2,809 matches
-
sunt coerente logic. Altfel spus, nu pot fi respectate toate în același timp de fapt, respectarea deplină a oricărui drept dintr-o anumită categorie nu se poate face decât prin încălcarea drepturilor din altă categorie -, iar acest neajuns intrinsec se răsfrânge exponențial la toate nivelurile societății românești (ca titlu de exemplu, e de analizat cum poate fi pus în practică acel alineat 1 din articolul 47). În gândirea politică dominantă (nu doar în cazul României, ci la nivelul întregii civilizații occidentale
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Kominternului hotărăște că "proletariatul internațional, a cărui singură patrie este URSS, are datoria să contribuie la succesele construirii socialismului în URSS și să o apere prin toate mijloacele de atacurile puterilor capitaliste". De aici rezultă o dublă consecință care se răsfrînge asupra relațiilor între Internaționala a III-a și partidele comuniste naționale. Mai întîi, lupta împotriva "războiului imperialist" devine tema centrală a propagandei tuturor secțiilor Internaționalei Comuniste și se concretizează în organizarea unei "mișcări de masă" cunoscut în Franța sub numele
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Să credem că iubirea pentru educație și cunoaștere este secretul reușitei în cele mai multe cazuri, că această iubire întrupează toate convingerile din istorie, din fapte și opere îndreptate spre civilizația iubirii și spre triumful vieții de spirit. Lumina trebuie să se răsfrângă generos asupra realității, cu neajunsurile și dramele ei. Și mai credem că dialogul jovial, cultural, ecumenic trebuie să se circumscrie demnității unui prezent al dinamismului și unui viitor al speranțelor de bine. Cuvintele noastre se vor simple mesaje de iubire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
această clipă un fel de metafizică a odihnei, surprinsă în ipostaze umane, cu sentimente dintre cele mai adânci. Orașul și ochiul demn de repliere asupra detaliilor trecutului, prea mult lăsate în veghea unor subterane vieți. Orașul și lumina cu sclipiri răsfrânte de oceanul de ziduri în zile solare. Acum putem vedea și ceea ce nu se vede, acum profunzimile lui nu mai sunt doar iluzii, acum ochiul inert devine tandru, sensibil dar și lucid. Și tot acum poate să înceapă visul nesfârșit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
trandafir, un crin sau o orhidee înduioșează iubirea, pe când piatra albă sfârșește prin a fi de un alb mai alb în ochii arheologului. Culorile materiale, de la alb la negru, de la roșu și gri la nuanțele variate ale ceramicii (de Cucuteni) răsfrâng istoria veche, punând-o pe masa contemporanului. Picturile cupolelor din biserici înrădăcinează în cugetul pelerinului valoarea de rugă și credință, înseninează sufletul deznădăjduit iar mitul purificării prinde substanță. Orașul este acoperit de culori, de forțe pastelate ale realității dar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
zei./ De-aici străbate Ștefan peste vremi/ întinerind mereu în bronz și fier,/ de strajă crezului străbun din steme/ și blândului urcuș moldav spre cer./ Mi-s dragi, bătrâne, zidurile tale/ cu lumea lor de umbre și măriri,/ cu zările răsfrânte în cristale/ și-n dăinuirea vechilor zidiri..." (Dumitru VACARIU) Pentru un nemțean, stabilit în dulcele târg, nu există decât un loc de intrare și acela e Rohatca Păcurarilor, unde înaintașii mei își scuturau straiele și își înlăturau de pe picioare urmele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
înstrăinat, exilat într-un teritoriu al morții: iarna aspră, pădurea pustie, sus - corbii neliniștiți, jos - haitele înfometate de câini. O sensibilitate ulcerată evocă un univers închis, care are toate semnele stranii ale nevrozei poetice bacoviene. Privirea neliniștită a autorului se răsfrânge mai mult pe date exterioare dar, acestea, printr-un transfer subtil de sensibilitate, devin stări sufletești, peisaje stranii, ca-n picturile lui Breugel, cu ierni grele, zăpadă multă și cu copaci goi pe care ciorile stau încremenite ca niște urne
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
era Petru Dumitriu se datorează, și foarte putini oameni știu acest lucru, faptului că tocmai atunci îi apăreau primele două volume din "Cronică de familie" în Franța. Petru Dumitriu a crezut că succesul românesc fiind atât de mare se va răsfrânge automat și asupra succesului francez. În realitate, pe francezi nu i-a interesat aceasta carte, cum în mod normal, nici pe români, a interesat doar ca un monument de idee literară. De ce nu i-a interesat? Pentru că este o carte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pragurile psihologice. Suntem superficiali când judecăm această categorie de oameni doar prin prisma faptelor săvârșite împotriva societății, a acestei societăți imperfecte, guvernată de legi discutabile, de legi aplicate de oameni supuși greșelii. Din nefericire, aceste inerente greșeli ale legiuitorilor se răsfrâng tocmai asupra cetățenilor de rând, pionii anonimi ai lumii din care fac parte și căreia, de fapt, îi formează esența. Am închis cercul, dar n-am descoperit perfecțiunea, ci doar victimele. Este adevărat, trebuie să ne supunem unor legi, altfel
