9,883 matches
-
Mesopotamia, America precolumbiană), fie prea absorbite de problemele supraviețuirii în condiții extreme (culturile primitive), fie prea apropiate de noi (culturile islamice, India) pentru a putea oferi un contrast atât de total, o alteritate atât de completă, o originalitate atât de radicală și de evidentă precum China. Numai când privim îndeaproape China ne putem face o idee mai exactă despre propria noastră identitate și începem să înțelegem ce parte a moștenirii noastre ține de umanitatea universală și ce parte nu face decât
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
cu alte păsări"281. În fond, se întâlneau două abordări diferite. Cea a primului ministru al Chinei, preocupat de impactul social al crizei, și cea a guvernatorului, care "citea" criza ca un prilej de modernizare industrială a provinciei, de prefacere radicală a strategiei de guvernare. Obiectivul său declarat era ca provincia să nu-și propună doar să întreacă cei patru tigri (Coreea de Sud, Taiwan, Singapore și Hong Kong) în ceea ce privește produsul economic, ci și să-i egaleze în calitatea guvernării. Ceea ce însemna abandonarea vechiului
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
de tot felul, omul recurge la "tezaurizarea banilor", alegerea cea mai proastă, pentru că instaurează un blocaj efectiv al oricărei activități financiare și economice. În felul acesta, crizele economice sunt acompaniate de "crizele de încredere" despre care vorbea Keynes. "Singurul remediu radical pentru crizele de încredere care deprimă viața economică a lumii moderne ar fi de a nu-i lăsa individului nici o altă alegere decât ori să-și consume venitul, ori să comande producerea unor bunuri capitale care i se par... cea
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
de discuțiile prelungite, de amânarea măsurilor practice, de lipsa de rezultate. Dacă insistăm asupra poziției lor este și pentru că nemulțumirea și îngrijorarea generate de încălzirea globală pot fi împărtășite de către tot mai mulți cetățeni și pot favoriza derapaje spre poziții radicale. Înțelegem dezamăgirea autorilor și subscriem la opinia lor, când spun răspicat: Dacă prevenirea schimbărilor climatice ar fi un sport olimpic, nici o țară din lume nu ar urca pe podium."336 Însă autoritarismul pe care îl conturează nu reprezintă nicidecum o
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Composition of Foreign Exchange Reserves, apud Stephen D. King, Losing Control: The Emerging Threats to Western Prosperity, Yale University Press, New Haven, London, 2010, p. 85. Prefacerea intervine în perioada de 13 ani care urmează după 1995. Este o prefacere radicală nu numai în termenii volumului de valută deținut de cele două grupuri de țări, ci și în ceea ce privește raporturile dintre rezervele valutare și mărimea PIB-ului realizat în majoritatea acestor țări. Volumul mondial de rezerve valutare crește în 13 ani de
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
lipsită de flexibilitatea și suplețea cerute de exigențele crescânde ale vieții școlare. Istoria Învățământului nu cunoaște nici o metodă care să fi rămas aceeași. În decursul timpului, fiecare metodă sau sistem de metode a suferit transformări mai mult sau mai puțin radicale, nu atât sub aspectul formei, cât al conținutului și țelurilor cărora i-au fost subordonate, adaptându-se noilor orientări ale sistemelor de instruire, nivelului de cunoștințe atins de științele explicative ale ființei umane, de progresele teoriei și practicii pedagogice. Prin
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
trecut, dar care nu s-a mai putut impune În continuare, valabile rămânând doar principiile după care a fost concepută. Așadar, ideea care revine cel mai adesea este aceea că modalitățile noi de predare/Învățare nu reprezintă nicidecum o ruptură radicală față de tradițiile metodologice de bază. Așa cum se constată În Raportul către UNESCO al Comisiei Internaționale pentru Educație În secolul XXI (Delors, 2000), chiar promotorii Înfocați ai celor mai noi și promițătoare metode, printre care instruirea asistată de calculator, Învățarea electronică
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
reflex, cu profunde semnificații, al implicațiilor socio-umane generate deprogresele științei și tehnicii moderne, materializat Într-un efort de reînnoire sistematică a curriculumului Învățământului, de refacere cu atenție a planurilor, programelor și manualelor școlare, prelungit Într-o nevoie acută de Îmbunătățire radicală a Întregii metodologii didactice. Din acest punct de vedere reconsiderarea Întregului registru metodic este, În ultimă instanță, o chestiune stringentă delichidare a unei vădite discordanțe care s-a acumulat În ultima vreme Între „...spiritul științei În ascensiune și predarea științei
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
programată să aducă o adevărată revoluție În Învățământ; scepticii au manifestat reticență, iar unii i-au prezis chiar un eșec total. Realitatea anilor ’70 ai secolului trecut, a demonstrat că instruirea programată nu poate, totuși, să producă schimbări atât de radicale În Învățământprecum s-a așteptat. Progresele pedagogice Înregistrate pe această cale nu sunt atât de extraordinare cum s-a crezut inițial, deși În multe privințe acolo unde poate fi aplicată instruirea programată s-a dovedit a fi mai eficace decât
