3,299 matches
-
3.9.10. Strategiile relaționale 215 3.9.10.1. Apariția și semnificația strategiilor relaționale 215 3.9.10.2. Evoluția strategiilor relaționale 216 3.9.10.3. Categorii de parteneri relaționali 217 3.9.10.4. Noi tendințe de relaționare 221 3.9.11. Alianțele strategice 227 3.9.11.1. Categorii de riscuri ce trebuie evaluate la crearea alianțelor strategice 227 3.9.11.1.1. Riscuri politice 227 3.9.11.1.2. Riscuri economice 232 3.9
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
vastă rețea de alianțe multiple și evolutive Între cei mai puternici concurenți din fiecare sector; aceștia Încep deja să-și unească resursele pentru a accelera efectul experienței În domeniul producției și cercetării, precum și transferul tehnologic. Cele două concepții actuale În privința relaționării colaborative a firmelor vizează „jocul la sumă nenulă”, din care fiecare partener are ceva de câștigat, și „continuarea concurenței sub alte forme”, spre exemplu, Între grupuri de corporații sau Întreprinderi suple. Factorii critici ai acestei abordări Îi constituie, pe de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Cooperativele și asociațiile consumatorilor presează marile companii (de exemplu, IBM) pentru respectarea propriilor criterii de valoare, dar nu Într-un sens ostil, ci de colaborare. 3.9.10.4. Noi tendințe de relaționaretc "3.9.10.4. Noi tendințe de relaționare" În competiția globală actuală, concomitent cu cerințele creșterii importanței „economiilor de tranșă” (reducerea costului de producție de serie mică și mijlocie) și conectării sectoarelor anterior separate prin intermediul noilor tehnologii, concurența se transferă la nivelul grupurilor de Întreprinderi. „Rețelele”, „constelațiile”, „corporațiile
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
pas; atât rata creșterii grupului aliat, cât și ordinea alăturării diverselor firme influențează direct șansele sale de succes. Pentru a atrage noi membri, un grup aliat trebuie să asigure un potențial suficient de beneficii și să existe experiențe pozitive de relaționare anterioară. Practic, aceasta Înseamnă că se vor asocia „aliații aliaților” și „rivalii rivalilor”. Compoziția rețelelor este, de asemenea, foarte importantă; membrii săi trebuie să dispună de competențele necesare pentru a acoperi toate tehnologiile și toate segmentele de piață disponibile. În cadrul
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
unul de la celălalt decât de la cadrul didactic. Iată de ce un aspect importat asupra căruia se cuvine să atragem atenția este acela că liderul grupului (tutorul) trebuie să dovedească, pe lângă o cunoaștere profundă a materialului, și stăpânirea unor abilități în sfera relaționării umane, cum ar fi: tehnica chestionării/adresării de întrebări, oferirea unor întăriri pozitive/feedback ca reacție la comportamentele de învățare ale colegilor din grupul de discuție tutorial, un grad ridicat de toleranță și răbdare etc. În lumina acestor considerente, devine
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
deoarece, văzute drept metode de cultivare a tuturor pozițiilor și opțiunilor, a dinamicii de impact a grupului ca atare, metodele interactive se fundamentează în crearea cadrului propice pentru dezinhibarea și creativitatea (implicit îndrăzneala în discuție și larghețea intervențiilor) modului de relaționare a fiecărui participant cu grupul în ansamblul său. Prin urmare, nu trebuie minimalizat modul în care se face înregistrarea datelor: o înregistrare directă, agresivă chiar, îi poate inhiba pe unii dintre membrii grupului în a emite ideile în forma lor
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
diviza sarcina globală și cine va reconstrui întregul din producțiile individuale. 5.3. Jocul de roltc " 5.3. Jocul de rol" Comunicarea este un proces de exercitare de roluri. În viață, în funcție de contexte diferite, jucăm roluri diferite, stabilite social de relaționările pe care le avem. O persoană joacă simultan rol de copil față de părinții săi, rol de coleg la locul de muncă față de un alt membru al departamentului, rol de student atunci când urmează anumite cursuri. Toate aceste roluri pot fi jucate
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Mullins, 1993, p. 186). Acestor definiri ale rolului le putem adăuga o alta mai extinsă: „Rolul, în toate sensurile sale - ideal sau actual, general sau specific, prescris sau emergent -, se referă la consistența comportamentală din partea unei persoane care contribuie la relaționări mai mult sau mai puțin stabile cu una sau mai multe altele” (Newcomb, Turner, Converse, 1965, p. 323). Gândind în această manieră, ne putem convinge că modul în care o persoană interpretează un rol nu reprezintă un demers totalmente stabil
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
