3,256 matches
-
Unite de a l respecta totdeauna...” Cu alte cuvinte, în anul 1872, ziarul „Semănătorul” și redactorii lui de la Bârlad nu stăteau indife renț i față de situația țării lor în Europa acelor timpuri, ci făceau politică... Din lumea literelor Caragiale profesor Răsfoind în presa vremii, în revista Elanul, nr. 62 din aprilie 2007, Ion N. Oprea publica „Școlăreasca cerere a lui I.L Caragiale - începutul literaturii maestrului, probând însușirile native ale preacunoscutului. Cum timpul a trecut iar I.L. Caragiale a făcut de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
care, în timp, avea să urce treptele ierarhice cele mai înalte ale administrației românești. Cum au aflat gazetarii și apoi cititorii că Maria N. de la Banca era una și aceeași persoană cu C. Hamangiu, las cititorilor interesați plăcerea de a răsfoi și afla ceea ce au scris ziarele de atunci despre aceasta. În orice caz, în 2004, când am scris volumul „Mari personalități ale culturii române într o istorie a presei bârlădene 1870-2003”, Editura TipoMoldova Iași (p.69 70), ca și în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
nu li se știrbi din valoare, va scoate cel mai probabil un număr limitat de medalii - cel mult 300. Se înțelege că sigiliul Municipiului Iași pro mova t de Gh. Asachi rămâne doar în amintirea celor interesați de istoria Iașilor. Răsfoind în arhive "PRAVILĂ ȚĂRII" despre... calomnie Despre calomnia în presă, vinovăție și pedeapsă există încercări de vindecare încă de pe la anul 165 2, c ând nu existau jurnalele, dar erau ziariștii satirici care î și s criau sudalmele, dar de tipărit
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
antistres secaseră binișor, a trebuit să le încarc la repezeală cu umor de calitate garantată, așa că am deschis cartea Ta de bază la întâmplare ca să citesc ceva. S-a deschis la cartea lui Ezdra. Auzi ce nume, Ezdra! Pfui! Am răsfoit mai departe, Neemia, Estera (ia te uită fufa, mai scria și cărți dumnezeiești!), și am poposit la o istorie care mi-a atras atenția, nu fiindcă este captivantă, ci pentru că îmi amintea de un fost coleg de școală, un tip
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Acest material se dorește a fi un suport didactic pentru desfășurarea orelor de limba română, cunoașterea mediului, geografie, educație plastică, opțional sau pentru desfășurarea unor activități extracurriculare. În speranța că toți cei care vor răsfoi paginile acestui material vor găsi ceva util, le doresc mult succes în activitatea didactică. Autorii (O Simionescu) Dragi copii, În zilele noastre, omenirea este din ce în ce mai zbuciumată de numeroase dezastre: războaie, foamete, dezastre naturale. Din păcate, cei mai expuși sunteți voi
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
fără diplomă / 147 IV.3. Un aspirant la studenție: Victor Eminescu în anticamera Facultății de Drept / 161 IV.4. Un student boem: poetul Florian Becescu / 171 În loc de concluzii / 183 Bibliografie / 195 Résumé / 205 Indice / 217 Ilustrații / 227 Cuvânt de introducere Răsfoind jurnalul "Cronică" din vara anului 1904, mai precis din 29 iulie, am găsit un articol în care era criticată modă de a aduce artiști străini, nu neapărat valoroși sau recunoscuți, pentru a efectua lucrări importante, de un simbolism public aparte
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
flacăra lămpii și citi aproape silabisind: „Ioan Minulescu” „Poezii”. Era o carte din colecția „Cele mai frumoase poezii”. Pe moment îi fu greu, dacă nu chiar imposibil să și-l imagineze pe omul acela mătăhălos, cu mâinile ca niște lopeți, răsfoind cartea ceea mică și mormăind cu glasul său gâlgâitor ca o furtună văratecă, grațioasele „Romanțe pentru mai târziu”. Podeaua din sălița de intrare trosni sub pașii săi grei și în cadrul ușii apăru, cu capul plecat ca să nu lovească partea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
-și retrase mâna. Omul se căută în buzunarul interior al hainei și scoase de acolo buletinul, un buletin bine păstrat, cum nu te-ai fi așteptat de la cineva fără cămașă pe el. Întinse nepăsător documentul apoi privi cum omul legii răsfoiește buletinul, se uită cu atenție la poza atașată de mai multe ori comparând-o cu figura lui, parcă se amuza în sinea lui cum individul se dezumflă încetul cu încetul din presupusa lui autoritate a satului acela. Dar imediat iar
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
