17,784 matches
-
straturile expuse la radiația laser Fig. 5.10 conține analiza EDX (realizată cu un spectrometru de raze X dispersiv în energie (EDX), cu rezoluția la MnK de 130 eV), cu punerea în evidență a distribuției elementelor din straturile expuse la radiația laser. Analiza a fost efectuată în zona expusă fasciculului. Picurile corespund intensităților radiațiilor X caracteristice elementelor componente aflate în limita de detecție a aparatului, cu evidențierea oxizilor formați, în principal 137 de Al și de Mg formați - pe hărțile de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
un spectrometru de raze X dispersiv în energie (EDX), cu rezoluția la MnK de 130 eV), cu punerea în evidență a distribuției elementelor din straturile expuse la radiația laser. Analiza a fost efectuată în zona expusă fasciculului. Picurile corespund intensităților radiațiilor X caracteristice elementelor componente aflate în limita de detecție a aparatului, cu evidențierea oxizilor formați, în principal 137 de Al și de Mg formați - pe hărțile de distribuție pentru elementele identificate în microzona de analiză. În Fig. 5.11 este
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
oxizi, rezultați din topirea superficială a exteriorului paletei. Contururile de inscripționare nu se mai mențin și calitatea inscripționării scade (conform Fig. 5.20). Fig. 5.23 conține analiza EDX cu punerea în evidență a distribuției elementelor din straturile expuse la radiația laser. Analiza a fost efectuată în zona expusă fasciculului din zona asociată imaginii SEI. Picurile corespund intensităților radiațiilor X caracteristice elementelor identificate, în limita de detecție a aparatului cu evidențierea oxizilor. S-a identificat și existența unor silicați de tip
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
scade (conform Fig. 5.20). Fig. 5.23 conține analiza EDX cu punerea în evidență a distribuției elementelor din straturile expuse la radiația laser. Analiza a fost efectuată în zona expusă fasciculului din zona asociată imaginii SEI. Picurile corespund intensităților radiațiilor X caracteristice elementelor identificate, în limita de detecție a aparatului cu evidențierea oxizilor. S-a identificat și existența unor silicați de tip silico-calciu și potasiu, ce au impurificat zona la operațiile de debitare a paletei. În Fig. 5.24 este
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
și existența unor silicați de tip silico-calciu și potasiu, ce au impurificat zona la operațiile de debitare a paletei. În Fig. 5.24 este prezentat buletinul de analiză cantitativă EDX. Analiza pune în evidență distribuția elementelor în zona expusă la radiația laser. În zona inscripționată se observă o ușoară pierdere prin evaporare a elementelor constitutive din stratul superficial al paletei și formarea cu precădere a unor oxizi de Al-Fe-Ti. Fig. 5.21. Zona expusă fasciculului laser și analizată EDX calitativ și
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
22. Analiza EDX asociată imaginii SEI pune în evidență hărțile de distribuție pentru Cr și Ni în zona expusă fasciculului și formarea de oxizi Fig. 5.23. Analiza EDX cu punerea în evidență a distribuției elementelor din straturile expuse la radiația laser 142 Fig. 5.24. Buletin de analiză cantitativă EDX Pregătirea probei s-a efectuat ulterior pentru vizualizarea zonei de fund a marcajului. S-a obținut o secțiune prin marcajul laser pentru a se putea observa mai bine partea inferioară
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
curs de desprindere. Mărire X 8.000. Fig. 5.39. Imagine SEM de detaliu ce surprinde morfologia suprafeței de inscripționare. Mărire X 16.000. Fig. 5.40. Analiza EDX cu punerea în evidență a distribuției elementelor din straturile expuse la radiația laser. Analiză în zona expusă fasciculului din zona asociată imaginii SEI. Hărțile de distribuție de elemente Ti;Cr;Co și Ni în zona expusă fasciculului și formării de oxizi. S-a identificat o contaminare cu oxizi de sulf și aluminiu
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Fig. 5.41. Zona expusă fasciculului laser și analizată EDX calitativ și cantitativ. Imagine SEI (de electroni secundari). Mărire X 2.400 Fig. 5.42. Buletin de analiză cantitativă EDX. Analiza pune în evidență distribuția elementelor în zona expusă la radiația laser. În zona inscripționată se observă o ușoară pierdere prin evaporare a elementelor constitutive din stratul superficial al paletei și existența unei contaminări cu oxizi de sulf și aluminiu, probabil rezultați în urma operației de secționare a paletelor S-a realizat
