3,930 matches
-
Feyerabend, Foucault), dar nu putem accepta pentru aceasta ideea relativității absolute în care totul vine să se dizolve; la limită, concepția însăși de relativitate este relativă. Auguste Comte voia să substituie peste tot relativul absolutului, dar i s-a făcut remarca că un relativ care se universalizează nu mai este un relativ el se absolutizează. Relativitatea relativității este absolutul, care nu poate fi, din fericire decît apanajul divinității ... De aceeași manieră, dacă este legitim să nu aplicăm la toate nivelurile de
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
25% În ceea ce privește însăși evaluarea medierii, rezultatele sunt convingătoare: 550 de elevi, 340 de părinți, 85 de învățători au completat chestionare. Ne vom opri la câteva cifre si câteva fraze care ne invită cel puțin să parcurgem experiența, făcând si unele remarci mai negative sau critice, uneori utile, dar care sunt mai puțin numeroase. ELEVII: Un sfert din elevi sunt deci activi în mediere, fapt impresionant și, în același timp, îmbucurător. Vom cita unele cuvinte: „Când eram în clasa a 7-ea, ei
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3138]
-
recitit un fragment al cărții lui Marthe Robert: "Pentru o lectură psihanalitică a operelor literare (și implicit pentru comentarea studiilor care propun o asemenea lectură), idealul ar fi, desigur, o dublă competență, în teoria freudiană și în studiile literare. Cum remarca însă Jean Bellemin-Noël, "Trebuie să fim realiști și să acceptăm că în mod obișnuit nu întâlnim decât o dublă incompletudine", accentuată de caracterul particular al lecturii psihanalitice, care, în afară de competență, presupune o angajare personală, dacă nu chiar o investire inconștientă
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
mașini mari sau locomotive. Ele contează! De ce Fred Vasilescu se află mai tot timpul la volanul unui bolid sau la bordul unui avion supraîncărcat cu benzină? Animator al aviației și automobilismului, Camil Petrescu transferă propriile pasiuni eroului său. Există, după cum remarca Maria Vodă Căpușan o poetică a numerelor mari, ca și imagini ale mașinismului în textele camilpetresciene: "Insolită aici (în Suflete tari, n.n.) într-o lume de texte citite și trăite, imaginea mașinismului; dar ea o luminează pe cea precedentă."23
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de interpretare pornind de la balada Meșterului Manole. Harul femeii de a scrie "prinde viață", devine operant, în schimb replica masculină rămâne în canonul patului lui Procust uniformizarea, aducerea la același numitor comun atrage sancțiuni severe celor care nu se adaptează. Remarca aceasta se înscrie în seria adnotărilor care nu impresionează prin originalitatea sau, măcar, o observație aparte 418. Dacă raportarea se face la romanul pe care îl punem sub lupă în acest capitol, Ladima este o astfel de "victimă", o ființă
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
comportamentul profesionistului, în cadrul relației medic -pacient, care încalcă regulile morale, de etică medicală, și are un comportament nedemn, blamabil: în cazul unui contact fizic sugestiv ca de exemplu masarea cu mâna sau cu un instrument în timpul examinării medicale; utilizarea unor remarci sugestive în cadrul conversației sau relatării despre pacienți care sub hipnoză sau medicație specifică au anumite manifestări - ceea ce alterează starea psihică a pacientului; atingerea, examinarea sau manipularea unor zone ale corpului care nu au legătură cu scopul consultației - de exemplu atingerea
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
Sfânta Liturghie, s-au făcut serbări mari, cu muzică, dansuri și spectacole teatrale. Când Sfântul Ioan a protestat, de la amvon, împotriva zgomotului care deranja atmosfera de rugăciune din catedrală, adversarii săi au spus împărătesei că înaltul ierarh ar fi făcut remarci destul de acide, cu directă trimitere la casa regală. Fără să verifice autenticitatea acuzelor aduse, Eudoxia, la sfatul lui Teofil, a convocat un nou sinod în care a depus a doua oară pe Ioan, sub pretextul necanonicității revenirii lui în scaunul
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
Goga, primăria capitalei, Școala de Arhitectură, bănci și ziare, etc., cf. Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura...p. 57. 14 Idem, Alexandru Lapedatu și contemporanii săi, p. 18. 15 Keith Hitchins, România. 1866-1947, Editura Humanitas, București, 1994, p. 289-290. 29 remarcă: “Chestiunea Transilvană” și “Războiul «naționalităților»”16. Iată cum analiza intrarea României în primul război mondial: considera benefică intrarea României în război, încheierea tratatului ei cu Aliații, pentru că în cazul prelungirii neutralității, considera el, alta ar fi fost situația țării: ungurii
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
