5,324 matches
-
filme radiologice, importul lor fiind sistat datorită amăgitoarei iluzii că vor fi produse de colosul de la Târgu-Mureș. Așa se procedează la noi, se construiește mult, mare și nefuncțional, drept pentru care, în cazul în speță, nu se poate face nicio radiografie. Propuneri: deoarece fiecare bătrân pensionar este arondat unei policlinici și, în general, acești pacienți sunt bolnavi cronici, medicul curant să fie obligat să programeze, lunar, medicamentele prescrise și să asigure predarea lor bolnavilor. Aceasta presupune sporirea numărului de medici pe
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ca aceasta- care disimulează magistral În umbrele dormitorului, cu o clipă Înainte de izbucnirea dimineții, portretul În picioare al unei prezențe umane indescifrabile, bust, cavitate bucală, picioare: „Dulapul gata să se descleieze, scrumiera cariată, scaunele șchioape” (124). În altă parte, o radiografie davinciană a mișcării: „Văzu zvâcnirea cotului, luciul rotulei, pârghiile porneau, forfecând aerul, lumina...” (207). Funcția anulatoare de tragic, a calendarului. În August, tema aceasta domină Întregul text. Acest prim volum al romanului Dumneavoastră este sferic, dă o senzație puternică de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
român. 5). Chestiunea controverselor medicale nu poate fi înlăturată niciodată, ca fiind de ordine profesională și de convingerile medicului. Ea s’a produs din cauză că la organizarea detașamentelor de lucru nu s’a făcut o triere serioasă bazată pe examinări clinice, radiografii, analize, cardiograme, etc. De altfel, executarea urgentă a ordinului Nr. 429/1941 a Ministerului Afacerilor Interne nu a permis acest lucru. 6). Chiar dacă sunt vinovați, nu se pot dovedi pentru că: - pot fi unii vinovați direcți, care s’au lăsat corupți
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Ungureanu, La umbra cărților, 25-28; Zalis, Tensiuni, 229-233; Raicu, Critica, 231-234; Culcer, Citind, 63-65; Laurențiu, Eseuri, 100-106; Nicolae Manolescu, Cumpăna poeziei, RL, 1976, 2; Alexiu, Ideografii, 146-149; Popa, Dicționar (1977), 221-222; Nicolae Manolescu, Poeți și critici, RL, 1977, 40; Poantă, Radiografii, I, 201-204; Raicu, Practica scrisului, 303-305; Ruja, Valori, 75-76; Nicolae Manolescu, „Masa de lucru” a poetului, RL, 1980, 14; Lit. rom. cont., I, 407-408; Zaciu, Cu cărțile, 78-84; Mircea Popa, Avanpostul criticii, TR, 1982, 8; Aurel Gurghianu, Un vechi și
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
2002; Dominique de Villepin, Napoleon. Cele o sută de zile sau Spiritul de sacrificiu, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Ciobanu, Panoramic, 327-330; Poantă, Modalități, 128-129; Cristea, Un an, 263-266; Barbu, O ist., 423-424; Piru, Poezia, II, 486-491; Iorgulescu, Scriitori, 66-68; Poantă, Radiografii, I, 285-287; Regman, Explorări, 239-243; Grigurcu, Poeți, 477-484; Alboiu, Un poet, 199-201; Lit. rom. cont., I, 748-749; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 362-366; Grigurcu, Între critici, 293-297; Tartler, Melopoetica, 156-159; Nicolae Manolescu, Critica poetului, RL, 1985, 37; Mincu, Eseu, II, 131-134; Regman
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
el va alege (spre deosebire de soția sa, Aurelia) să se întoarcă în țară dintr-o excursie care-i dusese pe amândoi - în chiar momentul deschiderii granițelor spre Occident provocată la Viena. Schiță de portret pentru un cap de familie este o radiografie amănunțită a poveștii unui cuplu - Alin și Felicia -, urmărit din epoca studenției până la dizolvarea lui într-un cadru familial sufocat de incomunicare. Autorul nu face din personajele sale existențe exemplare - în numele noii autenticități, polemizând cu senzaționalul cultivat de literatura epocilor
GAFIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]
-
II, 136-163; Gafița, Fața lunii, 375-397; George Munteanu, Introducere în opera lui Ion Creangă, București, 1976; Ion Creangă interpretat de.., îngr. și pref. Const. Ciopraga, București, 1977; G.T. Kirileanu, Corespondență, îngr. Mircea Handoca, București, 1977, passim; Papu, Clasicii, 125-134; Poantă, Radiografii, I, 11-17; M. Apostolescu, Ion Creangă între marii povestitori ai lumii, București, 1978; Dicț. lit. 1900, 236-241; Andrei Oișteanu, Grădina de dincolo, București, 1980, 6-135; Petru Rezuș, Ion Creangă. Mit și adevăr, București, 1981; Amintiri despre Ion Creangă, îngr. Ion