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de inscripționare, cu topirea superficială a suprafeței și direcționarea picăturilor pe sensul de deplasare al fasciculului. Fig. 5.51 pune în evidență faptul că, în zona de trecere a fasciculului laser, apare după inscripționare o ușoară oxidare a suprafeței expuse radiației. Fig. 5.50. Imagine SEM de detaliu ce surprinde morfologia suprafeței de inscripționare. Mărire X 20.000 Fig. 5.51. Analiza calitativă EDX pentru identificarea microelementelor constitutive ale probei marcate Fig. 5.52. Aspectul suprafeței aliajului în zona cu supraexpunere
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de pătrundere putând fi de peste 20 μm. În principal, microstructura nu suferă modificări decât în direcția oxidării superficiale a unor elemente. În zona de realizare a topiturii nu mai apar mici zone de recristalizare ca în cazul expunerii la o radiație de tip nano-laser; apar doar mici fragmente amorfe de oxizi. Fig. 5.84. Marcaj cu un contur mai clar și pe adâncime. Mărire X 200 Fig. 5.85. Stabilirea caracteristicilor dimensionale ale marcajului realizat. Mărire X 500 Fig. 5.86
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
valorile dimensiunilor corespunzătoare se situează la circa jumătate din cele obținute la inscripționarea cu un laser cu impulsuri de ordinul nanosecundelor. În zona de realizare a topiturii nu mai apar mici zone de recristalizare precum în cazul expunerii la o radiație de tip nano-laser; în acest caz, apar doar mici fragmente amorfe de oxizi. Se constată o mai mare uniformitate și continuitate a aliajului topit și solidificat ultrarapid, în special pe pereții marcajului. „Decuparea” realizată ca urmare a topirii este mult
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
θ, fie cos2 θ, dacă există o eroare de deplasare a suprafeței probei (având în vedere că probele au suprafețe curbe, ca urmare a secționării profilelor de paletă), respectiv eroarea de planeitate a probei și o transparență mai mare la radiația X. Pentru indexarea picurilor ca rezultat al difracției, s-au utilizat ultimele date disponibile în literatura de specialitate (International Center Diffraction Data, ICDD), precum și valorile din ASTM-uri incluse în memoria difractometrului. Difractometria cu contor folosită în studiul materialelor policristaline
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
memoria difractometrului. Difractometria cu contor folosită în studiul materialelor policristaline a fost deosebit de precisă. Au fost eliminate erorile frecvente care apar la această metodă, în special cele de tip instrumental, descrise anterior. În cazul supunerii probelor unui fascicol puternic de radiație laser, apare fenomenul de recristalizare, ce poate induce tensiuni interne (cu posibila apariție a unor deformări ale materialului și a fisurilor locale în material) precum și o modificare a distribuției orientărilor cristaline în zonele expuse fascicolului laser (și deci modificarea anizotropiei
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
mari, iar rezultatele sunt obținute prin mediere pe arii întinse. În general, prin XRD nu se obțin rezoluții spațiale dar, pentru aplicații speciale, pot fi obținute rezoluții mai bune de 10 μm dacă se utilizează surse microfocalizate. Razele X sunt radiații electromagnetice cu energii ale fotonilor în domeniul 100 eV-100 keV. Pentru aplicații de difracție, sunt utilizate numai radiațiile cu lungimi de undă mici, între 0,1 câțiva angstromi, deci cu energii în domeniul 1-120 keV. Faptul că lungimea de undă
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
spațiale dar, pentru aplicații speciale, pot fi obținute rezoluții mai bune de 10 μm dacă se utilizează surse microfocalizate. Razele X sunt radiații electromagnetice cu energii ale fotonilor în domeniul 100 eV-100 keV. Pentru aplicații de difracție, sunt utilizate numai radiațiile cu lungimi de undă mici, între 0,1 câțiva angstromi, deci cu energii în domeniul 1-120 keV. Faptul că lungimea de undă a radiației X este comparabilă cu dimensiunile atomilor și moleculelor unui domeniu larg de materiale permite determinarea aranjamentului
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
cu energii ale fotonilor în domeniul 100 eV-100 keV. Pentru aplicații de difracție, sunt utilizate numai radiațiile cu lungimi de undă mici, între 0,1 câțiva angstromi, deci cu energii în domeniul 1-120 keV. Faptul că lungimea de undă a radiației X este comparabilă cu dimensiunile atomilor și moleculelor unui domeniu larg de materiale permite determinarea aranjamentului atomic pe care acestea îl prezintă. Picurile într-un model de difracție sunt în directă legătură cu distanțele interatomice. Considerând un fascicol incident de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
o distanță interplanară d, condiția de producere a unui maxim de difracție poate fi exprimată prin relația: (6.1) Fig. 6.3. Reprezentarea schematică a difracției pentru un set de plane cristaline [146] unde λ este lungimea de undă a radiației X, este unghiul de împrăștiere al acesteia, d este distanța dintre planele cristaline iar n este un număr întreg care exprimă ordinul maximului de difracție. Relația (6.1) este cunoscută ca Legea lui Bragg și este una dintre cele mai