care are la bază manuscrisul său intitulat Memoriu cu privire la teritoriul revendicat de Români în părțile de nord-vest ale Transilvaniei, însoțit de un Tablou comparativ între cifrele din Șematismul de la 1836 al diecezei Orăzii Mari și între cele din 1881 61 . Remarca pe care Lapedatu a ținut să o facă în legătură cu redactarea memoriilor relevă pregătirea îndelungată, prin cercetarea referințelor statistice: ,,Mai mult de lucru mi a dat memoriul cu privire la teritoriile românești de la nord-vestul Transilvaniei, în care a trebuit să dovedesc, după statistici
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
perioada imediat premergătoare. Contactul cu clasa de elevi: profesorul intră în clasă după ultimul elev, salută clasa stând în picioare, iar clasa răspunde la salut în aceea poziție; învață elevii să ia loc în bănci, zâmbește clasei, eventual face o remarcă de încurajare, de destindere a atmosferei (se vor evita încruntarea, starea de supărare etc.). Consemnarea prezenței este al doilea act didactic: la început, când profesorul nu cunoaște bine clasa, se recomandă să se facă apelul; după 2-3 ore nu se
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
clasei nu trebuie să se transforme în prilej de “moralizare”, de pierdere de timp cu “teorii” care, de regulă, irită clasa, degradând atmosfera necesară desfășurării lecției. Din contra, fără a fi neglijate aspectele nereușite, se trece peste ele cu o remarcă, cu un sfat, cel mult cu o ironie; repetarea unor astfel de stări de lucruri trebuie să constituie subiect de analiză a dirigintelui (fapt pentru care trebuie permanent informat), a comitetului de părinți pe clasă etc. Asemenea măsuri nu trebuie
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
verigă care o durată scurtă, de 1-2 minute, dar care este covârșitoare prin efectele psihologice asupra clasei de elevi. Scopurile urmărite în acest moment sunt multiple: să asigure un răgaz pentru o destindere psihologică (ceea ce se poate face printr-o remarcă binevoitoare, chiar printr-o glumă, printr-o snoavă etc.), pentru pregătirea materială și organizatorică a elevilor în vederea derulării momentului următor; să asigure profesorului stabilitatea încadrării subiectului lecției noi, în contextul tematic general. (fie printr-o referire a profesorului, fie prin
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
verificarea cunoștințelor din lecția dată, eventual, dacă este cazul, să facă unele recomandări generale. Încheierea lecției se face, recomandabil, exact când sună de pauză; nici mai devreme, nici mai târziu. Profesorul se oprește un moment în fața clasei, eventual face o remarcă asupra modului în care s-a derulat lecția (de dorit, o remarcă pozitivă), adresează un îndemn și o încurajare pentru pregătirea lecției viitoare. În final, în picioare, profesorul, salută clasa; așteaptă să primească răspunsul clasei, care trebuie să se afle
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
recomandări generale. Încheierea lecției se face, recomandabil, exact când sună de pauză; nici mai devreme, nici mai târziu. Profesorul se oprește un moment în fața clasei, eventual face o remarcă asupra modului în care s-a derulat lecția (de dorit, o remarcă pozitivă), adresează un îndemn și o încurajare pentru pregătirea lecției viitoare. În final, în picioare, profesorul, salută clasa; așteaptă să primească răspunsul clasei, care trebuie să se afle în aceeași poziție; părăsește apoi cu demnitate clasa. Dacă elevii trebuie să
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
Goga, primăria capitalei, Școala de Arhitectură, bănci și ziare, etc., cf. Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura...p. 57. 14 Idem, Alexandru Lapedatu și contemporanii săi, p. 18. 15 Keith Hitchins, România. 1866-1947, Editura Humanitas, București, 1994, p. 289-290. 29 remarcă: “Chestiunea Transilvană” și “Războiul «naționalităților»”16. Iată cum analiza intrarea României în primul război mondial: considera benefică intrarea României în război, încheierea tratatului ei cu Aliații, pentru că în cazul prelungirii neutralității, considera el, alta ar fi fost situația țării: ungurii
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
care are la bază manuscrisul său intitulat Memoriu cu privire la teritoriul revendicat de Români în părțile de nord-vest ale Transilvaniei, însoțit de un Tablou comparativ între cifrele din Șematismul de la 1836 al diecezei Orăzii Mari și între cele din 1881 61 . Remarca pe care Lapedatu a ținut să o facă în legătură cu redactarea memoriilor relevă pregătirea îndelungată, prin cercetarea referințelor statistice: ,,Mai mult de lucru mi-a dat memoriul cu privire la teritoriile românești de la nord-vestul Transilvaniei, în care a trebuit să dovedesc, după statistici
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