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
auzit eu?!”, a murmurat Manolescu În timp ce noi trei, scriitorii, ieșeam din cabinetul primului secretar, iar apoi am făcut cu toții, scritorii ieșeni și mii de participanți, din lansarea cărții mele un eveniment, nu numai cultural; care, cum o spuneam, s-a răsfrânt și În atacul amplu, brutal, al lui Titus Popovici, membru plin c.c., contra mea, dar și contra lui Paul Goma, Ion Negoițescu și N. Manolescu. „Venirea lui Breban și a ciracilor săi la Iași, striga T. Popovici În aula
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și, mai ales al „unuia” - „prim-secretarul”, „secretarul general” și apoi „președintele” cu sceptru și cocardă tricoloră. Această concentrare teribilă a puterii În persoana unui singur individ a creat o simbolistică care, cum am văzut după 22 decembrie, s-a răsfrânt, s-a „revărsat” asupra celui ales, de data aceasta prin vot liber, secret și universal. Și, dacă nu numai unele vârfuri ale intelighenției, dar nici grupuri largi ale populației nu l-au respectat ca atare pe Iliescu, ales prin vot
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
dar chiar și la același care, prins În două vârste sau momente existențiale diferite, va pune altfel accentele, dacă nu va răsturna totul cu susul-În-jos, nu rareori spre propria sa uimire. Suntem prisme refractante, și nu oglinzi, ape neliniștite care răsfrâng oblicele raze ale luminii și, da, uneori nu știm dacă lumina vine de sus sau din adâncuri! Fraza celebră a dlui Henry Beyle, ce semna Stendhal, după care un roman „ar fi o oglindă purtată de-a lungul unui drum
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
țării și care și-a consumat o parte a copilăriei și a tinereții În Banat; o zonă geografică din care veneau Mama și bunicile sale care l-au crescut, dar cu care, cu mentalitatea sa - atât de splendid, de pitoresc răsfrântă În prozele prietenului meu Sorin Titel, pe care l-am ajutat să devină bucureștean! -, nu s-a impregnat niciodată. Banat, regiune populată de oameni gospodari și harnici, buni, foarte buni Români și plini de un spirit practic și de un
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cu bani l-a făcut din ce în ce mai instabil. Dar tata a fost întotdeauna o problemă - neglijent, abuziv, alcoolic, orgolios, nervos, paranoic - și chiar după ce părinții au divorțat în adolescența mea (la cererea mamei), puterea și controlul lui au continuat să se răsfrângă asupra familiei (care mai includea două surori mai mici), întotdeauna din rațiuni financiare (certuri nesfârșite între avocați în legătură cu pensia alimentară și ajutorul copiilor). Era misiunea, cruciada lui, urmărind să ne epuizeze, să ne oblige să realizăm cu disperare că noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
inter-umane sau, și mai grav - cele, grav compromise de comunism, între cetățean și statul român; ce-și caută un profil cât de cât stabil și reprezentativ. Și mult discutata „imagine negativă” pe care o aruncă România, dar care se și răsfrânge asupra ei este, cu siguranță, o componentă a acestei „blestemate probleme”, pe care, se pare, trebuie s-o rezolvăm noi înșine, noi și cei care ne urmează, în prezentul acesta continuu pe care îl traversăm și... pe care l-am
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
parcă. Peisaje încremenite de vis, negre peisaje moarte, prin care un tren fantomatic trece. Din când în când alergăm pe lângă iazuri sau pe lângă păduri de trestii. Trestiile nu se mișcă, stau neclintite, ca-ntr-un farmec. Iazurile lucii ca oglinzile răsfrâng luna nemișcată din înnalt. O lună ciudată, atârnată parcă în văzduh, în aburi, supt un cer de albastru spălăcit de aquarelă. Totul e mut și trist, melancolic, de o adâncă melancolie neagră; triste câmpii, triste dealuri sterpe și lacuri negre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care a trăit aici, din veacul XVIII până ieri, avea prilej să se simtă onorată și înduioșată de adâncă mulțămire, mai cu seamă că mărimile lumii veneau să bea apa lor dela Sprudel și Mühobannen. Părea că onoarea apelor se răsfrânge asupra întregei lor existențe; de aceea la marginea târgului, pe multe stânci bine îngrijite, se poate ceti că acolo a stat un Kronprintz, dincolo o arhiducesă, dincolo un rege privind apusurile de soare și contururile munțișorilor. Au rămas nume pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
