5,656 matches
-
în literatura de specialitate și sub denumirea de „taxonomia lui Bloom”, cuprind în sinteză conținuturi cum ar fi: asimilare, formare de capacități și deprinderi intelectuale, creație. • domeniul afectiv, dezvoltat de teoreticieni precum Krathwohl, Landsheere, Raven, French, prezintă următoarea organizare: 1. Receptare. 2. Reacție. 3. Valorizare. 4. Organizare. 5. Caracterizare. • domeniul psihomotor, dezvoltat de Simpson, introduce următoarele trepte: 1. Percepere. 2. Dispoziție. 3. Reacție dirijată. 4. Automatism. 5. Reacție complexă. Avantajele clasificării obiectivelor pe clase și categorii comportamentale sunt multiple și constau
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
universitar, prelegerea constă în prezentarea orală a unei teme, într-o organizare și structurare caracterizate prin densitate, consistență și fluență (Văideanu, 1988). Din punctul de vedere al prelegerii în învățământul universitar, extinderea temporală, densitatea și stilul trebuie adaptate capacităților de receptare și comprehensiune ale studenților. Elementele suplimentare care definesc și caracterizează prelegerea sunt componentele afectiv-emoționale ce pot spori eficiența acesteia, conduita expresivă (mimica, gestica) cu valoare de motivare și de persuasiune. Totodată, prelegerea oferă profesorului posibilitatea de a-și prezenta și
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
și Îndeaproape realitatea pe care o descrie opera literară. Această dezbatere, ca și cea organizată de Librăria Noastră constituie Începuturi bune, care se cer neapărat continuate și lărgite”. Ca expresie concludentă a participării justițiare și emulative a poporului la actul receptării operei literare, aceste Întâlniri ale autorilor cu cititorii sunt larg comentate În presă. Iată, de pildă, cum a decurs consfătuirea lui Zaharia Stancu cu cititorii romanului Desculț, consemnata În Contemporanul 61: „Apoi Zaharia Stancu Începe: - Scriu de douăzeci și cinci de ani
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
promptă și majoritar-favorabilă; inerentele „slăbiciuni” depistate intrau În tipic: dovedeau vigilența și capacitatea ideologică a criticului respectiv, efortul său de a contribui, prin actul analitic, la creșterea forței mobilizatoare a noii literaturi. Până În martie 1950 cam acesta a fost traseul receptării critice al nuvelei Ana Roșculeț: de la lauda fără rezerve (Almanahul literar, din Cluj) până la opiniile moderat-Încurajatoare (Viața românească, Flacăra, Contemporanul). Spre sfârșitul lunii februarie, Însă, Flacăra trage un semnal de alarmă asupra nuvelei În discuție, semnal venit din partea „criticii de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
interpretare a realității În lumina directivelor de luptă a clasei muncitoare, Marin Preda va obține, suntem siguri, noi izbânzi literare”. La scurtă vreme, acestei cronici literare a lui J. Popper i se dă o replică din partea celeilalte forme democratice de receptare a creației: „critica de massă”, reactualizată, din când În când, În momente strategice, de presa vremii. De obicei, acest aliat: măria-sa cititorul, cunoscut pentru combativitate și clarviziune, era invocat pentru a Întări oficial o poziție (a unei persoane, a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de respingere a unor proze În numele așa-zisului naturalism ori a celorlalte lipsuri reale sau Închipuite, dar dau o orientare privind mentalitatea analitică, natura argumentelor, eludarea completă a esteticului În formularea judecății de valoare, canalizarea actelor de creație și de receptare, exclusiv spre depistarea indicelui de mobilizare: la luptă, la muncă, la ură. Geo ȘERBAN 31: „Cartea de față a Sandei Movilă se deosebește categoric de restul operei sale. Autoare a mai multor volume de proză și poezie, scriitoarea a profesat
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Baconsky doar la un aspect, dar și acela cu „unele aspecte negative”. Cu mențiunea că despre A.E.Baconsky se va mai pomeni În acest capitol, inclusiv cu referiri la aceste cronici, să citim aceste intervenții pentru că ele definesc pulsul receptării debutului editorial al unuia dintre poeții care s-au bucurat de succes din 1949 Încoace. În Viața românească 11”: „În special din acest punct de vedere, al unei originalități bine marcate, apariția primului volum de poezii al tânărului poet A
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Mihai Beniuc (Steaguri), Miron Radu Paraschivescu (Cântarea României), Dan Deșliu (Minerii din Maramureș), Veronica Porumbacu (Mărturii), Cristian Sârbu (Poeme de ieri și de azi). PROZA LA ORA BILANȚULUI Sectorul prozei evoluează mai calm În acest an, În sensul că negativismul receptării este mult diminuat; era firesc, de altfel. Căci acum pătrund În mase, cu forța lor mobilizator-ideologică, trei cărți - cunoscute până acum doar de un public restrâns, cititor al Vieții Românești - cărți care ilustrează direcțiile fundamentale ale prozei angajate În actualitate
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