învățare și de creație (aceasta și pentru că orice temă din jurul nostru poate fi un subiect pentru un joc de rol). Este pozitiv, de asemenea, faptul că metoda jocului de rol aduce cu sine, pe lângă sporirea învățării, și dezvoltarea abilităților de relaționare, a nivelului la care individul evoluează în plan intrași interpersonal. Autorii menționați ne indică trei pași în jocul de rol: planificarea; repetiția și performarea; evaluarea. La nivelul planificării, se parcurg următoarele etape: se vor stabili obiectivele de învățare; se va
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
elaborat de Abram Kardiner între 1940 și 1945) din perspectiva unor „probleme umane de bază”, și anume: 1. predispozițiile înnăscute ale omului; 2. relația omului cu natura; 3. dimensiunea temporală semnificativă; 4. tipul de personalitate valorizat; 5. modalitatea dominantă de relaționare interumană. Kluckhohn identifică o variabilitate în soluțiile oferite cultural la aceste probleme; prezența unei „orientări valorice dominante” într-o anumită societate nu exclude alte două asemenea posibile opțiuni, cu caracter de „orientări valorice variabile”; indiferent de raportul dintre orientările dominante
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
umane” configurează în fond problema „naturii umane”, „supraumanul” transpune aici problema relațiilor „om - natură”, „predictabilitatea” și „bioritmul” se subsumează problemei relațiilor „om - timp”, atitudinea „activă” sau „autoinstruirea” trimit la problema „tipului de personalitate”, iar „viețuirea socială” relevă problema „tipului de relaționare interumană”. Datele obținute de noi prin aplicarea chestionarului de proverbe conțin așadar o informație relevantă pentru caracterizarea viziunii despe lume de la Tilișca de o manieră nuanțată prin „varianța” răspunsurilor primite, atât la nivelul vernacular al fiecărei perechi de locuțiuni, cât
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
instituționalizată, într-un nou contrast cu trăsătura „cumpătării” (17), deși forma amintită de educație este apreciată mai puțin decât însușirea „nativă” a „minții” (21). Respondenții sub 40 de ani confirmă (într-un mod mai echilibrat, totuși) aceste orientări. Tipul de relaționare umană Toți respondenții Respondenții de până la 40 de ani 5: 32 A (13 ∆, 19 O); 14 B (10 ∆, 4 O); 10 C (6 ∆, 4 O) 5: 5 A (1 ∆, 4 O); 4 B (2 ∆, 2 O); 3 C (3 ∆, 1
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
8 ∆; 9 O); 3 B (1 ∆; 2 O); 7 C (4 ∆; 3 O) 43: 5 A (1 ∆, 4 O); 0 B; 0 C Ultimul dintre tabele se concentrează asupra unor aspecte de „socialitate” din viața sătenilor de la Tilișca, la nivelul relaționării de tip parental. Orientarea generală a localnicilor este și în această privință fluctuantă; inițial, majoritatea interlocutorilor (însă o majoritate predominant feminină și fără o mare susținere printre „tineri”) atribuie banilor o însemnătate mai mare decât rudelor (5), însă aceiași interlocutori
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de a-și „folosi” norocul (18, 22) etc. Un asemenea „ethos” (efectiv, nu doar proiectiv) al individualității pare să coincidă mai ales cu orientarea dominantă a socialității tilișcane la nivelul relațiilor de rudenie. Am văzut în cazul tipului local de relaționare cum respondenții chestionarului paremiologic preferă (12, 20) o conduită personală unui mod de viață socială controlat sau dependent de rude. Este de presupus că acest sistem de valori (reflectând opțiuni comportamentale ale societății actuale) este responsabil de fenomenul de „fragmentare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
același plan al organizării sociale, cu transmiterea prenumelui tatălui către primogenitură (mai ales), un fenomen pe care l-am explicat ca „preocupare succesorală” printre neamurile tilișcane. Este probabil ca orientările de valoare ale respondenților sub 40 de ani la nivelul relaționării sociale locale să exprime (prin recunoașterea unei „dependențe parentale”; cf. itemii 11, 20) tensiunea dintre patternurile tilișcane de patrilocație și neolocație, exprimată printr-un raport de 2:1 în favoarea neolocației, dar și prin coexistența (la 30 dintre cele 50 de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
efecte asupra familiei pot fi considerate apariția unor dificultăți de adaptare la modul de viață urban (Voinea, 2005, 212), adică adaptarea la un mod de viață caracterizat prin mai mult individualism, diferențe morale și spirituale față de sat, alte modele de relaționare cu copiii etc. Migrația de la sat la oraș, intensă până în 1989, a avut și poate avea încă drept rezultat și o slăbire a practicilor religioase. E. Stănciulescu (2002, 316) sesizează faptul că separarea de familia de origine, mai ales atunci când
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a unei realități exterioare. Schema include atât cunoștințe implicite, cât și explicite. Un anumit tip de scheme cognitive sunt reprezentările cu privire la boală, inclusiv convingeri, emoții, cunoștințe și experiențe personale. Reprezentarea mentală a bolii are funcții de stocare a informațiilor, de relaționare a itemilor de informație semantică cu cei de informație episodică (informații provenite din experiențe practice), precum și ghidarea procesărilor informațiilor noi despre boală și tratament și planificarea comportamentelor legate de boală (24). Psihologia a generat multe teorii care să explice într-
