3,546 matches
-
colaborator. Aveam exact o săptămână pentru a pregăti manifestarea. Am fost ajutat de șofer și de cei doi tehnicieni de la ARO, la partea tehnică: instalarea expoziției, prezentarea unui film de scurt-metraj de circa șapte minute cu imagini bine alese de realizator. Acțiunea a avut succesul scontat, iar mie mi-au dat satisfacție cuvintele de apreciere ale unor profesori de istorie peruani, prezenți la manifestare. În primele zile, după ce primisem câteva solicitări de vize, am reușit să clarific și unele aspecte ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
o parte, o mentalitate retrogradă față de psihiatrie, pe de altă parte, plătind scump convingerile sale democratice, a reușit să extindă clinica de la Socola și să amelioreze condițiile organizatorice. Este inițiatorul rețelei de asistență medico-socială a bolnavilor psihici din Moldova și realizatorul nucleului acestei asistențe, astăzi foarte extinsă. A organizat un centru de malarioterapie corespunzător marilor necesități tratament a unui număr impresionant de cazuri de sifilis nervos. De la înființare, acest serviciu a beneficiat de sprijinul de specialitate al profesorului M. Ciucă. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Moldova”, scria Dan Smântânescu în lucrarea „Bârladul odinioară și astăzi”, 1984. Despre revistele literare ale Academiei, Florile Dalbe și Graiul nostru, s-a scris recent atât în Academia bârlădeană cât și în Dacia literară, noi subliniind și aici că în ce privește realizatorii și colaboratorii lor nu s-a ținut seama de localitatea de unde proveneau cât mai ales de munca, hărnicia, competența și dăruirea manifestată. Rezultă acest lucru și din aceea că În „Discuții literare” din Scrisul nostru nr. 2 i se și
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Ediție îngrijită, prefațată și cronologie de Roxana Sorescu, carte apărută cu sprijinul Ministerului Culturii și al Băncii Române pentru Dezvoltare, B.R.D., editura Anastasia, 1998, începea prin a mulțumi Domnului Andrei Voiculescu pentru atenta și eficiența cu care a stat alături de realizatori în toate etapele elaborării ediției, și doamnei Gabriela Defour - Voiculescu, pentru amabilitatea cu care a răspuns tuturor solicitărilor acelorași. Din nota asupra Ediției se desprinde, ca și din Cuvântul înainte al editoarei, că gruparea textelor s-a făcut cu excepția povestirii
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
avut activitatea desfășurată de ardeleanul Onisifor Ghibu, aflat încă de la începutul anului 1917 în refugiu la Chișinău. Prin gazeta "Ardealul" și apoi prin "România Nouă" a promovat ideea unirii, iar prin revista "Școala moldovenească" (iunie 1917) a devenit "animatorul și realizatorul celor mai multe și mai importante prefaceri în viața școlii" (9, p. 319). Împreună cu alți oameni de cultură basarabeni (îndeosebi Pan Halipa, arhimandritul Gurie Grosu, Alexa Mateevici) a sprijinit organizarea Congresului învățătorilor din Basarabia (25-28 mai 1917), care a hotărît organizarea școlii
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cu vocații, ambițiuni sau veleități altfel afirmate și mai cu spor, pentru persoana lor, realizate. Emanoil Bucuța, Nae lonescu, Virgil Madgearu, Dim. Gusti, Ion Răducanu și Încă alții erau și ei Înhămați la acea Întreprindere de amatori cu pretenții de realizatori (s-ar zice că la originea oricărei Întreprinderi ome nești e totuși un fond de naivitate) care a fost S.A.R. de editură și tipografie „Reforma socială“, unde trebuia să tipărim și să difuzăm mai ales revistele noastre, pe care puneam
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Europeană sub o rubrică proprie, „Carnetul unui drumeț“, care nu depășea o coloană-două și era semnată Em. B. Pe atunci, prietenul nostru era nu numai un entuziast călător pe dealuri de munte și prin toată țara, dar și un harnic realizator, alături de Gold-Haret, Bucura Dumbravă, Dr. Urechia, Ion Coman și alții care au Întemeiat primele noastre asociații turistice (Hanul Drume ților și Touring-Clubul României), cum și primele adăposturi În Carpați, unde, până atunci, numai sașii Își avuseseră organizațiile lor solide pentru
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de dumneavoastră, am constatat cât am fost de piratată de edituri absolut necunoscute. R.P. Vă plângeți că un editor v-a declarat în față că ați murit? Iată și reversul medaliei. Anul trecut, la o emisiune culturală de la televizor, un realizator tânăr și nepermis de liniștit i-a urat la mulți ani cu sănătate Ginei Patrichi. Cum spune englezul, it takes all sorts to make a world. Tot soiul de ciudați compun o lume. Dacă-mi amintesc bine, parcă vă rugasem
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