1951. FIȘE LA PETRU DUMITRIU Romanul Drum fără pulbere de Petru Dumitriu se detașează net, ca număr al comentariilor critice, față de oricare altă apariție editorială a anului. Este și motivul pentru care, În scopul luării cât mai exacte a pulsului receptării cărții, vom reproduce câteva comentarii din presă. În Flacăra 21: „Marele merit al lui Petru Dumitriu În romanul său Drum fără pulbere stă În faptul de a fi sesizat și zugrăvit În adâncime, de pe o poziție partinică, lupta dintre vechi
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
chestiunea esențială ce se pune literaturii realismului socialist: spiritul de partid”. Dar, la urma urmelor, n-are importanță că dezvăluirea unor reale lipsuri ale criticii literare - de care ne-am convins citind aceste pagini: clișeu, exprimare prolixă, nivel grobian al receptării, dirijism accentuat, eludarea esteticului În formularea judecăților de valoare, etc. - au avut sau nu condiționări conjuncturale. Necazul este că, la fel ca multe alte campanii de presă din vreme, și aceasta a avut soarta „furtunii Într-un pahar cu apă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pe care l-am menționat În paginile anterioare; dar căile de răspândire ale acestui ecou au fost, În acest an, mult mai puține, căci câteva megafoane care amplificau sau repetau rezonanța diferitelor chestiuni Își obturează parțial sau total filtrele de receptare a literarului; așa se Întâmplă cu două mari reviste din capitală: Flacăra și Contemporanul. Prima Își Încetează apariția la 28 iunie 1951, anunțând că „Redacțiile revistelor Flacăra și Contemporanul Își reunesc forțele pentru a putea face față În condițiuni mai
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
subliminală, o engramă agreabilă din trecutul nostru afectiv. Cei care știu să atingă deliberat transmit o tandrețe care ușurează apropierea. Ei dețin o reală putere. În anumite condiții, seducția beneficiază de interconectarea tuturor simțurilor noastre, care favorizează astfel foarte mult receptarea tandreței. Mesajele de seducție trec prin atingere, dar mesajele de iubire nu sunt, fără îndoială, cu adevărat eficiente, decât atunci când li se aliază feromonii, pentru a duce mai departe dorințele noastre. Acțiunea subliminală a feromonilor Un fluture este capabil să
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
noștri nu au ridicat între noi și ei bariere mentale. Vom vedea acum de ce tip sunt aceste bariere, pentru a deveni capabili să evităm apariția lor. CAPITOLUL 5 Înlăturarea barierelor mentale negative Calitatea mesajelor noastre subliminale depinde, în esență, de receptarea lor de către cei apropiați; pentru ca persoana importantă pentru noi să ne perceapă mesajele, trebuie mai întâi de toate să aibă „spiritul liber”! Însă, de multe ori, fără să ne dăm seama, ridicăm bariere mentale între noi și interlocutori care blochează
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Sf. Sava, în prezența domnitorului Gheorghe Bibescu, ele au provocat reacția celui din urmă. Acesta l-a corectat pe vorbitor spunând: „Filosofia trebuie să fie întemeiată pe religie, fără de care este fără folos”8. Încă și mai clar se profilează receptarea gândirii kantiene drept mesaj al luminării în lucrarea mai sus citată a lui Zalomit. Ideile pe care le afirmă ea trebuie să fi fost reluate în profesoratul lui Zalomit la Colegiul Sf. Sava și apoi la Facultatea de Litere și
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
kantiene a rațiunii pure îi scapă în mod evident lui Maiorescu. Un lucru totuși de înțeles, căci el a scăpat și unor reputați critici ai lui Kant pe care îi urmează profesorul român. Mai puțin scuzabilă va fi o asemenea receptare a lui Kant câteva decenii mai târziu. Universitari de formație junimistă, ca Petre P. Negulescu și Ion Petrovici, au cultivat mai departe tema kantiană a „răsturnării copernicane” într-o înțelegere psihologistă: modul nostru de a vedea și de a gândi
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și-au dovedit utililtatea. Preferința lui merge însă neîndoielnic spre cea din urmă. Rezultatele filosofiei critice, afirmă Negulescu, deși mai puțin impresionante, sunt mai statornice 22. Acestei motivații a unei activități de prezentare și de comentariu, care să favorizeze o receptare adecvată a ideilor lui Kant, i se mai poate adăuga una. Sistemul lui Kant, cu deosebire filosofia lui teoretică expusă în Critica rațiunii pure, este un monument al gândirii filosofice de o amploare și complexitate fără egal. Perceperea lui corectă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
vorba de sublinierea anteriorității structurilor a priori în raport cu experiența, oarecum în sensul teoriei ideilor înnăscute, în al doilea caz formele a priori sunt caracterizate drept condiții de posibilitate constitutive cunoașterii și gândirii în genere 27. Este o indicație semnificativă a receptării corecte a literaturii contemporane despre Kant, pe care Petrovici nu o citează într-un mod ostentativ. Este, pe de altă parte, intereasant de observat că Petrovici, extrem de sensibil la unele tendințe din filosofia epocii, are rezerve în a-l urma