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
specii specifice zonelor polare ale globului. Omul a creat însă un nou mediu de viață, interpus în raporturile sale cu natura, civilizația. Civilizația și cultura sunt un scut al oamenilor în fața vicisitudinilor și a nevoilor impuse de natură sau în relaționarea cu factorii violenți de orice natură ar fi ei. Dar civilizația poate fi purtătoarea unor forțe cu posibilități de manifestare violente, punând în pericol echilibre ecologice. Gregory Bateson (Benoit, 2004) afirmă că cel care distruge natură se distruge pe sine
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
foame, tendința spre violență este mai accentuată. Structural, centrii nervoși din hipotalamus, care reglează comportamentele alimentare precum și agresivitatea sunt plasați în vecinătate. Din punctul de vedere al circumstanțelor sociale stimulatoare de comportamente agresive, avem: provocările, atacul la persoană, modele de relaționare socială agresive a individului (prezente în familie, în școală, în media etc.), instituții (care promovează strategii de marginalizare, abuzive față de anumite persoane sau categorii sociale), perioade de criză socioeconomică și chiar strategii internaționale agresive declanșatoare de războaie. Pentru demontarea sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de date reale, cum ar fi: există parteneri violenți care nu sunt consumatori de alcool; în 18% dintre cazurile de parteneri violenți, aceștia nu au avut o copilărie cu violență în familie (Catheline, Marcelli, 1999), nu au existat modele de relaționare violentă între soț și soție; există situații în care familia nu are o viață nesigură și nu e marcată de stresul cotidian al supraviețuirii; violența există și între parteneri cu o bună educație; a fi martor poate fi mai periculos
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
slabă, nesusținută și neprotejată de o rețea socială, iar legile nu au putere de a proteja în intimitatea cuplului) și dacă a învățat deja în relații anterioare (începând cu relația cu figură de atașament și continuând cu alte experiențe de relaționare cu ceilalți, în circumstanțe diferite) că violența poate fi eficientă. Mayseless (1991) trece în revistă numeroase cercetări în domeniul atașamentului și evidențiază existența a trei tipare comportamentale față de partener, în relația de cuplu, în acord cu cele trei tipare comportamentale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în interacțiunea cu partenerul. Diferențierea este importantă din punctul de vedere al strategiei de intervenție, dar și al speranței de „vindecare”. în cazul violenței agresive, șansele celor doi parteneri, simultan victime și agresori, de a deprinde un mod pașnic de relaționare și rezolvare a conflictelor sunt foarte mari și nu cer un efort atât de mare și o durată de timp atât de lungă de implicare din partea intervenienților. Dimpotrivă, în cazul violenței punitive, doar un angajament solid al agresorului de a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Aspectul de destin, de lege nescrisă a trecerii transgeneraționale a violenței în cuplu, a condus la cercetări axate pe indivizi provenind din familii bântuite de violență, dar care ajungând adulți și întemeindu-și propriul cuplu nu au demonstrat comportamente de relaționare violentă față de partener. Cum se construiește reziliența acestor indivizi, ce-i face capabili să nu reproducă în viața de cuplu comportamentele violente de relaționare în cuplu la care au fost martori sau uneori victime indirecte? Un studiu interesant condus de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de violență, dar care ajungând adulți și întemeindu-și propriul cuplu nu au demonstrat comportamente de relaționare violentă față de partener. Cum se construiește reziliența acestor indivizi, ce-i face capabili să nu reproducă în viața de cuplu comportamentele violente de relaționare în cuplu la care au fost martori sau uneori victime indirecte? Un studiu interesant condus de Lackey și Williams (1995), urmărește evidențierea factorilor care au stopat trecerea transgenerațională a violenței domestice, din perspectiva teoriei „legăturilor sociale”a lui Hirschi. Hirschi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
școală și maladaptarea socială a individului este o continuitate. Stima de sine scăzută a copilului abuzat în familie determină o lipsă de asertivitate la școală a copilului, care duce la respingerea lui de către colegi și la nedezvoltarea deprinderilor sociale de relaționare sănătoasă, precum și la internalizarea unui disconfort și a unei tristeți, cu o privire critică, nemulțumită asupra sinelui, ceea ce va atrage mai mult victimizarea în anii mai mari și se va însoți de lipsa de prieteni, depresie și maladaptări sociale la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]