punct capital. Credeam că, în afară de tipograf și de mine, nimeni nu-mi citise cu adevărat cartea. Constat cu cea mai mare satisfacție că numărul a sporit și că suntem acuma trei... Ceilalți critici, în afară de unul singur, de abia de au răsfoit-o; analiza dumitale o depășește de departe pe a lor, e singura care coboară până în străfundul acestei Căderi, pentru a-i semnala contradicțiile, instrumentele, nu îndrăznesc să spun abisurile... Ce înseamnă luciditate ereditară! Mă bucur că s-a exersat în
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
mai deschidă. Da, într-adevăr, nu i-a mai deschis, i-a cedat inima, gândi Bidaru. Fericirea lor ar fi continuat și azi dacă acel lanț de nenorociri nu s-ar fi ținut scai de el... Ce-ar fi să răsfoiesc puțin caietul acesta de însemnări, înainte de a-l băga în plic și a-l expedia, numai fragmentele subliniate cu carioca roșie ce se refereau strict la persoana lui: "[...] 20 iunie 1962... M-am întâlnit cu Bidaru. Cu Bela la braț
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
înfrupte din ele chiar și în clasă, atunci când profesorii își concentrau toată atenția spre elevii slabi la învățătură. Nu le era teamă de consecințe, deoarece stăpâneau materia și răspundeau prompt la întrebările bănuitoare ale profesorilor în timp ce, cu precizie milimetrică, le răsfoiau în așa fel, încât să nu producă nici cel mai mic foșnet, tocmai pentru a nu fi descoperiți și demascați în fața clasei. Le citeau cu pasiune fără a conștientiza că, cei mai buni, mai plăcuți, mai eficienți și mai ieftini
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
toamna și-a luat revanșa cu ploi bogate ce au scos la suprafața solului enorme cantități de cereale, legume și fructe pentru a umple pătulele, podurile și cămările multor milioane de consumatori. O zi de toamnă, desprinsă dintr-un album răsfoit la întâmplare, umedă, cu un cer aproape senin, un soare mai obosit ca după o lungă și bogată ploaie nocturnă, călduță și promițătoare, ce răspândea totuși suficientă poftă de viață, speranță și încredere în cei ce vor învăța din nerealizările
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
dicționarele altor limbi de care se poate sluji orice muritor accesând www. Hallos.ro și nici în manuale electronice. Ex profesorul Bidaru și-ar fi dorit să consulte un dicționar clasic, de hârtie sau vreun manual pe care să-l răsfoiască cu mâna lui, însă acestea au fost de mai mulți ani înlocuite. Nicăieri nu se mai găseau. Ce păcat... A doua zi, întâmplarea făcu, de față fiind și soția, să se întâlnească cu același profesor Bărbuță Petrișor. Ca la orice
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Cuvânt înainte DIN DĂNEȘTI COSTACHE BURAGA și MEMORIA MUZEULUI Cine încă nu l-a cunoscut pe învățătorul COSTACHE BURAGA de la DĂNEȘTI are posibilitatea să o facă prin intermediul acestei cărți, dar mai ales răsfoind filele de istorie locală ale Văii Dăneștilor din județul Vaslui. Atunci o să observați că acest iubitor de „humă istorică” care nu mai e printre noi a scos din uitare vestigii arheologice și mărturii istorice inestimabile care fac din această parte
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
jurnalul de impresii al vizitatorilor aduceau elogii muzeului și creatorului său Costache Buraga, dar nimeni nu bănuia drama care se ascundea în spatele acestui muzeu și aceasta din cauză că una era comportarea tatei față de lumea din afară iar alta era față de familie. Răsfoind presa acelor vremuri, mi-am dat seama că nimeni dintre cei care scriau despre muzeu nu cunoșteau cum a luat naștere acesta, cu excepția lui Viorel Arhire Ion care în articolul său ,,Cinste dumneavoastră, moș Costache Buraga“ din ,,Agricultura Socialistă“ 1978
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
pregătit atâtea bunătăți, cu cine să le mănânc? Am ciorbă cu carne, sărmăluțe, salată beuf, pârjoale și ciuperci cu maioneză, friptură, cârnați, dar ce folos? Sigurătatea mi-a luat toată buna dispoziție. Mărturie despre Costache Buraga Prin aprilie 1979 pe când răsfoiam un număr al revistei ,,Flacăra“, condusă de Adrian Păunescu, am descoperit un articol semnat de G. Dorin intitulat ,,într-o viață de om, învățătorul Costache Buraga a agonisit, la Dăneștii Vasluiului, un muzeu sătesc de o bogăție uluitoare“. O întregă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
