3,106 matches
-
2010), cu cele două părți ale lui, Scară la cer și Manuel, în 2011, Iuliana Paloda-Popescu aduce în fața cititorilor o antologie, 101 poeme, publicată în Colecția Ideal a Editurii Biodova din București, alcătuită din poeme confesiune, în care lirica puternic reflexivă trădează sensibilitatea deosebită a autoarei, pentru care fiecare imagine sau măcar fiecare semnal dinspre realitatea concretă, palpabilă este sugestia unei lumi de dincolo de cuvinte, pe care ea vrea să o întrupeze în artă, de la promisiunea zvonului de floare trezit la
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
mă ncearcă-ntrebarea / de-a ști în care-i cetatea / și-n care corabia / vine încet și mă-nghite /atotputernică, Marea) și a faptului că Grifonul, grifonul e-n inima ta! Valentin Predescu: persona non grata (scriptorium index) O poezie constatativă, reflexivă, alimentată de continue dezamăgiri, scrisă într-un limbaj adesea ostentativ prin apelul frecvent la livresc, prin care se încearcă, voit sau nu, să se estompeze efectul minimalizării personalității poetului, întreprins de factori numeroși din afara eului, este cea care compune volumul
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
îi naște întrebarea: oare ce gust va avea carnea mea / în gura lui Dumnezeu / oare cât de mult trebuie sufletul perpelit / ca să fie gustos / mă-ntreb. Existența proprie, la fel cu a tuturor în datele ei esențiale, este sursa liricii reflexive a lui Nicolae Prelipceanu, în care sunt reliefate toposurile gândirii omului, în general: lumea a început cu noi și sunt sigur / cu noi se va și sfârși - tendința aceasta de acaparare a oligarhiei temporale, care exprimă, ironic, aspirația motivată, dar
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
un fir subțire de salivă / ce curge singur în colțul gurii încremenite. Nuanța elegiacă a poemelor, oricât se atenuează prin nota ironică, este evidentă în aproape toate creațiile din 2006, în care fiecare imagine a concretului devine prilej de aplecare reflexivă asupra vieții cu laturile ei profunde, de o gravitate ineluctabilă, între care singurătatea, al cărei traseu îl configurează într-un poem (singurătatea începe), unde, referindu-se, din nou, la presentimentul morții, coroborată cu zădărnicia, amintește de eminescianul motiv al vieții
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
fiecărui poem, aceasta poate fi înțeleasă ca o promisiune de continuare și un îndemn adresat cititorului de a se apleca el însuși, meditativ, asupra aspectelor care i-au atras atenția poetului, făcându-l să reflecteze în legătură cu ele. De altfel, caracterul reflexiv al poeziilor atestă, așa cum am afirmat de la început, un spirit frământat de formele mai mult sau mai puțin mărețe ale lumii, cărora le consacră atenție și efort, dându-le posibilitatea intrării, grație scrisului, într-o altă dimensiune, păstrând memoria clipei
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
sufletului și interiorizare a lumii - pe cel mai plin de consecințe pentru proza Hortensiei Papadat Bengescu, căci germenele din care vor răsădi marile romane nu e acela liric și confesiv al sufletului care-și caută ieșire în lume, ci acela reflexiv, al conștiinței oglindă a lumii, după cum afirma Nicolae Manolescu „Și cu asta ne aflăm deja la confiniile ionicului”. Confesiunea se produce cu o neobișnuintă abundență și vehemență ca ale marilor ape când îneacă ogoarele de primavară. S-a spus că
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
pur și ca formă, povestirea? De întotdeauna au existat faptele - bază a epicului - și firea omenească, caracterele... Creștinismul a adăugat sufletul și trecerea timpului, sensibilitatea, și freamătul nervilor. Se mai poate dispensa epopeea de aceste atribute?”, se poate observa natura reflexivă și intransigentă a autoarei, față de actul scriitoricesc. Minuțios atentă la amănuntul semnificativ, scriitoarea accentuează conceptul de “definiție” Pentru ea conține noțiunea de “definitiv”, noțiune abstractă cu felurite valori semantice. O inteligență sclipitoare, la nivelul sensibilității, i-a deschis perspective către
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
să se privească pe el și viața lui, apoi lumea și viața ei, apoi timpurile în care s-au pelindat”. Precum și-n alte scrieri din prima etapă, în Femeia în fața oglinzii introspecția stă pe primul plan, devenind apăsătoare prin amănuntul reflexiv relatat, prin densitatea obsedantă a trăirii de a trăi. Manuela, o altă proiecție a Adrianei, percepe și reflectă cu toată trăirea urâtul zilei prin sine, cu sine, de la sine, retrăgându-se în propria solitudine. În ritmul naturii eroina își deschide
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
să-și învețe urmașii, să nu repete greșelile sale! Dar se poate? Nu este totul rotund ca o picătură? - Sfârșit - Un timp iremediabil Departe de noul val, experiența autorului dă dovadă în acest volum de debut, în mod cu totul reflexiv de cea mai bună școală specifică deja unei mitologii mai mult decât personale. Secvențe ale trecerii, în mod absolut hemografic, prin viață, găsim în cele optsprezece povestiri, dacă am numărat bine și unilateral, înainte de orice, pregnante, profunde și extraordinare. Cartea