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
evaluarea valorii juste Și specifică informațiile care trebuie prezentate despre valoarea justă. Această reglementare are caracterul unui ghid care să ajute entitățile economice în calculul valorii juste, acolo unde standardele contabile permit acest lucru. Care a fost motivul acestei schimbări radicale? FASB a argumentat această schimbare astfel: „...odată cu trecerea timpului, costul istoric devine irelevant în prezentarea poziției financiare curente a unei entități... situațiile financiare trebuie să ofere utilizatorilor informații pertinente pentru luarea deciziilor de investire, creditare sau a altor tipuri de
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
Personalul didactic reprezenta, în 1994, 2,5% din totalul populației active a țării, iar cifrele au crescut constant în perioada care a trecut de atunci, ajungând în 2004 la 4,32%, în condițiile în care alte sectoare au suferit o radicală comprimare. În fine, să mai amintim că după 1990 cheltuielile pentru învățământ au variat anual în jurul ponderii de 3,5-4% din PIB, ceea ce a reprezentat aproape 10% din bugetul de stat al fiecărui an luat în considerare. Este o felie
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în majoritatea statelor catolice, iar școlile ordinului au fost preluate de stat sau atribuite altor ordine religioase. Interpretarea sociologică a impunerii modelului sistemului public de învățământ a fost aprofundată de Pierre Bourdieu (1989), care vede în aceasta reflecția unei modificări radicale a sistemului de dominație socială. În orice sistem social, legitimitatea inegalității își are sursa în înțelegerea mistificată a arbitrarului puterii și a accesului diferențiat la resurse. Consacrarea ordinii sociale a fost, în Evul Mediu european, responsabilitatea Bisericii, care interpreta autoritatea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pieței 1. 4. Riscurile. Există cel puțin două aspecte de care cel care ia decizia de a investi în educație trebuie să țină seama: durata vieții (factor determinant pentru recuperarea investiției) și evenimentele imprevizibile, cum ar fi, de exemplu, transformările radicale ale economiei. Evident că raportarea la aceste riscuri depinde de suma și de natura investiției, precum și de gusturi și de atitudini. 5. Dificultățile de pe piața de capital. Pentru individ, continuarea studiilor, mai ales după absolvirea liceului, presupune costuri, detaliate într-
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de merit. Specialiștii în mobilitate evită discuția despre reproducere și modul în care activitatea didactică participă la menținerea unei anumite ordini sociale ce poate fi caracterizată ca inegalitară. Metodologia analizei mobilității a neutralizat politic atmosfera anilor ’70, dominați de conflictualiștii radicali. În cadrul acestei orientări se prezintă limitele fenomenului de transmisie intergenerațională a statusurilor în societățile industrializate liberale, precum și limitele mecanismelor meritocratice de alocare a statusurilor. 2.1. Meritocrațiatc "2.1. Meritocrația" Lucrările de referință cad de acord, în principiu, că accepția
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
reflectă slaba calitate a învățământului românesc, scapă controlului autorităților pedagogice, reprezintă o formă de concurență semilegală la învățământul formal sau degradează semnificațiile poziției didactice, pe care o reduce la dimensiunea strict pecuniară. Opiniile simțului comun sunt adeseori de un eticism radical: meditațiile sunt o formă de corupție sau de prostituție intelectuală. Evident, există și opinii mai cumpătate, cum ar fi cea exprimată de Miroiu și colaboratorii (Miroiu și colab., 1999, pp. 38-40), potrivit căreia expansiunea meditațiilor ar fi justificată, în parte
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
susțin că poate exista o modelare culturală, acceptă că acest lucru este dificil, îndelungat și riscant prin prisma rezultatelor scontate. Experiența organizațiilor din estul Europei ocupate de sovietici a demonstrat că, în anumite condiții de presiune, se pot înregistra modificări radicale și rapide ale culturii organizaționale. Azi aceste modificări sunt considerate a fi fost într-un sens negativ și, în consecință, întoarcerea la normalitate apare a fi un scop firesc al organizațiilor acestei zone. Conținutul unei culturi poate implica factori interni
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
justifică aprecierea că exista o cultură de tip reactiv. Firma este introvertită și încrezătoare în valorile și poziția sa, dar există și semnele apariției unei neadaptări la mediul înconjurător, în special la cel concurențial. Se manifestă o teamă față de schimbările radicale, față de elementele ce amenință statu-quoul personalului. Aversiunea față de risc este prezentă în mai mare măsură la niveluri ierarhice medii și inferioare, deși există și printre directori temeri legate de anumite operații financiare. Procesul de producție fixează o cultură de tip