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
trebuie să fie viabilă și în afara scenei. Dramaturgii români sunt grupați și comentați sub diverse formule: O epocă de tranziție (Aurel Baranga, Teodor Mazilu, Ion Băieșu, Tudor Popescu), O viziune a destinului (Horia Lovinescu, Marin Sorescu, D. R. Popescu), De la radiografia cotidianului la tensiunea etică (I. D. Sârbu, D. Solomon, Mircea Radu Iacoban, Paul Everac), Între document și ficțiune istorică (Mihnea Gheorghiu, Paul Anghel, Valeriu Anania, Dan Tărchilă, Mircea Bradu), Fețele eseului dramatic (Gellu Naum, Ecaterina Oproiu, Vasile Rebreanu, Iosif Naghiu, Theodor
DIACONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286746_a_288075]
-
II, 418-421; G. Dimisianu, „Taina”, RL, 1976, 41; Petru Poantă, Ioana Diaconescu, „Taina”, ST, 1976, 9; Dinu Flămând, Izvorul Tainei, AFT, 1976, 11; Gh. Simion, „Taina”, CRC, 1977, 13; Iorgulescu, Scriitori, 52-53; Cornel Moraru, Lirica feminină, FLC, 1978, 20; Poantă, Radiografii, I, 281-284; Dimisianu, Opinii, 94-97; Cristea, Faptul, 186-188; Lit. rom. cont., I, 638-639; Alex. Ștefănescu, „Amintiri neverosimile”, RL, 1984, 20; Carmen Blaga, „Amintiri neverosimile”, O, 1984, 23; Tartler, Melopoetica, 49-52; Felea, Aspecte, II, 178-179; Cristian Moraru, „Dumnealui, destinul”, RL, 1985
DIACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
și contemporani, scrise, în cea mai mare parte, în maniera didactică tradițională, dar și cu deschidere spre limbajul criticii moderne. O altă carte, Eseuri subsidiare la „Adio, Europa!” de Ion D. Sârbu (1999), se compune din cinci secțiuni - Transparențe autobiografice, Radiografii social-politice, Apetitul pentru digresiunea eseistică, Sub semnul filosofiei, Cu biciul stilului rafinat - și se încheie cu o sinteză: Ion D. Sârbu - un scriitor român din exilul intern. Autorul își intitulează volumul Eseuri subsidiare..., deoarece nu-și propune să-și domine
GRIGORIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287360_a_288689]
-
autocenzura - constantă psihologică a scriitorului român postbelic, mai activă și mai perfidă decât cenzura oficială - cedează definitiv locul relatării deschise, autobiografice și aproape documentaristice a experienței închisorii politice, pe fondul căreia societatea comunistă se conturează în tonuri alb-negre, ca o radiografie a ororii. Autorul se dovedește un „excepțional poet al cruzimii” (I. Negoițescu), un martor a cărui privire intensă și rece nu ocolește nimic din ceea ce oamenii obișnuiți și chiar foștii prizonieri preferă să nu spună, insistând cu „obstinație” asupra bestialității
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
Rambaud din 2001, Bernard Pivot reșoit... Cartea lui Dominique Viart, profesor la universitatea din Lille, deși adresată studenților, nu trebuie trecută cu vederea de iubitorii, frustrați sau nu, ai literaturii franceze. Deși procustian ca dimensiune - din păcate - volumul propune o radiografie didactică a secolului XX literar francez În ceea ce privește proza. Reperele teoretice, epistemologice sau antropologice (sociologice) nu sînt prea bogate, cum săracă este Încercarea, obligatorie Îndefinitiv, de contextualizare a literaturii franceze prin aducerea ei la “numitorul comun” al secolului XX. În scurta
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
franceză, pref. trad., Timișoara, 2000; Liliane Wouters, Jurnalul scribului, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Experiența poetică, RL, 1982, 35; Constanța Buzea, Ion Cristofor, „În odăile fulgerului, AFT, 1982, 9; Dan C. Mihăilescu, O viziune lirică, CNT, 1983, 12; Poantă, Radiografii, II, 129-132; Felea, Aspecte, III, 178-183; Cristian Moraru, În anticamera textului, ST, 1984, 9; Constanța Buzea, Mâna poetului pe pagină, AFT, 1988, 10; Ioan Moldovan, Povara melancoliei, VR, 1989, 2; Eugen Simion, Un gentilom al himerelor, RL, 1990, 8; Ion
CRISTOFOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286512_a_287841]
-