și-l deșteaptă încă și astăzi ,,Chestionarul“ trimis de marele învățat și scriitor român Alexandru Odobescu tuturor învățătorilor și preoților din satele românești, pentru a putea constata că interesul pentru astfel de cercetări era viu încă acum un veac. Dacă răsfoim de asemenea atît Dicționarul biografic al României, cît și numeroasele ,,enciclopedii“ , publicate de la începutul secolului nostru încoace, dacă studiem cu atenție ,,studiile și documentele“ publicate de-a lungul anilor de Nicolae Iorga sau lucrările aceluiași mare istoric intitulate atît de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
astfel bătrânețea. De locuit, locuiește într-un fel de căsuță tip bojdeucă, înțesată cu lucruri de valoare, multe dintre ele intrate în patrimoniul național. Sub un nuc răsfirat peste căsuța lui, apărată cu strășnicie împotriva oricărei propuneri de renovare, am răsfoit cărți vechi pe care mari biblioteci din lume ar fi mîndre să le posede, am ținut în palmă rozete solare de mii de ani, scoase din pîntecul acelor dealuri și - iertată-mi fie mărturisirea - am gustat, făcînd să alunece un
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Ospitalului de Neamțu nu e altă decât un Colector de observații interesante din punctul nostru de vedere...", despre care, spun ei, "au credut că e păcată ca toate aceste observații să doarmă în dulapurile ospitalului" în special cazuistica de la ospiciu. Răsfoind cele 6 numere publicate de inimoșii Ulle și Moscovici, în cele mai grele condiții și pe cheltuiala personală, suntem impresionați de varietatea cazurilor, începând cu leziuni tumorale și infecțioase, cu localizări și complicații astăzi rarisime și terminând cu intoxicația plumbică
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cel Bun îmbrăcat în zale. Ștefan cel Mare îmbrăcat în zale. Mihai Viteazul îmbrăcat în zale. Ion Vodă cel Cumplit îmbrăcat în zale. Și aici, în Oltenia, Tudor Vladimirescu Primenit și el, cu zale Peste cămașa morții (...) Dar ce tot răsfoiesc eu în cartea asta cu poze? Mai bine mă uit în sus, Fiindcă cerul nostru e zugrăvit, Ca Voronețul, Cu toată istoria românilor. Deasupra Posadei e lupta de la Posada Deasupra Podului Înalt E lupta de la Podul Înalt. Deasupra Călugărenilor E
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cumpărat un sac de grîu, l-a dus la moară, l-a măcinat și a lăsat să-i facă un cuptor întreg de pîine, ca să aibă pîinea asigurată. Fructe găsea în piață 97. În preajma examenelor din septembrie, a început a răsfoi și manualele, mai ales din cele de fizică și matematici, pe care nu le putea suferi. Credințerul Iacob Onea susține că, probabil prin septembrie, va fi fost supus la un examen scripturistic, din limba elenă, dar n-a putut reuși
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
îmbunătățească proiectul, care sunt punctele lor slabe și cum pot să le reducă”.(evaluator FRDS). „Prima dată [evaluatorul] a intrat acolo, nici nu s-a prezentat, a luat dosarul, s-a așezat la o masă și a început să-l răsfoiască: «Aici mai trebuie nu-știu-ce...». După ce l-a răsfoit, în mare, ne-a spus ce mai trebuie să facem, cum să mai îmbunătățim proiectul”. (beneficiar al unui proiect FRDS). În fine, și ca răspuns la provocările identificate în teren, demersul de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
cum pot să le reducă”.(evaluator FRDS). „Prima dată [evaluatorul] a intrat acolo, nici nu s-a prezentat, a luat dosarul, s-a așezat la o masă și a început să-l răsfoiască: «Aici mai trebuie nu-știu-ce...». După ce l-a răsfoit, în mare, ne-a spus ce mai trebuie să facem, cum să mai îmbunătățim proiectul”. (beneficiar al unui proiect FRDS). În fine, și ca răspuns la provocările identificate în teren, demersul de evaluare se poate transforma într-un proces de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
cât și alți membri ai comunității. Discuțiile cu evaluatorul au durat vreo trei sau patru ore.” „Prima dată a intrat acolo, nici nu s-a prezentat, a luat dosarul, s-a așezat la o masă și a început să-l răsfoiască: «Aici mai trebuie nu-știu-ce...». După ce l-a răsfoit, în mare, ne-a spus ce mai trebuie să facem, cum să mai îmbunătățim proiectul.” „A fost vorba mai ales despre bani. La ceea ce voiam noi să facem, banii erau prea puțini
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
evaluatorul au durat vreo trei sau patru ore.” „Prima dată a intrat acolo, nici nu s-a prezentat, a luat dosarul, s-a așezat la o masă și a început să-l răsfoiască: «Aici mai trebuie nu-știu-ce...». După ce l-a răsfoit, în mare, ne-a spus ce mai trebuie să facem, cum să mai îmbunătățim proiectul.” „A fost vorba mai ales despre bani. La ceea ce voiam noi să facem, banii erau prea puțini. Noi am cerut vreo 30-35 de mii de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]