2,309 matches
-
modalitate de a fi a unui organism, persoană (sisteme în general) care funcționează independent, se determină pe baza propriei sale structuri, a legilor sale interne“. În viziunea Kantiană, conform aceluiași autor, autonomia reprezintă „libertatea omului care , prin efortul propriilor sale reflexii, își dă sieși principii de acțiune. În psihologia contemporană autonomia are sens apropiat de cel de autodeterminare, mijlocită prin reglaj conștient“. (P.P. Neveanu, 1978, p. 96). Definiția dată autonomiei de psihologii R. Doron și F. Parot susține și detaliază pe
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
nepublicate, alcătuiesc o sinteză asupra clasicismului, de mare profunzime și amploare: Civilizațiile italice, Cultura greco-romană, Figuri reprezentative ale culturii latine, Literatura latină sub republică, Latina populară, izvoare, istorie, structură ș.a. În 1925, a publicat Pentru învățământul clasic și, în 1926, Reflexii asupra anticlasicismului. Studiul Originalitatea poeziei romane a rămas în manuscris. Chinuit toată viața de un ulcer devenit incurabil, moare în cursul unei operații, într-o clinică din Viena. B. și-a uimit contemporanii prin bogăția cunoștințelor pe care le stăpânea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
minus presiunea hidrostatică a lichidului interstițial (). Forța care are tendința de a introduce lichid în capilar este presiunea coloid osmotică a proteinelor din sânge minus presiunea coloid osmotică a proteinelor din lichidul interstițial (). Mărimea acestei forțe depinde de coeficientul de reflexie (δ) care indică eficacitatea peretelui capilar în prevenirea trecerii proteinelor prin el. Astfel, ieșirea netă de lichid este K [], unde K = coeficient de filtrare. Utilizarea practică a acestei ecuații este limitată datorită ignoranței noastre asupra multor valori. Presiunea coloid osmotică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
fost trimisă aici pentru a conduce, nu pentru a fi condusă. Te-am supravegheat în tot acest timp iar acea luminiță din pădure ce te pune pe gânduri de atâta timp este în strânsă legătură cu tine, ba chiar este reflexia semnului tău de naștere. Acum tu intri în scenă, mi-a zis fără prea multe explicații deși mi-aș fi dorit să am ocazia de ai pune măcar câteva întrebări. Mi-a dat drumul și a ridicat ochii spre cer
Sfera by Roşca Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93588]
-
lumina etc. Prin urmare există o diversitate mare a habitatelor, ceea ce permite o diversitate mare în compoziția biocenozelor. Pe de altă parte oscilațiile de temperatură sunt mai atenuate ca în mediul terestru, iar zilele sunt mai scurte din cauza fenomenului de reflexie totală a razelor soarelui la suprafața apei când unghiul de incidență crește peste valoarea-limită. În plus, la adâncimi mari domnește întuneric veșnic. Definirea habitatelor dintr-un râu se poate face după diverse criterii, ca dimenisuni, plante acvatice, vegetația terestră riverană
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
romană constă, evident, În faptul că tot ce aparține sferei cotidianului, biologicului și obligatoriului În muncă și În viața concretă este duplicat și deci obiectivat; ceea ce este apropiat din punct de vedere ontologic este fixat, reprezentat și reprodus printr-o „reflexie mimetică”. În acest sens, religia romană reproduce În mod direct propria civilizație și propria cultură și, din această cauză, este o formă proprie și autonomă - ca atare, de neatacat sau de nedepășit - de autoconștiință și de autocomunicare. c) Clasificarea religiei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
veghe, 1938). Moartea, atotstăpânitoare în deșertul hipnotic (tulburător prin „dumnezeiasca lui singurătate”), și viața, supusă eternelor năruiri (care încă mărturisesc despre civilizațiile de odinioară), formează supratema rafinat-penetrantelor însemnări, a căror exaltare nu face decât să confere un plus de intensitate reflexiei și un spor de vrajă imaginarului oniric. Lumini și umbre, culori mirobolante, sonuri misterioase compun ambianța unui ceremonial descriptiv ritmat în cadențe ample, de poem. Livrescul, de reflex apolinic, se transfigurează romantic sub freamătul trăirilor călătorului care, în acele „ținuturi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
de condițiile de viață pe perioada petrecută în străinătate (specificarea condițiilor de cazare, a salariului, a numărului de ore de muncă etc.) și presupun o selecție ridicată în raport cu vârsta, ocupația și nivelul de pregătire profesională. Deplasările sunt, în această situație, reflexia necesităților definite oficial pe piața forței de muncă din țara de destinație. În cazul unora dintre țările de destinație, nici chiar un contract de muncă individual nu poate fi obținut decât dacă angajatorul demonstrează că oferta locală nu poate acoperi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a candidatului și capacitatea de a munci. Dirty, dangerous, difficult. După 1992, activitatea statului român în domeniul migrației se concentrează asupra semnării acordurilor bilaterale de readmisie a cetățenilor români (Sandu et al., 2004). Acest tip de acorduri sunt mai degrabă reflexia unei atitudini de pasivitate, de acceptare implicită a existenței migrației clandestine și a măsurilor de combatere pe care le aplică statele de destinație. În 2002, din totalul contractelor de muncă mediate de OMFM, 58,56% erau contracte pentru Germania, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