priori sub care lucrurile pot deveni obiecte ale cunoașterii noastre în general” (Kant). Acestea sunt cadrele voinței sociale: cadrul cosmic (mediul natural geografic), cadrul biologic (factorii biologici, demografici, rasiali), cadrul istoric (cultura moștenită) și psihic (psihologie colectivă, opinie publică). O radiografie a viziunii lui Gusti asupra cauzalității sociologice arată un demers creator de prelucrare analitică a tradițiilor deterministe de explicare cauzală a fenomenelor sociale (legi cauzale de tip geografic, biologic, istoric, psihologic), cu un adaos necesar de contrapondere subiectivă (motivarea afectivă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
comunism adaptat, îmbunătățit cu doze generoase de patriotism, naționalism, realism și umanism socialist. Tezele din iulie aveau să impună acest tip de producție/consum ca o normă estetică (și desigur politică). Autorii acestui volum n-au ocolit studiile de caz, radiografiile unor creatori care s-au acomodat prea cu ușurință sau cazurile unor culturnici ce au făcut figuri de creatori. Acesta e profilul cunoscutului „animator, gazetar, moderator TV, propagandist, imnograf și mitograf” care a exploatat mentalul colectiv și a făcut să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
exaltă, în maniera lui Boccaccio, „viața ca sărbătoare”. Din publicistica lui B. Fundoianu deduce „setea de echilibru a acestui neliniștit”. De o consistență împinsă până la refuz, complexă în articulații, analiza creației lui Dan Botta relevă o remarcabilă înzestrare îndeosebi pentru radiografia fenomenului poetic. În fine, încercări de sinteză precum Gruparea poetică „Iconar” și Literatura germană în paginile „Universului literar”, închegate în urma unor documentări laborioase și eficiente, sunt prețioase contribuții de istorie literară, în zone mai puțin umblate. SCRIERI: Atelier de istorie
HRIMIUC-TOPORAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287459_a_288788]
-
84-87; Felea, Poezie, 72-76; Călinescu, Literatura, 102-106; Tudor, Pretexte, 233-237; Poantă, Modalități, 66-70; Petroveanu, Traiectorii, 220-225; Dimisianu, Valori, 83-86; Felea, Secțiuni, 173-177; Barbu, O ist., 116-120; Piru, Poezia, II, 56-64; Raicu, Critica, 235-238; Felea, Aspecte, I, 74-78, III, 56-60; Poantă, Radiografii, I, 100-103, II, 50-52; Raicu, Practica scrisului, 311-314; Grigurcu, Poeți, 212-214; Doinaș, Lectura, 188-192; Lit. rom. cont., I, 418-424; Sângeorzan, Conversații, 73-78; Tomuș, Mișcarea, 98-102; Ciobanu, Opera, 156-160; Cândroveanu, Printre poeți, 124-129; Iorgulescu, Prezent, 179-184; Cristea, Fereastra, 191-195; Cistelecan, Poezie
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
elemente etnografice, etnologice și lingvistice. Rememorările și evocările colorează idilic, melodramatic și poetic materia epică. Tehnica, teritoriul investigat, universul uman se păstrează și în următoarele volume de proză scurtă. În romanul Cantonul galben (1983), D. P. oferă înainte de toate o radiografie literară a vieții cotidiene a ceferiștilor din același spațiu geografic. Tehnica e cea a povestirii cu „sertare”, romanul având mai multe filoane tematice. Romanul următor, Când caii dorm în picioare (1987), este o dezbatere asupra unui „caz”, efectuată prin formula
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
povestirii cu „sertare”, romanul având mai multe filoane tematice. Romanul următor, Când caii dorm în picioare (1987), este o dezbatere asupra unui „caz”, efectuată prin formula modernă a metaromanescului. Un alt roman, Tot ce am pe suflet (1996), este o radiografie a Securității, precum și a vieții literare contemporane îndeosebi din Banat. Multe pagini sunt consacrate evenimentelor din decembrie 1989, care au dus la răsturnarea dictaturii. Tangou la Piave (1990) recompune biografia tumultuoasă a rapsodului popular bănățean Luță Ioviță. Un alt rapsod
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
Cornel Ungureanu, „Portrete de familie”, RL, 1978, 19; Nicolae Oprea, Simptomele debutului, VR, 1978, 4; Valentin Tașcu, Personaj și istorie, CRC, 1981, 11; Andrei Roman, Rigoare și originalitate, LCF, 1981, 16; Mircea Muthu, Orele prozei, TR, 1982, 47; Petru Poantă, Radiografii, II, 169-173; „Sfârșit de vară”, TR, 1984, 36; Valentin Tașcu, „Sfârșit de vară”, ST, 1984, 11; Mircea Popa, „Pisica de Eritreea”, CNT, 1987, 6; Ulici, Lit. rom., I, 430-431; Cosma, Romanul, II, 164-165; Dicț. scriit. rom., II, 10-12; Popa, Ist.
DAMIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286667_a_287996]
-
de teatru pe care i-a cunoscut și asupra spectacolelor în care au fost implicați. În ambele lucrări C. vădește o erudiție bine strunită, vocație critică exersată, tenacitate și inteligență iscoditoare, consecvență în principii analitice, ca și în convingeri artistice. Radiografii teatrale (1976) este o carte definitorie pentru personalitatea criticului. Însușindu-și punctul de vedere formulat de A. Thibaudet, care spunea că „un critic reprezintă o atitudine sau nu reprezintă nimic”, el urmărește, în discursul dezvoltat, dominantele de esențialitate și virtuțile
CARANDINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]
-
intitulat Zile de istorie (1986). SCRIERI: Viața de glorie și de pasiune a marii cântărețe Darclée, București, 1939; De la „Electra” la „Dama cu camelii”, București, 1971; Autori, piese și spectacole, București, 1973; Actori de ieri și de azi, Cluj, 1973; Radiografii teatrale, București, 1976; De la o zi la alta, I, București, 1979; Teatrul așa cum l-am văzut (1935-1945), București, 1986; Zile de istorie, New York, 1986; Nopți albe și zile negre, București, 1992; Rezistența - prima condiție a victoriei, îngr. și introd. Paul
CARANDINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]
-
Cârneci, RL, 1974, 13; Cristea, Un an, 238-240; Petroveanu, Traiectorii, 215-217; Martin, Pro Patria, 116-118; Felea, Secțiuni, 183-189; Tomuș, Istorie, 223-226; Barbu, O ist., 344-346; Tașcu, Incidențe, 36-45; Piru, Poezia, II, 191-198; Streinu, Pagini, IV, 84-96; Alexiu, Ideografii, 73-80; Poantă, Radiografii, I, 185-189; Ciobanu, Însemne, I, 107-109; Grigurcu, Poeți, 399-402; Cândroveanu, Poeți, 83-90; Cândroveanu, Printre poeți, 148-153; Romul Munteanu, Radu Cârneci, FLC, 1987, 10; Ion Bogdan Lefter, Iubirea ca emblemă și text, CNT, 1988, 7; Ioan Holban, Radu Cârneci - 60. „Eu
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
1999; Taximetristul roșu, pref. Irina Petraș, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Felea, Poezie, 149-147; Daniel Dimitriu, Doina Cetea, „Cutremurul albastru”, CL, 1973, 16; Magda Ursache, „Cutremurul albastru”, CRC, 1973, 19; Felea, Secțiuni, 286-290; Sultana Craia, Corespondență literară, LCF, 1977, 51; Poantă, Radiografii, I, 300-301; Felea, Aspecte, II, 187-189; Tașcu, Poezia, 96-101; Valeriu Bârgău, „Agave”, CNT, 1986, 10; Ion Cristofor, Notație și confesiune, ST, 1993, 6; Dicț. scriit. rom., I, 541-542; Poantă, Dicț. poeți, 59-60; Olimpia Iacob, Doina Cetea în engleză, CL, 2000
CETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286182_a_287511]
-
etajată a discursului, laolaltă cu pofta de noi spații de istorie și exemplaritate au fost condițiile prime de trecere a poetului la epicul autoscopic ( Unde se odihnesc vulturii, 1987) și la reveria istorică (Valul și stânca, 1989). Cel dintâi este radiografia unei spaime fizice (Cristian Mireanu se crede bolnav irecuperabil), dublată de „tema autorului” și punctată de o suită de fișe bio-psiho-sociale când pitorești, când crude: privirea poetului și plăcerea intelectualizării concretului produc pagini cu figuri atractive, precum Liviu Gorgota. În
CHIFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]