armonios dezvoltate, în vederea înfăptuirii scopului suprem al socialismului: realizarea bunăstării întregii societăți și dezvoltarea multilaterală a personalității umane.“ („Atelier. Omagiu conducătorului iubit“, Tribuna, 28 ianuarie 1988) ȚUȚULEASA Pantelie, operatorul personal al lui N. Ceaușescu „În dubla calitate de operator și realizator de film documentar, am avut prilejul să particip, cu aparatul de filmat, la marile evenimente politice ale țării. Desprindem astfel cele mai de seamă împliniri ale prezentului ce se interferează cu magistrala idee-program a secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
bursier al USAID în La Chico State University, California, și s-a specializat în comunicare și relații publice. A colaborat cu TVR în perioada 1978-198, ca redactor de emisiuni culturale și traducător de filme. După 1990 s-a afirmat ca realizator de televiziune și radio. A moderat în principal talk-show-uri social-politice pe teme de actualitate. În 1996 a câștigat Premiul MEDIAFEST la secțiunea „Talk-show radiofonic“ pentru un dialog realizat la Radio Total cu filosoful Andrei Pleșu. A predat cursuri și seminarii
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
secția „scriitori în exil“). Am participat la mai multe colocvii internaționale, am susținut prelegeri la Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu“ din Berlin, am fost invitata mai multor emisiuni ale radiodifuziunii și posturilor de televiziune din România: TVR (Dreptul la adevăr, realizator Mariana Sipoș; Nocturna artelor, realizator Marina Constantinescu), TV Analog Timișoara (A cincea roată, realizator Robert Șerban), TVR Timișoara (Spații subiective) etc. Chiar așa? Sfârșit de aprilie. Altfel decât cel de-acasă. O primăvară ce-mi părea întârziată. Mă înșelasem. Aici
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
participat la mai multe colocvii internaționale, am susținut prelegeri la Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu“ din Berlin, am fost invitata mai multor emisiuni ale radiodifuziunii și posturilor de televiziune din România: TVR (Dreptul la adevăr, realizator Mariana Sipoș; Nocturna artelor, realizator Marina Constantinescu), TV Analog Timișoara (A cincea roată, realizator Robert Șerban), TVR Timișoara (Spații subiective) etc. Chiar așa? Sfârșit de aprilie. Altfel decât cel de-acasă. O primăvară ce-mi părea întârziată. Mă înșelasem. Aici era absolut normală: sosită la
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
la Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu“ din Berlin, am fost invitata mai multor emisiuni ale radiodifuziunii și posturilor de televiziune din România: TVR (Dreptul la adevăr, realizator Mariana Sipoș; Nocturna artelor, realizator Marina Constantinescu), TV Analog Timișoara (A cincea roată, realizator Robert Șerban), TVR Timișoara (Spații subiective) etc. Chiar așa? Sfârșit de aprilie. Altfel decât cel de-acasă. O primăvară ce-mi părea întârziată. Mă înșelasem. Aici era absolut normală: sosită la timp, nici prea caldă, nici prea rece. Aici nu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
nivelul de conștientizare al societății. Dar și în acest sector mai sunt multe aspecte dubioase. Cu ani în urmă, la postul ,,Tele 7 -abc” urmăream la vreme de noapte emisiunea lui Dan Andronic intitulată „Ultima ediție”. La discuții participau pe lângă realizator, Sorin Roșca Stănescu, Sergiu Nicolaescu și un ofițer din armată. Era perioada în care oamenii mai mergeau prin ceață în ceea ce privește Evenimentele din ’89, și pentru prima dată s-a vorbit atunci despre o scrisoare găsită la un subofițer de Miliție
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
verde, când roșu la față. A doua seară așteptam amănunte și clarificări de la Dan Andronic, dar emisiunea n-a mai apărut și de atunci nici n-am mai auzit vorbindu-se de ea. Și multă vreme după aceea nici de realizator. Presa n-a suflat un cuvânt; un om curajos din cadrul breslei era lăsat singur, era lăsat de izbeliște în ceea ce privește un aspect de importanță excepțională pentru cetățenii țării. Am scris despre aceasta în următorul număr din ,,ziar” în ideea că poate
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
multe ori zicerea „De ce te indignezi de ceea ce vezi la televizor? Dacă nuți convine, schimbă ca nalul!“ Deunăzi, o doamnă mă informa că „sa inventat tele comanda“. Același îndemn, de a schimba canalul, îl auzim cu toții, pe post, de la unii realizatori TV mai zurbagii. Cu alte cuvinte, sunt tare și nu vreau să fac pe plac nimănui, îmi fac emisiunea cum poftesc și, dacă nuți place ce vezi, valea! Prin asta, respectivii țin să braveze și să ne arate - chipurile - că
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