adormită”. Crezi că Felix a făcut comentarii nepotrivite în ce privește exteriorul tău. Din cauza lui ești în atenția tuturor si aceasta îți este neplăcut. Mai mult ca atât, cu toate că nu ți-a spus nimic personal, tu bănuiești că el continuă să facă remarci pe seama ta si aceasta menține tensiunea dintre voi. I-ai povestit totul profesoarei tale. Ea ți-a recomandat să mergi la mediere. Ion si Mircea Rol pentru Ion. Ești un băiat de la sat care a venit recent în Chișinău să
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
la așa ceva. Combaterea adversarilor cu asemenea metode ar fi incompatibilă cu „caracterul național“ englez. Această observație l-a înfuriat pe Wittgenstein. Câțiva ani mai târziu, el și-a explicat reacția astfel, într-o scrisoare adresată lui Malcolm: „Ați făcut o remarcă asupra «caracterului național» care m-a șocat prin primitivitatea ei. M-am gândit atunci: la ce servește tot studiul filozofiei dacă câștigul nu este mai mare decât acela de a putea vorbi oarecum convingător despre o anumită problemă abstrusă de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
nu ar putea exista o altă imagine la fel de simplă și la fel de potrivită.“63 Într-o însemnare din anul 1931, Wittgenstein îi va numi pe Boltzmann și pe Hertz în fruntea unei liste de autori care l-au influențat, sub următoarea remarcă semnificativă: „Cred că nu am inventat niciodată o mișcare a gândirii, ci că ea mi-a fost dată întotdeauna de altcineva. Eu am preluat-o doar cu pasiune în munca mea de clarificare.“63a Într-adevăr, Wittgenstein „preia“ idei ale
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
să arunce scara după ce a urcat pe ea.) El trebuie să depășească aceste propoziții și apoi vede lumea în mod corect.“ Ne putem întreba: care este cititorul despre care Wittgenstein a crezut că „îl înțelege“? Este probabil cititorul căruia această remarcă finală nu-i va apărea drept enigmatică și paradoxală. Dacă este adevărat că Frank Ramsey ar fi spus „Ceea ce nu se poate spune nu poate fi rostit și nu poate fi nici fluierat“, atunci el nu a fost un asemenea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
restrâns de persoane apropiate. Despre această lucrare Wittgenstein „spunea că nu este, ce-i drept, pe deplin încheiată, dar nu crede că i-ar putea da forma definitivă în timpul vieții sale. Acest plan ar avea avantajul că după o anumită remarcă el ar putea să pună în paranteze expresia nemulțumirii sale prin formulări ca «Asta nu este cu totul corect», «Asta e suspect». El ar oferi cu plăcere cartea prietenilor săi, dar nu intră în discuție să o dea unui editor
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
urmării unei reguli“, din paragrafele 138-242 ale Cercetărilor, Marie McGinn caracterizează această optică într-un mod sugestiv: „Discuția aici este tot atât de complexă și de evazivă ca și oricare alta din Cercetări și există o tentație enormă de a presupune că remarcile lui Wittgenstein, așa cum sunt formulate ele, nu dezvăluie în mod clar gândurile lui asupra acestor subiecte, ci ne oferă mai degrabă schițe brute, care se cer aranjate sistematic prin teze și argumente clar formulate în sprijinul lor.“58 O expresie
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
mai multe încercări nereușite de a suda rezultatele mele într-un astfel de întreg, mi-am dat seama că asta nu-mi va reuși niciodată. Că tot ceea ce aș putea scrie mai bun nu ar fi niciodată mai mult decât remarci filozofice.“ Referindu-se astfel la ceea ce îl va surprinde pe cititor - lipsa unor elaborări sistematice -, Wittgenstein nu este, cum ar putea să pară, autocritic în această privință. Modul lui de a scrie nu este, până la urmă, decât expresia imperativelor unei
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
dintre limbaj și lume, despre știință sau filozofie în genere, ca și despre valori, sunt nonsensuri, că asemenea propoziții vor trebui să fie „depășite“ pentru „a vedea lumea în mod corect“. Atât prezentarea făcută ideilor Tractatus-ului în „Introducere“, cât și remarcile critice ale lui Russell i-au răpit lui Wittgenstein cele din urmă iluzii că ei mai pot comunica cu folos ca filozofi. La început a acceptat publicarea manuscrisului împreună cu textul lui Russell, scriindu-i acestuia că viitorul va arbitra divergențele
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
că Wittgenstein a putut să nesocotească cea mai de seamă dintre înzestrările sale, talentul de logician. Pe Russell îl surprindea nu numai că nu a găsit nimic interesant în Cercetări (ceea ce se spune aici afirmativ i s-a părut banal, remarcile critice neîntemeiate), ci și interesul pe care l-a stârnit această lucrare în lumea filozofică de limbă engleză. Ceea ce nu l-a împiedicat să formuleze cea mai drastică judecată, aceea că filozofia târzie a lui Wittgenstein este una din cele
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]