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
lăsat urme adânci și statornice în cultura, în opinia cultă dominantă și în mentalitatea populară românească. Preferința pentru tradițiile romantice și postromantice în raport cu formele de gândire și expresie ce stau sub semnul luminării și al liberalismului este evidentă în procesul receptării culturii occidentale deja în secolul al XIX-lea. Influența spirituluui romantic se făcea simțită atunci îndeosebi prin preocupările unor mari personalități creatoare pentru explorarea filonului mitologiei autohtone și a literaturii populare. La începutul secolului XX, orientarea spre valori locale și
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Marlowe pradă ezitărilor sale între metafizică și diegesis! Observațiile lui Raymond Chandler privitoare la ficțiunea polițistă depășesc limitele comentariului pur literar. Egoismul tradițional al scriitorului e pus între paranteze, fiind înlocuit cu o privire circulară adresată spațiului mai îndepărtat, al receptării. Cine citește povestea? Ce strategii de captare e obligat să dezvolte scriitorul? Cât de adânc trebuie să fie misterul? E bine să-i oferi cititorului toate indiciile ori să-i ascunzi o parte din ele? Să-i prețuiești inteligența ori
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
fel dovedesc, dincolo de orice dubiu, preocuparea lui Raymond Chandler de a-și împrospăta discursul literar. Frustrarea autorului provenea, desigur, și din provocarea artistică, mereu obsedantă, căreia trebuia să-i facă față și căreia îi lipseau confirmările instantanee. Și totuși, în ciuda receptării critice admirative, în ciuda vânzărilor, Chandler n-a dat semne că și-ar fi revizuit vreodată relația cu această carte. Probabil că opinia lui Jacques Barzun conform căreia The Lady in the Lake ar fi „capodopera” lui l-ar fi pus
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
o despicare a ființei creatoare doar pentru a-i pune în evidență calitățile de mediator... În sfârșit, astfel de întrebări nu pot fi ocolite de nici unul dintre cei interesați nu doar de opera unui scriitor important, ci și de contextul receptării ei. Constatarea că exegeza hiperspeculativă dăunează creației în aceeași măsură în care superficialitatea dezarmantă a promovării de tip jurnalistic tinde să minimalizeze importanța participării lectorului inteligent la actul creației. În fond, reprezentanții ambelor categorii au intuiția valorii, doar că nu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
putut vedea în depărtare (sugestia îi aparține lui William Marling) pe Hammett însuși. Tot ce vede însă e mașina unor indivizi care se rătăciseră, neștiind că nimeriseră într-un drum înfundat. O metaforă a relației tulbure dintre maestru și ucenic? Receptarea critică a romanului Playback a fost pe cât de nedreaptă, pe atât de agresivă. Dezamăgiți că după un superb roman de analiză precum The Long Goodbye urmează o scriere în care aventura pură ocupă avanscena cărții, criticii au vorbit la unison
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
din acest punct de vedere, suntem cu mult în urma Japoniei, S.U.A., Chinei, Chile, Peru etc., unde cutremurele sunt mai frecvente și mai puternice. Pentru realizarea acestui program de educație antiseismică, populația trebuie obișnuită din grădinițe, școli primare, licee etc., pentru receptarea cutremurelor de pământ ca pe niște fenomene naturale obișnuite, care fac parte din evoluția normală a Terei. Cînd toată populația va conștientiza acest lucru, vor dispărea groaza și panica în astfel de situații critice. În acest sens, O.N.U
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
poezii, în care lumina armonizează elementele, infuzându-le o energie creatoare. Treptat, apar umbre - ușoare melancolii, apoi dureri provocate de neliniști intelectuale. Dezrădăcinarea, îndepărtarea de natură, revelațiile paradoxale ale spiritului duc la o rătăcire printre incertitudini, creează o predispoziție pentru receptarea predilectă a răului, a vieții ca pedeapsă. Suferința devine principalul conținut al trăirii, și imaginile care induc stări de neliniște, timorare, urât, oboseală predomină. Natura însăși pare o țesătură de viziuni și simboluri care alimentează răul sau chiar constituie un
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
râul-suflet al națiunii românești” (Gh. Bogdan-Duică, Vorbe de-nceput). Sunt introduse în sumar scrieri inedite ale lui Eminescu (versuri și proză, articole), fragmente din proiectul dramatic Văduva din Ephes, fragmente din manuscrise, scrisori, autograme inedite. Sunt reproduse note, comentarii privind receptarea poetului în epocă și relațiile sale cu contemporanii (I. Slavici, Scrisoare inedită despre Eminescu), articole despre traducerea operei sale în diferite limbi, însoțite de poezii eminesciene în germană și italiană, în traducerea lui Olivian Soroceanu, Francesco Politi, Arthur Bosch. Sunt
BULETINUL „MIHAI EMINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285929_a_287258]