unele sen sibilități“ nu face pe nimeni să schimbe postul, ci, dimpotrivă, să ciulească ure chile și să deschidă bine ochii, în așteptarea a ceva nemaivăzut. Dincolo de marketing, ideea, după cum vedem, a făcut și face carieră. Oare așa să fie? Realizatorii de televiziune au libertatea să se dea în stambă oricum în fața camerelor de luat vederi pentru că noi avem libertatea ca, dacă nu ne convine ce vedem, să dăm pe alt canal? (Interesant e că nimeni nu zice „închide televizorul!“, ci
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
echivalentă cu „sunt la mine acasă și mă comport cum poftesc“. Numai că lucrurile nu stau deloc așa. O emisiune nu e un spațiu privat al unui individ, ci un loc public, iar ea e în egală măsură și a realizatorilor, dar și a telespectatorilor. A spune că dacă nuți convine ce vezi poți să schimbi canalul e ca și cum un individ care se descheie la prohab în plină stradă îți zice că dacă nu ți place priveliștea ești liber să întorci
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
stradă îți zice că dacă nu ți place priveliștea ești liber să întorci privirea. Ca să nu mai vorbim că pe strada respectivă circulă tot felul de lume, inclusiv copii. Cam același lucru se întâmplă și în cazul spațiului public televizual. Realizatorii TV nu sunt la ei acasă în emisiunile lor - și asta chiar dacă ar transmite din garsoniera proprie. Și nici patronii de televiziuni nu pot să facă ce vor pe moșia pe careo au - pentru că moșia asta e întrun domeniu public
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
e să vorbim de veșnicie, aceasta sa născut, probabil, la pat. (2006) Țăranul inexistent Telespectatorul care se uită la emisiunea de la TVR Cultural Planeta kitsch, prezentată de Adrian Pintea, nu are mari șanse să se lămurească în privința kitschului. De fapt, realizatorii înșiși nu prea par să aibă clară noțiunea. Pentru ei e simplu: Cultura cu „C“ mare e cultură, restul e kitsch. Din păcate pentru ei, în vremurile noastre lucrurile sau amestecat foarte tare. Nu mai există „Cultura“, ci există culturi
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
plastic îmbrăcate în port popular și băgate în cilindri de plexiglas transparent? Facem cultură! La prima vedere, emisiunea Bucătăria lui Radu de la ProTV este total opusă celei cu tanti scoase la iarbă verde. Este intelectualistă, rafinată, plăcută la privit. Acolo, realizatorul, Radu Anton Roman, pe lângă că este un estet, mai e și scriitor: „Ouăle se bat temeinic, ca hoții de lemne la Moroieni“; „Încin gem zdravăn niște ulei, să fumege ca Poarta Iadului“; „Sfecle îndeochiat de roșii, ropot îndrăcit de gulioare
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
la montaj (emisiunea e înregistrată), dar lau dat apoi și la sfârșitul sezonului, în cadrul unei selecții cu cele mai bune momente. Întâmplarea mi se pare emblematică pentru emisiunea Copiii spun lucruri trăsnite și pentru ce vor să obțină, de fapt, realizatorii ei. Una peste alta, oamenii mari sau distrat, nu? (2004) Povești cu frați Cum e la noi. La noi începe cu un cântecel pe care dansează niște fătuce cam cum dansau mamele lor în deschiderea programului de revelion de acum
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
statistică și sunt luați în considerare pur și simplu, ca ființe umane. (Nu asta ar trebui să facă presa tot timpul?) (2009) Ohtatul poeticesc Ohtatul poeticesc - duios și lăcrămos sau grav și plin de importanța proprie - este încă foarte drag realizatorilor de emisiuni din TVR. Ar mai fi el drag și altora, de la alte posturi, dar acolo spiritul comercial și insensibilitatea patronilor (sensibili doar la audiențe și la bani) ucid orice urmă de poezie. Acum, e adevărat că de ceva vreme
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Lumini și umbre. Pe vremea aceea, eram student în anul al doilea la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din București. Datorită Domnicăi Șerban (nora compozitorului Radu Șerban, care semna coloana sonoră a serialului), a fost organizată o întâlnire cu realizatorii, care a avut loc într-o după-amiază la Casa Universitarilor. Au participat atunci regizorul Andrei Blaier, actorii Ilarion Ciobanu și Mitică Popescu și probabil câțiva alții de care nu-mi mai amintesc O altă Domnica Nasta, actualmente Cunescu, maître de
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
februarie, Institutul Cultural Francez din București a găzduit Festivalul Filmelor Românești (de după decembrie 89), o inițiativă remarcabilă, pentru care Institutul trebuie aplaudat, însă al cărei efect (14 filme cu totul) va fi fost aproape letal pentru spectatori Nu știu dacă realizatorii înșiși au avut vreun moment conștiința faptului că fac un act de kamikaze participând la acest festival ; probabil că nu, fiecare fiind presupun încântat de propriul film, mai puțin încântat că trebuie să figureze alături de alții, dar în fine De
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]