2,875 matches
-
de migrare, precum și orice alt tip de asistență, în acord cu scopurile Organizației; ... d) de a furniza servicii similare, la cererea statelor sau în cooperare cu alte organizații internaționale interesate, pentru migrarea voluntară într-o zonă părăsita anterior, inclusiv pentru repatrierea liber consimțita; ... e) de a oferi statelor, precum și organizațiilor internaționale și altor organizații un forum în cadrul căruia acestea să facă schimb de idei și de experiență, să promoveze cooperarea și coordonarea eforturilor în domeniul migrării internaționale, inclusiv să realizeze studii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121046_a_122375]
-
în orice mod, se pedepsește cu închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. ... (4) Săvârșirea, în cadrul unui conflict armat cu caracter internațional, a uneia dintre următoarele fapte: ... a) menținerea ilegală în detenție sau întârzierea nejustificată a repatrierii uneia sau mai multor persoane dintre cele prevăzute în alin. (5) lit. a); ... b) transferarea, în mod direct sau indirect, de către un agent al puterii ocupante, a unei părți a populației civile căreia el îi aparține, în teritoriul ocupat; ... c
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273384_a_274713]
-
trăiesc în condiții inacceptabile”, scrie adevarul.ro. Potrivit ministrului francez de Interne, țiganilor români li se va oferi fie o alternativă, fie vor fi expulzați. Oficialul guvernamental franccez a amintit că la începutul mandatului său a renunțat la ajutorul de repatriere oferit țiganilor, pentru că acești bani doar îi atrăgeau pe „nomazi” în Franța, si a insistat că „este inacceptabil să existe ocupări ilegale a unor terenuri publice sau private”. Pe de altă parte, ministrul Valls a arătat că, deși municipalitățile din
Ministrul Manuel Valls: Țiganii trebuie să rămână în România sau să se întoarcă acolo by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/55804_a_57129]
-
Germană, în care erau organizate diverse activități culturale. Etnicii germani au construit și biserici: o biserică catolică (1902) și una protestantă (1905-1908). După Unirea Bucovinei cu România (1918), numărul germanilor din Ițcanii Noi a început să scadă, ca urmare a repatrierii în Germania și Austria sau al emigrării în SUA și Canada. În anul 1930, populația satului Ițcani-Gară era de 1.708 locuitori, dintre care 592 germani (34,66%), 413 evrei (24,18%), 403 români (23,59%), 124 ruteni (7,25
Biserica Sfânta Elisabeta din Ițcani () [Corola-website/Science/306103_a_307432]
-
născut pe 15 februarie 1962. Pe 24 mai 1962, Oswald și Marina au apelat la Ambasada SUA pentru documente care să le permită să emigreze în SUA, iar pe 1 iunie, Ambasada i-a dat lui Oswald un împrumut pentru repatriere în valoare de 435,71 dolari. Oswald, Marina și bebelușul lor au plecat în Statele Unite, de unde nu au beneficiat de atenția presei, spre dezamăgirea lui Oswald. Familia Oswald s-a stabilit în zona Dallas-Fort Worth, unde au locuit mama și
Lee Harvey Oswald () [Corola-website/Science/317844_a_319173]
-
nord, de către autoritățile sovietice, la care inițial a contribuit și guvernul de atunci, a determinat și o schimbare de atitudine din partea unor organe de stat și chiar a celor care până atunci au sprijinit și protejat pe refugiați. Așa-zisa “repatriere” a refugiaților era formulată foarte atractiv astfel că mulți au plătit scump această “invitație”. Până chiar și unii dintre localnici ni se adresau cu: “plecați la casele voastre, nici drumul de întoarcere nu vă costă, plecați că și noi o
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1691]
-
chiar și unii dintre localnici ni se adresau cu: “plecați la casele voastre, nici drumul de întoarcere nu vă costă, plecați că și noi o ducem greu aici.” Vânătoarea de refugiați nu a ocolit nici familia mea. “Comisiile mixte de repatriere”, conduse de ofițeri politici sovietici, sprijinite de slugile lor autohtone (de care nu se ducea lipsă), au funcționat și după semnarea “Tratatului de Pace” din februarie 1947, de la Paris. A fost încălcat grosolan “Acordul de Armistițiu” semnat de România la
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1691]
-
de care nu se ducea lipsă), au funcționat și după semnarea “Tratatului de Pace” din februarie 1947, de la Paris. A fost încălcat grosolan “Acordul de Armistițiu” semnat de România la 12 septembrie 1944, în care se prevedea ca acțiunea de repatrieri să dureze șase luni de la semnarea acordului. Și părinții mei au fost târâți o vreme la o astfel de comisie cu scopul de a recunoaște, sub presiune, așa-zisa “cetățenie sovietică”. După puțin timp de la ocupația sovietică, au urmat, însă
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1691]
-