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
schematic un experiment de difracție de raze X, unde 2θ este unghiul dintre raza incidentă și cea difractată [146-148]. Intensitatea fascicolului difractat este măsurată în funcție de 2θ și de orientarea probei, rezultând astfel un model de difracție. Lungimea de undă a radiației X este de 0,7-2A și corespunde la energii (E=12,4 keV/λ) de 6-17 keV. Fig. 6.4. Experiment cu reprezentarea schematică pentru difracția de raze X Joint Commitee on Powder Diffraction Standards, Swathmore, Pennsylvania (JCPDS) [148] Înainte de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
l (vezi Fig. 6.2). Distanța d între planele (h,k,l) se notează dhkl, și pentru cristale cubice este: √ (6.2) unde a0 este parametrul de rețea al cristalului (vezi Fig. 6.5) Când există o interferență cumulativă din radiațiile X împrăștiate de planele atomice dintr un cristal, se naște un maxim de difracție. Condiția pentru existența acestei interferențe este dată de legea lui Bragg: (6.3) unde θhkl este unghiul dintre planele atomice și fascicolul incident (și difractat) - vezi
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
parte, constau din mai mulți grăunți sau cristalite (mici regiuni cristaline) având o distribuție de orientări relative. Dacă aceasta distribuție este complet întâmplătoare, atunci difracția se produce de pe orice cristalit care are orientarea potrivită pentru a satisface condițiile de difracție. Radiațiile X difractate emerg asemeni conurilor, cu unghiuri de deschideri de 2θhkl, creând un model tipic de difracție. Zonele marcate prin laser, ca și filmele subțiri, se situează în clasa materialelor intermediare, între monocristale și materiale policristaline și au o textură
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
realizării de inscripționări laser la suprafața probelor. 1 2 3 2 183 Fig. 6.8. Valorile înregistrate pentru maximele de difracție din intervalul aflat în domeniul 35 45 Modificarea domeniului de testare și înregistrarea unor valori diferite ale intensității de radiații X, în scopul de a evidenția eventuala existență unor noi picuri pe materialul expus pentru unghiuri θ diferite (50-80 θ), nu a arătat o comportare diferită a materialului din titan inscripționat, comparativ cu proba din titan ce nu a fost
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Începând cu această perioadă, cercetările în domeniu și brevetele care au urmat în mod firesc s-au înmulțit. Apoi, era atomică a deschis noi orizonturi neexplorate încă, atât în domeniul fizicii nucleare cât și în cel al chimiei moleculare. Studiul radiațiilor se dezvoltă. Se studiază mai ales efectul radiațiilor asupra apei; cu ocazia unor teste de radioliză a apei, se descoperă că în prezența oxigenului se creează un mare număr de radicali liberi numiți „ioni superoxid” (O2˚-). În schimb, va trebui
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
brevetele care au urmat în mod firesc s-au înmulțit. Apoi, era atomică a deschis noi orizonturi neexplorate încă, atât în domeniul fizicii nucleare cât și în cel al chimiei moleculare. Studiul radiațiilor se dezvoltă. Se studiază mai ales efectul radiațiilor asupra apei; cu ocazia unor teste de radioliză a apei, se descoperă că în prezența oxigenului se creează un mare număr de radicali liberi numiți „ioni superoxid” (O2˚-). În schimb, va trebui să mai treacă mult timp până să se
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
specii oxigenate reactive” sau „radicali liberi”. Acești faimoși radicali liberi pot să ne otrăvească existența dacă sunt în număr prea mare. În mod normal, ei sunt neutralizați de diferite sisteme ale organismului, dar în unele cazuri (îmbătrânire, expunere exagerată la radiații solare, intoxicații, alimentație defectuoasă, iar mai ales surplus de stres) se întâmplă să existe o supraambundență de radicali liberi, adică ceea ce numim în limbaj științific „stres oxidativ”. Atunci se creează un dezechilibru între numărul de radicali liberi produși și numărul
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
în mediul nostru înconjurător sunt miliarde și miliarde de atomi și molecule care se ciocnesc în fiecare secundă. Ca și în cazul oamenilor, unii sunt mai instabili decât alții. Anumiți atomi sau molecule, sub acțiunea luminii soarelui, de exemplu, a radiațiilor sau pur și simplu în reacții fiziologice normale cum ar fi respirația, vor avea tendința să primească sau să cedeze un electron, adică o mică sarcină electronegativă. Așa se nasc în fiecare secundă în organismul nostru radicali liberi. Când atomul
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]