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
-a tras În conducta de oxigen cu un glonț de materie condensată, și e condamnat la psihoterapie. Apare și Scarlatti, biolog, cel care voia să-l omoare pe Anovel, și aflăm că membrii societății de tip Dobu sînt suspicioși. Individul reflexiv cu opt brațe respiră fluor cu multă plăcere, de unde rezultă că regulienii sînt superiori pămîntenilor pe plan fizic și intelectual. Dar, pe toate tunetele din galaxie, Anovel e un kenekito-madual! Iar Patricia, membră a Ligii „Stelele pentru Om”. E xenofobă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
preferă viața mondenă și intră în contradicție cu idealul de feminitate al eroului: Aș fi vrut-o mereu feminină, deasupra discuțiilor acestea vulgare...". Ea își dezvăluie, în noile împrejurări, preocupările pragmatice: Aspirând la dragostea absolută, eroul devine certitudinea absolută. Natură reflexivă, conștient de chinul său lăuntric, Ștefan Gheorghidiu adună, progresiv, semn ale neliniștii și îndoielilor sale interioare: <ref id="5">5 Vianu, Tudor , Arta prozator i lor români, vol. II , Editura Pentru L iteratură , București , 1966, p .268. </ref> Viața eroului
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
pe spații extinse, de la M. Eminescu, Mateiu Caragiale, I. Barbu, la Mallarmé, Lampedusa, Flaubert, Wilde, Eco etc. M., personajul care domină acest eterogen material, este din speța romanticilor faustici, contaminat de orgolii egolatre și misogine, pur și intransigent, vital și reflexiv, aflat În stadiul estetic de afirmare a subiectivității. Educația sentimentală ocupă În cele două jurnale un loc inegal; la M., performanțele senzoriale sunt subordonate reflexivității și distanțării; la A. (Aura, Aurora), patinatoare și apoi alpinistă, discursul amoros copleșește jurnalul. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
reduc spre finalul romanului Într-un mod tipic barochismului. Cartea lui Marin Mincu are meritul de a incomoda inerțiile narative, prin (re)punerea unor probleme de interes teoretic, Într-o construcție integratoare, de incontestabilă originalitate. Trebuie precizat Însă că maniera reflexivă este proprie romanului (post)modernist/semiotic, În care problema tehnicilor, a proceselor interne și a funcționării textuale prevalează asupra „conținutului“ tradițional (cf. John Barth, „La littérature du renouvellement. La fiction postmoderniste“, Poetique, nr. 48, 1981). La Marin Mincu, refuzul retoricii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
traducere de L. Stoica, Editura Cartier, București, 2006. Vitelaru, Daniela, "Mofturile bogătașilor la salonul luxului din Milano nu țin cont de criză", în Cotidianul. http://www.cotidianul.ro/mofturile bogatasilor la salonul luxului din milano nu tin cont de criza-65565.html, 2008. Vlăsceanu, Lazăr, Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă, Editura Polirom, Iași, 2007. Voicu, Bogdan și Voicu, Mălina (coord.), Valori ale românilor 1993-2006, Editura Institutul European, Iași, 2007. Voicu, Bogdan, Valorile și sociologia valorilor. http://www.iccv.ro/valori/texte/valori-cvb,%20v4.pdf., 2009. Wagner, Janet, "Aesthetic value: beauty
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ca un proces cortical (Pavlov, 1927). Reprezentarea unui stimul anterior neutru sau condiționat (SC) a fost activată simultan cu reprezentarea asociată unui reflex. Stimulul anterior neutru a ajuns să provoace reflexul condiționat (RC). Condiționarea clasică era considerată un proces simplu, reflexiv și obiectiv definit. Dovezile recente contestă această poziție și conturează o imagine mai clară a condiționării clasice. Două descoperiri majore au contrazis ideea simplă a coactivării corticale, esențială pentru condiționarea clasică. În loc ca stimulii să fie legați între ei, s-
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
locul să spunem că prin ea se îmbogățește nu doar romanistica, ci istoriografia însăși. Refuzînd orice didacticism, autoarea pune probleme și caută răspunsuri ce îndeamnă la reflecție. Ea nu urmărește evenimente, cronologii, fapte, ci caută sensuri, problematizează, construind un discurs reflexiv asupra trecutului românesc. Liniile directoare, stările de spirit, mentalitățile o interesează cu deosebire. Ajunge astfel la o "lectură" proprie a istoriei, una hrănită, cum am văzut, din alte lecturi și experiențe istoriografice, dar mai cu seamă din sondajele pe care
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și o articulare a conținuturilor și sensurilor inconștiente, ignorînd însă determinările sociale ale textelor sau indivizilor. Ca urmare, cu cît criticul are mai multe astfel de metode la dispoziție, cu atît are mai multe șanse de a produce lecturi critice reflexive și complexe. Firește, interpretarea unui text este doar o interpretare făcută din poziția specifică a unui critic, oricît de multe perspective ar implica ea. Lectura specifică a unui critic este doar a acelui critic și poate fi sau nu acceptată
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