pericol. Mama a ascultat sfatul și prin mai multe peripeții a reușit să ajungă la Cernăuți, apoi în satul numit Storocea unde locuia mama sa. Aici împreună cu circa o sută de persoane au scris o scrisoare adresată lui Stalin cerând repatrierea în România pentru întregirea familiei. Răspunsul a venit favorabil și la începutul lunii martie 1941 a ajuns în țară, stabilindu-se la Faregova unde era și tata, fiind încadrată ca învățătoare. În vacanța de Paști 1941, eu și frații mei
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Corneliu Emil Dănilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1679]
-
suntem pocăiți. Toți vor să meargă în Elveția, pentru a cere un imposibil de obținut azil politic, urmând apoi să fie expulzați cu biletul de întoarcere plătit de elvețieni și suma de 500 de euro de persoană, ca ajutor de repatriere. Vor să doarmă de îndată ce s-a lăsat întunericul, sunt deranjați de luminile de veghe ale mașinii și ca atare încep să le ungă cu gem pentru a le atenua intensitatea. La orele două din noapte, s-au năpustit asupra șoferului
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
regiunea Omsk din Siberia pe urmele bunicului său, prizonier acolo timp de două decenii, după primul război mondial. Descrierea locurilor, oamenilor și a mediilor alternează cu reveniri asupra unor întâmplări petrecute pe Valea Sfârdinului din Banat, ținut al copilăriei, al repatrierii prizonierului și familiei sale. Octavian Goga și mesianismul (1998) analizează într-un limbaj didactic izvoarele concepției mesianice, apoi mesianismul ca trăsătură a romantismului, poezia mesianică în literatura universală, manifestări ale acesteia până la O. Goga. Cartea este însoțită de o bogată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
prescris. 167. 3 octombrie 1943. Ordinul nr. 43.504 al Inspectoratului General al Jandarmeriei referitor la readucerea în țară a evreilor infractori la muncă obligatorie. 168. 5 octombrie 1943. Ordinul nr. 43.884 al Inspectoratului General al Jandarmeriei referitor la repatrierea din Transnistria a evreilor infractori la muncă obligatorie. 169. 7 octombrie 1943. Instrucțiunile nr. 430.000 ale Marelui Stat Major, Secția I, referitoare la scutirile, concediile și clasările medicale privind evreii din cadrul muncii obligatorii. 170. 7 octombrie 1943. Nota nr.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Nota de serviciu nr. 139.167 a Corpului 4 Armată, Stat Major, Biroul 9, referitoare la utilizarea prelungită a evreilor salahori la muncă obligatorie. 180. 7 decembrie 1943. Raportul nr. 432.623 al Marelui Stat Major, Secția I, referitor la repatrierea a 594 de evrei deportați în Transnistria pentru că s-au sustras de la muncă obligatorie. 181. 16 decembrie 1943. Ordinul nr. 330 al Batalionului 1016 Lucru referitor la măsurile ce trebuiesc impuse evreilor aflați la lucru pentru sporirea randamentului. 182. 17
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Poliției Comunale din cadrul Primăriei Municipiului București referitoare la pedeapsa ce urmează a fi aplicată evreilor care au absentat de la munca la zăpadă. 218. 16 martie 1944. Raportul nr. 55.093 al Inspectoratului General al Jandarmeriei, Direc țiunea Siguranței, referitor la repatrierea evreilor deportați în Transnistria. 219. 3 aprilie 1944. Nota nr. 600.352 a Cercului Teritorial București, Biroul Evrei, referitoare la îndatoririle ce revin comandanților de detașamente și șefilor de întreprinderi în subordinea cărora se află evrei ce prestează muncă obligatorie
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Ați amintit de un coleg, Korpas, care s-a Întors din Germania. Da, el a fost și la Dachau, unde a fost și lagărul, și a fost acolo bucătar... A fost atât de naiv că, atunci când a fost decretul cu repatrierea, el a crezut În gogorița asta și s-a dus la ambasada din Paris și-a depus acolo toată averea, ca să vină În țară. Și ăia i-au păpat toată averea! Și-a venit golan aicea. Când a văzut ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
relațiile diplomatice, dar și cele poștale, telegrafice, telefonice, feroviare și aeriene. Minorii greci, aflați în Iugoslavia, sunt împărțiți în două categorii: copiii „monarhofasciștilor”, ce se pot întoarce în familiile lor și ai grecilor din țările socialiste, cărora li se refuză repatrierea. În încheiere, liderul grec își exprimă încrederea în poporul sau „pentru a distruge axa Atena-Belgrad și planurile pe care imperialismul american le construiește în jurul ei” și dorința grecilor de a nu luptă împotriva Uniunii Sovietice. Între autorii broșurii se numără
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
civilizație românească din teritoriile ocupate, mașinăria infernală de ocupație umplînd urgent acest spațiu cu ceea ce unii istorici numesc ciuma roșie, deportările spre Siberia ale populației românești nerepatriate, execuțiile și masacrele de pe noua frontieră, atunci cînd au loc Încercări tardive de repatriere. În acest șir de tragedii, se reliefează istoria de la FÎntîna Albă, cîteva sute de români cărora autoritățile sovietice le-au promis că le permit repatrierea sînt masacrați de trupe care-i așteptau cu cuiburi de mitraliere, aproape de graniță. Masacrul e
