Chemical Românce. Pe data de 9 ianuarie 2008, ep site-ul Myspace, Manșon confirmă reîntoarcerea lui Twiggy Ramirez și Tim Skold va continua cu aceștia. Cei doi au început să scrie materiale noi deja. În turul "Râpe of the World" care s-a terminat pe 2 martie 2008, s-au început înregistrările la cel de-al șaptelea album al lui Marilyn Manșon. Pe 29 noiembrie 2007 la The Heirophant s-a reportat că Manșon plănuiește să înceapă
Marilyn Manson (formație) () [Corola-website/Science/320137_a_321466]
-
este deosebit de periculoasă. Proust are un exemplu de neimitat, care presupune atribuirea memoriei ideea de miracol, minune, dar într-un sens mai metaforic. Practic, orice autor care se lasă pradă vocii acelei sirene care îl trage pe creator într-o râpă a memoriilor, distrugându-l în proces, beneficiază de un așa-numit miracol ce îl renaște pentru o nouă distrugere, o nouă odisee. Și la aceste ideologii Proust spune: [E mai bine să visezi viața cuiva decât să o trăiești] (Les
Jabra Ibrahim Jabra () [Corola-website/Science/321288_a_322617]
-
confecționau juguri, roabe, grape, „melințe” și frîngătoare, lăzi de făină, troci pentru pâine, trocuțe, furci, greble, uneori și jucării pentru copii. Fuse, linguri, mosoare, etc., erau făcute de către „regățenele” din Țara Loviștei. Rudari, băieși, vestiți au fost „Lia Damii”, „Mitiu' Rîpii” și Anghel Crucean. "Tâmplăritul", numit și „măsărit”, tâmplăritul a fost larg răspândit în sat, „măsarii” confecționând din cele mai vechi timpuri piese de mobilier țărănesc, uși, ferestre, porți, războaie de țesut, urzoaie, vărtelnițe, scaune, „lăghiți”, dar și căruțe, sănii, scări
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
comandă”. Dintre cei care practicau acest meșteșug au fost frații Alexandru, Iosif și Petru Mureșan și Dionisie Fogoroș al cărui supranume era de „Șuștărelu' ”. "Funăritul" a fost strâns legat de industria textilă din gospodăria tradițională. „Funari” locali ca „Teiu' lu' Rîpă” și David Stoica („Floierașu' ”) au deprins meseria la Râmnicu Vâlcea și confecționau funii de diverse întrebuințări, „hurduzane”, căpestre, „salbe”, bice, etc. "Olăritul" atât ca meșteșug cât și ca fenomen de cultură strâns legat de cotidianul locuitorilor, nu a fost atestat
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
atunci Grigore Fierescu-Gorj. Clopotnița pe schelet din lemn s-a construit în anul 1946. Primul cimitir al satului a fost în locul „Cracul Munceiului” și era numit „gropiște”. După numai câteva înmormântări, cimitirul s-a mutat pe coasta din fața bisericii până la Râpi. Primul înmormântat în cimitirul actual a fost Dumitrașcu Dănciulescu, un pandur al lui Tudor Vladimirescu. Biserica a fost sfințită în ziua de 15 septembrie 1946 de către marele ecleziah Teofil Niculescu însoțit de arhidiaconul Sacerdoțeanu cu participarea doctorului Aurel Popescu din
Biserica Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron din Obârșia-Cloșani () [Corola-website/Science/320514_a_321843]
-
angajat în trecerea munților spre Pamphilia. Acesta a fost momentul ales de turci ca să atace . Luați prin surprindere, avangarda a fost despărțită de ariergardă. De pe culme, turcii s-au aruncat asupra acesteia din urmă, oameni și animale rostogolindu-se prin râpi. În deruta generală, Ludovic al VII-lea s-a desprins de ai săi. Mai mulți turci îl urmăresc și o luptă inegală se angajează. Ludovic pareaza loviturile, se retrage și sprinten sare într-un copac, zărit la mică distanță. De
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
și gemete, plângeau toți, chemându-i pe nume pe prietenii și rudele lor ucise" (cf. Choniates) Dezastrul de la Myriokephalon, care a răpit floarea armatei, a subminat dominația bizantinilor în Asia Mică, astfel cuceririlor primilor 2 Comneni s-au dus de râpă. De acum încolo, la frontierele răsăritene ale Imperiului se punea doar problema apărării. La 29 mai 1176, în bătălia de la Legnano, armata unită a papei, a regelui Siciliei și a orașelor italiene a zdrobit forțele lui Frederic Barbarossa. În anul
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
hommes d’affaires), ed. Evrika, Brăila, 2003 (32) Cours de Français en Communication, éd. de la Fondation Académique Danubius, Galați, 2003 (33) Curs de Franceză Juridică an I, editura Fundației Academice Danubius, Galați, 2003 (34) Pater Noster, în colaborare cu Dan RÂPĂ, éd. Le Brontosaure, Franța, 2002. (35) Semiotica și Comunicare, ed. Evrika, Brăila, 2004. (36) Aperçu d’histoire de la littérature française, ed. Fundației Academice Danubius, Galați, 2004. (37) Retorica. Teoria Argumentării, ed. Fundației Academice Danubius, Galați, 2004. (38) En quête de
Constantin Frosin () [Corola-website/Science/315405_a_316734]
-
înlănțuite către intersecția lor cu creasta de la capătul de sud al așa-numitului Deal al Mănăstirii. Ei puteau atunci pătrunde în valea Liri în spatele fortificațiilor Liniei Gustav. Misiunea era una dificilă: munții erau stâncoși, plini de bolovănișuri și tăiați de râpe și viroage. Săpatul de tranșee și gropi pe pământul stâncos era exclus, fiecare trăsătură de relief fiind expusă focului din partea punctelor înalte din jur. Nici viroagele nu erau bune, deoarece grozamele ce creșteau acolo, departe de a oferi camuflaj, fuseseră