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
afaceri (ca urmare a scăderii volumului activității) pentru salvarea profitabilității, ci se încearcă o cale prin care cei doi parametri marchează concomitent creșteri. Vlăsceanu (2003) realizează în limba română o descriere sintetică a acestui gen de schimbare. O abordare mai radicală o reprezintă reengineering-ul. Conceptul, lansat de Hammer și Champy (1993), reprezintă o reproiectare radicală a procesului afacerii pentru a obține avantaje importante legate de costurile, calitate și timpul de realizare a produselor. Sloganul noii abordări - „Nu transforma, elimină!” - sugerează stilul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cale prin care cei doi parametri marchează concomitent creșteri. Vlăsceanu (2003) realizează în limba română o descriere sintetică a acestui gen de schimbare. O abordare mai radicală o reprezintă reengineering-ul. Conceptul, lansat de Hammer și Champy (1993), reprezintă o reproiectare radicală a procesului afacerii pentru a obține avantaje importante legate de costurile, calitate și timpul de realizare a produselor. Sloganul noii abordări - „Nu transforma, elimină!” - sugerează stilul transformărilor organizaționale asociate. De la un concept interesant, ambalat într-o formă șocantă, s-a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
eficiente. Se impune folosirea intensivă a cunoașterii, În detrimentul folosirii extensive a capitalului. Tendința este ca organizațiile adaptate schimbării să pună accentul pe cunoaștere, și nu pe capital. Cunoștințele sunt acel ingredient al activității companiei care ajută la lupta cu schimbările radicale și formulează Întrebările potrivite Înainte ca cineva să Încerce să răspundă. Fără cunoaștere nu putem fi capabili ca În timp util să vedem cum se schimbă mediul din punct de vedere al competitivității și complexității, decât atunci când este prea târziu
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de producție În Țări emergente. În momentul de față, există o critică a teoriei de dezvoltare neoliberale, potrivit căreia obiectivul principal În perioada actuală este urmărirea consolidării fiscale, chiar dacă acest lucru a generat efecte prociclice. Această măsură este un răspuns radical la ceea ce s-a Întâmplat până acum, când, potrivit aceluiași curent, relaxarea fiscală a generat adâncirea deficitelor, a dus la Încetinirea creșterii veniturilor salariale pe fondul Încurajării consumului, chiar dacă acest lucru se făcea pe bază de credit, dovedit ulterior nesustenabil
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
trecutul apropiat o normalitate relativă pe care tocmai revoluția și filozofii revoluționari ar fi trădat-o în favoarea unei construcții artificiale, lipsită de aderență la realitate. d) În alți termeni, putem afirma că, dacă prima opțiune a filozofului-revoluționar este pentru înnoire radicală, cea de-a doua opțiune a sa -de multe ori nici măcar mascată bine în bagajele primei - este pentru restaurația foarte-vechiului. Opțiunea a doua, chiar dacă rămâne totuși uneori mai discretă, sau pare o mască, o parodie, este fundamentală și are, după
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cititorul care va străbate întregul dialog: Platon nu-și propune în el să ofere un tip ideal de stat, ci un tip ideal de om”. Și: „dialogul a fost scris pentru om, iar nu pentru omul politic...”. O viziune la fel de radicală îl definește și pe Valentin Mureșan, care, în Comentariul său la Republica, scrie: „Pe scurt, interpretarea pe care o propun e aceea că Republica nu este esențialmente un dialog politic, ci unul metafizico-moral. Numai într-un sens indirect el poate
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
autentică, ba chiar o readucere a umanității în proximitatea sa originară cu divinitatea. Cerințele rațiunii nu vor mai face altceva decât să recupereze teritoriul originar și pierdut al istoriei. Teama, oroarea chiar - deopotrivă psihologică și practică - de a promova noutatea radicală, iată ce introduce tendința restauraționistă! Această tendință se afirmă deja cu claritate spre finalul Republicii, în cărțile VIII și IX, acolo unde Platon descrie cetățile decadente (ca și caracterele individuale care corespund acestor cetăți). Decadența începe cu „timocrația” (sau „timarhia
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
mai comune, se confundă cu platonismul însuși. Doctrina despre Idei este cea care va asigura lui Platon titlul de părinte necontestat al idealismului în gândirea occidentală. Să examinăm, așadar, pe scurt doctrina despre Idei. Doctrina despre Idei avansează un dualism radical, conform căruia realitatea se despică în două lumi polar opuse: o lume imperfectă, trecătoare și schimbătoare, a lucrurilor și o alta perfectă, eternă și neschimbătoare a Ideilor despre aceste lucruri. Pentru a lămuri și mai clar statutul lumii ideilor, să
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]