direct animalului victimă, uciderea dublului său totemic semnificând pe lângă jertfa cosmogonică și o moarte simbolică a tânărului care trece într-un alt ciclu existențial. Agresivitatea pe care o denotă cerbul când îl provoacă direct pe flăcăul cu funcție cosmocratoare se răsfrânge asupra spațiului ordonat și considerat sacru în mediul social: „Tună cerbu di la munte/ Junelui bun,/ Pă frânturi,/ Pă curmături/ La gutăia luncilor/ Rupsă gardu stobărat/ Și în vie s-o băgat./ Rupsă viță/ De străviță/ Ș-aruncă-n dalba corniță” (Bunila
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ne împinge pe unii dintre noi să punem în paranteză fondul românesc, să ne jenăm de tradiție, să ascundem sub preș satul, "centru al lumii", al lumii noastre inalienabile, străduindu-se a-i marginaliza pe cei în opera cărora se răsfrânge, în frunte cu marele Blaga. Ne mândrim pe bună dreptate cu Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, ne ocupăm masiv de ei, așa cum ne șade bine, dar... nu cumva și pentru că au ajuns celebri în străinătate? Le e oare inferior autorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
economia comunistă, cei care lucrau „în producție” își primeau salariile în funcție de realizarea planului și de onorarea comenzilor asumate, misiune aproape imposibilă spre sfârșitul deceniului VIII al secolului trecut. Dezechilibrul tot mai accentuat între realitatea economică și politica oficială s-a răsfrânt asupra unor astfel de împrejurări. Greva din februarie la Nicolina a pornit de la acest context. O parte a angajaților s-a trezit cu cifra zero trecută în rubrica aferentă drepturilor bănești: „Pot să spun că am prins o grevă, așa
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
spus că lipsesc din Iași - deși, zicea ziarul lor, erau acasă - ca să li se afișeze pe ușă. Toate aceste mici mizerii ne înveseleau mai mult decât ne supărau, totuși erau triste din punctul de vedere național. Știam că se vor răsfrânge asupra lor și simțeam că sfârșitul se apropia; discursurile lui Czernin, ordinele de zi ale lui Hindenburg, amenințările către cei ce ar voi să dezerteze, protestările Kaiserului și Kronprințului că n-au voit, nici n-au provocat războiul, totul destăi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
găsit trupă, mitraliere, tancuri. Rioșanu era subsecretarul de stat la Interne, care, prin energia lui, oprise pe legionari să pună mâna pe Argetoianu, Ralea, dr. Marinescu și să-i asasineze ca pe Iorga și Madgearu. Ura în contra lor s-a răsfrânt și asupra lui Antonescu, care nu le-a cedat. Ieri, toată ziua, grupuri de legionari și lupte cu trupa; pe Bulevardul Pache, la Teatrul Național se aud bubuitul bombelor, mitralierelor, puștilor și detunături mai mari. În ziarele de dimineață s-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
doar când te afli la pământ. * Mulțumește lui Dumnezeu pentru bucuriile tale, dar nu-l huli pentru necazurile tale. * Dumnezeu iartă păcatele, dar nu și ticăloșiile. * Răsplata pentru faptele tale vine când nu te aștepți. * Denigrarea semenilor asupra ta se răsfrânge. * Cine țara sa hulește, doar disprețul dobândește. * Să nu-l crezi pe altul mai prost decât tine: lasă-l pe el să recunoască. * Cine își recunoaște propriile limite este superior propriei condiții. * Decât deloc, mai bine... nimic. * E bine să
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
plăceau dar mai ales Smărandița popii. Îi place să meargă pe la șezători și să-și vâre mâna-n sânul fetelor , chip de a le scăpa de vreun șoarece, ori să privească în baltă, unde ele spală pânză, picioarele lor subțiri , răsfrânte în apă . Diferitele caracteristici și atitudini ale lui Nica nu le vom găsi în totalitate în rândul celor din jurul său, astfel copilăria această narata este în mare parte o idealizare a copilului Nica și nu a celui contemporan de la sat
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
un an. Despre acest episod din existența lor și a mea, astfel cum mi-l amintesc după atâta timp consumat, va fi vorba în cele ce urmează. Poate că vor interesa aceste aduceri aminte, chiar și numai pentru faptul că răsfrâng o experiență directă. Sunt azi tot mai puțini, din păcate, cei care cunosc din experiență directă lumea literară de la începutul anilor ’60 ai trecutului veac, spre a lăsa mărturii despre ea. Când m-am înfățișat, așadar, la serviciul de corectură
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]