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
În anii '70 ai secolului al XX-lea, ea a fost restaurată, păstrându-se planul original. A fost înlocuit acoperișul din tablă zincată cu unul din cupru (care cântărea în total circa 5 tone). Tot atunci, cu osteneala preotului Toma Râpă, protopop de Hârlău (1 februarie 1960 - 13 martie 1973), au fost construite zidul împrejmuitor din piatră și clădirea protoieriei (aflată în curtea bisericii). Lucrările de restaurare au fost finalizate în 1974. Iconostasul, care datează din 1779, a fost restaurat în
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
și cele zece vagoane pentru piatră. Calea Ferată Minieră Ardeleană are trei tunele: Linia deținea șaisprăzece poduri metalice din care șase erau viaducte, trei erau poduri cu lungimi cuprinse între 3 și 12m peste diverse obstacole, inclusiv râuri, șanțuri și râpe. La începutul anilor 1990 s-au casat viaductele din valea Retișoarei, restul podurilor au fost casate între 2001-2003, lăsând doar pilonii și culeele acestora, însă un singur pod metalic a scăpat intact, se află la intrarea în satul Govăjdia. Până în
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
Soliste (Săliște) , Șaga, Toloaca, Vadul Vlădichii, Vadul Andrieș, Vadul Ciocoiului, Vadul Horodnicului, Vadul Rădăuțiului, Făgețel, Fântânele, La Stuh, Znamen, Priloage, Scrunteie (Scruntari). La fel si dealurile (Dealul Burlei, Scorpan), Văile (Carpenis, Piciorul Robanului), pădurile (Carpenis, Calnovat, îngrăditura, În Pietriș) sau râpile (Cărpiniș, În Porcovăț, Zneamăn, Gârla Fântâniței). Unele denumiri au dispărut astăzi sau nu mai sunt pe teritoriul actual al acestui sat: La Fântână Putreda, Poiana Grozăi, Poiana Trifului (numită în 1768 - „Unghiul lui Trif”), dar toate ne ajută să stabilim
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
generalul Henri Mathias Berthelot, iar prințul Mavrocosti condusese două baterii de obuziere în bătăliile de la Mărăști și Mărășești. Inginerul Bernard îi propune prințului Mavrocosti să vândă pădurea Borzei de lângă Necșeni, "„acea rezervă a pădurilor vasluiene (...) cu desimile ei înfricoșate, cu râpile țesute de spinării și străpunse numai de dihănii prin tuneluri șerpuite; cu meandrele pârâului Borzei, cu tăurile mistreților, cu poienile căprioarelor, cu refugiile celor din urmă castori și a celor din urmă ierunci și cucoși sălbatici”". Propunerea nu are la
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
bisericii sătești, întemeiata, în anul 1850, de Șerban Cantacuzino. Formă bisericii este de cruce, cu altar semicircular, cu cornișe și cu ferestre dreptunghiulare, fără ornamentație și fără turla. Dintre duhovnicii care au slujit aici, amintim pe preoții Pintilie Ioan, Toma Râpă, Peptu Grigore, Andrieș Ioan(în prezent, slujește preotul Argatu Vasile). Dealul voievodului, Dealul domnesc sau Dealul lui Vodă, cum îl găsim des menționat în documente, era locul unde domnia avea rezervă să pentru vii, multe suprafețe fiind dăruite „slugilor credincioase
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
frunțile de cueste. De la nord de localitatea Oncești, din Valea Dâmboviței, spre vest, limita merge pe sub fruntea de cuestă a Dealului Perilor, coboară în valea Argeșelului, la sud de Lucieni, de unde urcă din nou sub o altă cuestă prelungă, pe sub Râpa Roșie, până la confluența Râului Târgului cu Bughea de la Lăzărești. Între Râul Târgului și Bratia limita ocolește dealul Prislop pe la nord de acesta iar între Bratia și Râul Doamnei de asemenea se abate spre nord pe sub Dealul Păcurarului. Spre vest situația
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
asemenea se abate spre nord pe sub Dealul Păcurarului. Spre vest situația se repetă în sensul că limita urmează baza frunții de cuestă a Dealului Goila dintre Râul Doamnei și Vâlsan și de aici pe sub fruntea prelungă de sub Dealul Boerului și Râpa cu Brazi ajunge în Valea Argeșului. Dacă în partea de est limita a urmărit un culoar de vale pentru a cuprinde și versantul estic al culmii Vâlnei-Groapa Oii, în partea vestică vom trasa limita pe cumpăna de ape dintre bazinele
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
mai reprezentative fiind văile Oiasca și Strica. Spre Vâlsan, orientarea văilor este sud-estică, profilul lor longitudinal este alungit iar versanții sunt mai puțin abrupți. Valea Robaia este afluentul ce coboară din Masa de Piatră și după ce trece de îngustarea dintre Râpele Robăii și Muchia Burdimanului se varsă în Vâlsan. Ramificațiile acestei culmi a Chicerii sau podurile interfluviale secundare sunt scurte și mărginite de versanți abrupți bine împăduriți. Din vârful Masa de Piatră, culmea începe să coboare puternic spre sud, prin Dealul
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]