comoditatea fotoliului (armchair sociology), concomitent cu penetrarea empirică a sferelor de devianță constituite la periferia anterior neglijată a "societății onorabile", a avut consecințe remarcabile pe planul cunoașterii sociale, inaugurând o adevărată tradiție a sociologiei de teren. Ridicarea sociologiei din fotoliul reflexiilor speculative a însemnat în istoria sociologiei un moment decisiv pentru formarea disciplinei ca știință empirică. În acest context, lucrările bazate pe metoda analizei documentelor sociale (cantitativă și/sau calitativă) ar putea fi incriminate metodologic ca resuscitând logica constitutivă a sociologiei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin utilizarea aceluiași descriptor nominal ("romaniloru") atât pentru romani, cât și pentru români. Același referent lingvistic unic va fi utilizat și de A.T. Laurian (1853) în trilogia sa Istoria Romaniloru. Principiul lui Șincai în datarea momentului cronogentic își găsește reflexia în titlul operei lui Papiu-Ilarian: Istori'a Romaniloru din Daci'a Superiore. Istoria este a romanilor, teritoriul le revine dacilor. Esența identității române, în perspectiva Școlii Ardelene și a celei latiniste, este conferită, așdadar, de ancorarea romanității (sangvinice, lingvistice, juridice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ce voia să le soarbă ființa" (Aaron, 1835, p. x). Pe lângă mântuirea politică (dobândirea și prezervarea neatârnării) prin intermediul statalității, o altă formă de eliberare națională viza îndepărtarea alfabetului chirilic și reinstalarea limbii latine, "limba strămoșească". Depistabile la Aaron sunt primele reflexii herderiene ale ideii că limba exprimă spiritualitatea colectivă a popoarelor. "Întunerecul neștiinței cu care se-acoperi țara rumânească din pricina tristelor întâmplări ale răsboaelor din afară și din lăuntru, se îngroșă și mai mult cu osânda aceea grozavă a limbei slavone
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
veacurilor trecute, icoana cea adevărată a vremii de acum, și cheiea cea de mare preț cu care se descuie oarecum și ascunsurile viitorului" (Aaron, 1835, pp. v-vi). Acesta este tripticul metaforic al istoriei patriei în care se sunt reperabile reflexiile trecutului, călăuza prezentului și cheia viitorului. În istoria patriei, "ca într-un hrisov sigur sunt scrise cu slove de aur drepturile unei nații pentru începutul, numele și pământul său" (Aaron, 1835, p. vi). Începutul, numele și pământul sunt piesele de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
educației publice, analiza va fi centrată pe imaginea trecutului românesc așa cum a fost ea zugrăvită în manualele de istorie. Centrajul pe conținutul manualelor de istorie special proiectate în scopuri educative permite, pe lângă determinarea conținutului memoriei colective, și detectarea prelungirilor și reflexiile paradigmei latiniste a Școlii Ardelene și mai apoi ale celei romantice (avangarda interpretării istoriografice) în literatura didactică (ariergarda consensului societal). Analiza se va axa pe puținele manualele de istorie publicate în prima parte a secolului al XIX-lea până după
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
indispensabilă în angrenajul instituțional de construire a statului-națiune și a memoriei naționale. 3.3.4. Memoria națională: consolidarea tradiției naționale românești Cele două fronturi ale avangardei (fanatismul naționalistic al reflecției cultural-ideologice, respectiv naționalismul critic al reflecției istoriografiei profesioniste) își au reflexiile în literatura didactică prin intermediul căreia se configura memoria națională. Aceasta din urmă se definește atât într-o formulă radical naționalistă (de ex: Constantinescu, 1928), cât și pe coordonatele istoriografiei critice stabilite de "școala nouă" (Giurescu, 1937). Discursul istoriografic difuzat prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o serie de prelungiri ale istoriografiei critice cristalizate în interbelic. Infiltrarea acestor accente critice în elaboratul istoriografic al comunismului incipient a fost permisă pentru a submina mitologia națională sub semnul căreia s-a construit până acum memoria românească. În privința originii, reflexiile istoriografiei critice pot fi depistate în tezele impurității etnice, a provenienței non-italice și a deficitului de romanitate al coloniștilor cu care a fost populată provincia dacică. Pe linia deja trasată de criticismul interbelic, se afirmă fără rețineri că Dacia a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al "ființei naționale românești". Ca atare, concentrația de naționalism prezentă în discursul istoric suferă o diluare considerabilă. Prăbușirea cronologică a temporalității românești, pe care am semnalat-o ca producându-se prin restructurarea tematică a materialului istoric, invită la o succintă reflexie epistemologică asupra periodizării ca procedeu analitic. Întrebarea la care dorim să răspundem este dacă, în privința periodizării timpului istoric, poate fi respectată injuncția epistemologică enunțată de Platon, aceea de a "decupa realitatea la încheieturile sale" (în Phaedrus). Știm că periodizarea își