funcția autocentrică (pură expresie către sine, de încurajare etc). Renzo Titone (1971), pornind de la clasificările realizate de Bühler și Kainz, distinge trei funcții principale: - de comunicare (inclusiv persuasivă); - de expresie (pentru necesitatea socială, de a calma agresivitatea, disputa etc.); - reflexivă (monologul sau vorbirea interioară); André Martinet identifică patru funcții: o funcție centrală, de comunicare, de înțelegere reciprocă, o funcție de suport al gândirii, o alta de exprimare și o funcție estetică, întrepătrunsă cu funcțiile de comunicare și cea de expresie. În
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de expresie. În opinia Tatianei Slama-Cazacu, limbajul are o funcție unică, cea de comunicare, principală în viața umană și primordială cronologic. Celelalte „funcții” identificate de ceilalți autori sunt considerate doar subfuncții ale funcției de comunicare. Funcția de reprezentare (Bühler), sau reflexivă (R. Titone) este de fapt funcția cognitivă, care ajută gândirea să se fixeze prin mijloace verbale, funcție de organizare a gândirii, de verbalizare interioară. Eugen Coșeriu, și el, reprezentant al structuralismului european, consideră că funcțiile limbajului sunt în număr de trei
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
sunt circumscrise domeniului valori din competențele cheie europene (comunicarea în limba maternă; sensibilizare și exprimare culturală; competențe sociale și civice) vizează: - Cultivarea interesului pentru lectură și a plăcerii de a citi, a gustului esthetic în domeniul literaturii; - Stimularea gândirii autonome, reflexive și critice în raport cu diversele mesaje receptate; - Cultivarea unei atitudini positive față de comunicare prin conștientizarea impactului limbajului asupra celorlalți și prin nevoia de a înțelege și de a folosi limbajul într-o manieră pozitivă, responsabilă din punct de vedere social; - Cultivarea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
sau aparentă, poate genera confuzii. Au ca obiectiv prevenirea interferenței deprinderilor prin discriminarea netă și opunerea procedeelor noi celor vechi. De exemplu: adjectivele și adverbele care sunt cuvinte omonime, pronumele și adjectivele pronominale corespunzătoare, formele neaccentuate ale pronumelui personal și reflexiv etc. Operația de diferențiere prin opunere, ca și cea de motivare, poate intra în componența altor exerciții sau se poate constitui ca exercițiu de sine stătător. Exercițiile de recunoaștere constituie baza celor creatoare, care presupun o implicare mai mare din
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
urmă este necesară pentru a înțelege de ce cărturarul s-a ridicat la un nivel superior aceluia al înaintașilor și contemporanilor săi. Un loc special îl ocupă însușirile sale intelectuale ieșite din comun capacitatea de asimilare, de analiză, de sinteză atitudinea reflexivă dar și realistă, vocația enciclopedică, aptitudini artistice de excepție. Toate la un loc au putut fi ușor valorificate astfel încât el s-a bucurat de condiții mai favorabile decât ale altor cărturari ai generației sale Cea mai amplă teoretizare pe care
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
care consumatorul, sub influența unui stimul puternic, ia hotărârea de a cumpăra ceva imediat. Pentru unii indivizi este dominanta comportamentului de cumpărare, deși el provoacă adesea conflicte emoționale. Este evident faptul că în condițiile unui venit redus, consumatorul devine mai reflexiv, planificându-și mult mai atent consumurile, spre deosebire de situația în care, ca urmare a creșterii veniturilor, sporesc și actele de cumpărare realizate impulsiv, spontan. Totodată, în cadrul comportamentului global al cumpărătorului se pot identifica trei tipuri de comportament: • comportamentul modal - privește formele
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
într-o manieră hotărâtă, deseori rigidă; -sunt dificil de abordat, comunică cu oarecare efort și rămân adesea indiferente; -au un comportament mai dur, mai ferm, ridică mai multe pretenții; -sunt potrivite pentru negocierile bazate pe strategia de dominare. 3. Stilul reflexiv - este rezultatul asocierii dintre dominanta slaba și sociabilitatea scazută. Persoanele cu un astfel de stil: -sunt perfecționiste, își impun un puternic control emoțional; -exprimă opiniile într-o manieră formală, formulează adesea fraze prețioase; -sunt aparent liniștite, stau mai la o
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
cele ce se referă la conexiunea prezent-viitor, deschizându-se familiei calea spre noi alternative interpretative și de acțiune. Asemenea întrebări, ce introduc noi posibilități de schimbare în sistemul familial, au fost numite și analizate de K. Tomm (1987) drept întrebări reflexive, întrucât induc membrilor familiei nevoia de a reflecta în alți parametri asupra problemei în cauză. Întrebările retorice, după cum le sugerează și denumirea, nu urmăresc nici culegerea de informații și nici nu îndeamnă direct la schimbare, ci reprezintă maidegrabă simple manevre
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]