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
românești nerepatriate, execuțiile și masacrele de pe noua frontieră, atunci cînd au loc Încercări tardive de repatriere. În acest șir de tragedii, se reliefează istoria de la FÎntîna Albă, cîteva sute de români cărora autoritățile sovietice le-au promis că le permit repatrierea sînt masacrați de trupe care-i așteptau cu cuiburi de mitraliere, aproape de graniță. Masacrul e mascat, victimele, unele Încă În viață, agonizînd, sînt Îngropate la grămadă, În deja celebrele gropi comune din care nu lipsea varul - În memoria puținilor supraviețuitori
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
se contesta o asemenea recunoaștere, numele de familie al copilului se va modifica, în condițiile legii, ca urmare a schimbării stării civile. b) Cetățenia A) Dobândirea acesteia. Potrivit dispozițiilor Legii nr.21 din 1991, cetățenia română se dobândește prin naștere, repatriere, adopție, acordarea la cerere.221 Cetățenia română se stabilește prin naștere, în următoarele condiții: ambii părinți sunt cetățeni români. Copilul este cetățean român fie că s-a născut pe teritoriul statului român, fie ca s-a născut în străinătate (art.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
din părinți români (art.5, alin. ultim), Copilul găsit pe teritoriu străin, dacă are părinți necunoscuți, nu are cetățenie româna. Rezultă că, potrivit legii noastre, cetățenia româna se dobândește după principiul ins sanguinus.222 Cetățenia româna se poate redobândi prin repatrierea (art.8, alin.1), copilul minor al repatriatului primind cetățenia română de la data redobândirii acesteia de către părintele său repatriat, în afară de cazul când domiciliază cu celălalt părinte în străinătate (art.8). În vederea realizării unității familiei celui ce se repatriază, soțul său
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
redobândirii acesteia de către părintele său repatriat, în afară de cazul când domiciliază cu celălalt părinte în străinătate (art.8). În vederea realizării unității familiei celui ce se repatriază, soțul său cetățean străin sau fără cetățenie poate dobândi cetățenia română dacă, odată cu cererea de repatriere a soțului său, a declarat că renunță la cetățenia străina și că voiește să dobândească cetățenia română. (art.8); Cetățenia română se dobândește prin adopție dacă: > cel puțin unul dintre adoptatori este cetățean român; > când adopția se face de către o
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
teritoriul statului român; b) copilul minor locuiește în România cu cel puțin unul din părinți; c) părintele cu care locuiește minorul pe teritoriul României dobândește el însuși cetățenia română. 4. Copilul dobândește cetățenia română prin: a) naștere; b) adopție; c) repatriere. 5. Situația legală a copilului din căsătorie poate fi privită sub aspectul: a) domiciliului; b) numelui; c) obligația de întreținere dintre părinte și minor. 6. Principiul fundamental cu privire la efectele juridice ale filiației din afara căsătoriei este prevăzut de: a) Codul Familiei
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
posibilele influențele majore, care pot face inutil un plan strategic prin lipsa opțiunilor adecvate. Ca răspuns la problema minorilor de cetățenie română neînsoțiți, aflați pe teritoriul statelor UE, România a creat, începând cu 2002, un cadru legal și instituțional pentru repatrierea și protecția acestora. Estimările cu privire la numărul de copii neînsoțiți arătau dimensiunile îngrijorătoare ale fenomenului. Numai pe teritoriul Franței, surse ale Ambasadei Franceze au avansat cifra de 1 000 de copii de origine română aflați neînsoțiți pe teritoriul acestui stat. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
aproape un an de la înființare, numărul copiilor repatriați a fost sensibil mai mic decât cel inițial estimat, unele centre (de exemplu Botoșani) neavând nici un beneficiar. Acesta este un caz în care nu au fost identificate opțiuni strategice și pentru situația repatrierii unui număr mai mic de copii. Centrele nu au primit și alte funcții (de exemplu, prevenire), activitatea acestora fiind limitată doar la primirea copilului repatriat și la asigurarea de suport pe termen redus. Astfel, există riscul ca funcționalitatea centrelor să
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și ale "tradiționalului". Se face astfel o economie a implicațiilor epistemice ale acestor evoluții, care pot apărea atunci ca simple extensiuni sau aplicații ale disciplinei. Această situație nu este lipsită de urmări, așa cum constata M. Kilani în 1992: "Mișcarea de "repatriere" a antropologiei în societatea ei de origine se complace în general într-un soi de "efect etnografic". Postulând a priori pertinența perspectivei adoptate și ignorând astfel deplasarea istorică și culturală pe care aceasta i-o induce -, această antropologie reușește să
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]