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
genetic" al românilor, potrivit căreia "Românii s-au născut ca popor creștin" (Scurtu et al., 1999, p. 30), este postulată identitatea dintre românism și creștinism: "a spune român înseamnă a spune creștin" (Ochescu și Oane, 1998, p. 17). Sunt reperabile reflexii ale doctrinei interbelice a identității ontologice dintre românism și ortodoxism, potrivit căreia ființarea românească nu poate avea loc decât ca ființare ortodoxă, iar a fi român însemna a fi ortodox. Biserica Ortodoxă Română este reinvestită, după mai bine de cincizeci
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
se vor conforma în mod esențial acțiunilor unor terțe persoane. Învățarea prin înțelegere presupune o confruntare liberă și activă cu problemele care permit opțiuni sau alternative. Ea se concretizează în două forme specifice, distincte: învățarea prin tatonări și învățarea prin reflexie. învățarea prin tatonări care presupune încercarea și eroarea în procesul de învățare. Conform teoriei lui Thorndike, succesul acestui tip de învățare depinde ,,de trei condiții instrumentale”: motivațiile elevului, care trebuie induse; exersarea, cu recomandarea de a se exersa în mod
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
prin tatonare se face în detrimentul succeselor imediate și continue, în favoarea creșterii independenței elevului. În situațiile în care există mai multe soluții pentru realizarea scopului propus, acest tip de învățare este preferabil celor în care se impun soluțiile profesorului. învățarea prin reflexie este învățarea în care activitatea intelectuală constă în analiza problemelor propuse spre însușire și încercarea de înțelegere a acestora. În acest tip de învățare soluția, calea, modalitatea de rezolvare nu este găsită în faze succesive (ca la învățarea programată) ci
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
să conțină peste 8 % cenușă și ... 1) să aibă o greutate pe mp de maximum 80 g, sau 2) să fie colorate în masă, sau c) să conțină peste 3 % cenușă și să aibă un indice de alb (factor de reflexie) de minimum 60 % ... d) să conțină peste 3 % dar maximum 8 % cenușă, să aibă un indice de alb (factor de reflexie) mai mic de 60 % și un indice de rezistență la rupere de maximum 2,5 kPa. mp/g ... e
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
colorate în masă, sau c) să conțină peste 3 % cenușă și să aibă un indice de alb (factor de reflexie) de minimum 60 % ... d) să conțină peste 3 % dar maximum 8 % cenușă, să aibă un indice de alb (factor de reflexie) mai mic de 60 % și un indice de rezistență la rupere de maximum 2,5 kPa. mp/g ... e) să conțină maxim 3 % cenușă, să aibă un indice de alb (factor de reflexie) de minimum 60 % și un indice de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
aibă un indice de alb (factor de reflexie) mai mic de 60 % și un indice de rezistență la rupere de maximum 2,5 kPa. mp/g ... e) să conțină maxim 3 % cenușă, să aibă un indice de alb (factor de reflexie) de minimum 60 % și un indice de rezistență la rupere de maximum 2,5 kPa mp/g ... Pentru hârtia sau cartonul având o greutate pe mp peste 150 g a) să fie colorată în masă, sau ... b) să posede un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
indice de rezistență la rupere de maximum 2,5 kPa mp/g ... Pentru hârtia sau cartonul având o greutate pe mp peste 150 g a) să fie colorată în masă, sau ... b) să posede un indice de alb (factor de reflexie) de minimum 60 %; și ... 1) o grosime de maximum 225 micrometri (microni), sau, 2) o grosime peste 225 micrometri (microni) dar de maximum 508 micrometri (microni) și un conținut de cenușă peste 3 % c) Să aibă un indice de alb
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
60 %; și ... 1) o grosime de maximum 225 micrometri (microni), sau, 2) o grosime peste 225 micrometri (microni) dar de maximum 508 micrometri (microni) și un conținut de cenușă peste 3 % c) Să aibă un indice de alb (factor de reflexie) sub 60 %, o grosime de maximum 254 micrometri (microni) și un conținut de cenușă peste 8 % Poziția 48.02 nu cuprinde, totuși, filtrele din hârtie și din carton (inclusiv plicurile din hârtie pentru ceai), sau hârtia și cartonul de fetru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]