2,358 matches
-
de transmitere propuse. Pentru fiecare răspuns corect s-a acordat un punct, astfel că scorul a putut să varieze între 0 și 1. Media scorurilor observate pe întreg eșantionul a fost 0,877, iar mediana 0,9. Aproape jumătate, din respondenți 41,6% au identificat corect toate cele 10 căi de transmitere propuse, ceea ce arată o îmbunătățire față de studiile anterioare ca rezultat al campaniilor de informare. Cu toate acestea, considerăm că ponderea celor neinformați este destul de ridicată, ceea ce crește riscul infectării
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
scor mediu: 0,908 care este statistic diferit atât de scorul mediu observat din Baia Mare, cât și de scorul mediu observat în Craiova (0,867). 7.3. Cunoștințe privind eficiența prezervativului împotriva BTS și căile de transmitere HIV/SIDA Majoritatea respondenților au o percepție corectă privind protecția pe care o poate realiza prezervativul: peste 90% dintre femei și bărbați știu că utilizarea prezervativului previne transmiterea virusului HIV și a altor BTS, respectiv 84% susțin eficacitatea prezervativului. Totuși, 10,3% nu au
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
informare este un semn pozitiv, deși nu cunoaștem precis dacă acestea au fost într-adevăr "de specialitate"; * poziția a doua, ocupată de prieteni și cunoștințe, relevă că există riscul unor informații distorsionate, chiar eronate; * gradul mai scăzut de deschidere a respondenților față de medici și cadrele sanitare, de fapt cea mai pertinentă sursă, impune o direcționare a populației către specialiști în domenii cum sunt ginecologia, sexologia, planificarea familială; * subreprezentarea școlii necesită încurajarea elevilor la alegerea pentru studiu, dintre disciplinele opționale, a manualului
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
trebuie sprijinite să coordoneze aceste programe la cel puțin trei nivele: instituțiile de învățământ, familia și centrele de planificare familială. 8. Avortul 8.1. Sarcina nedorită, riscul avortului pentru sănătate Atât pe întreg eșantionul, cât și separat pe sexe, majoritatea respondenților indică avortul ca soluție în cazul unei sarcini nedorite. Bărbații văd avortul drept cea mai bună soluție în proporție mult mai mare decât femeile. Persoanele cu nivel de instruire ridicat optează în proporție mai mare (62,3%) pentru soluția unui
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
A da copilul spre adopție în cazul unei sarcini nedorite tinde să fie o opțiune mai puternică pentru cei cu nivel de instruire scăzut. Pe localități, atât în București, cât și în Constanța soluția avortului este indicată de peste 60% din respondenți. În Baia Mare (43,3%) și Târgu-Mureș (46,6%) avortul este considerat într-o proporție mai mică decât media eșantionului (55,6%). Încredințarea spre adopție a copilului nedorit este indicată ca o alternativă care trebuie luată în seamă în Baia Mare cu
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
a copilului nedorit este indicată ca o alternativă care trebuie luată în seamă în Baia Mare cu 17,2%, față de media eșantionului de 5,7%. Aici acționează mult apartenența religioasă și modelul de familie zonal. În eșantionul analizat, 44,01% din respondenți consideră avortul ca pe un demers de mare risc pentru sănătate și 35,65% consideră că avortul reprezintă un risc mediu. Bărbații tind să subaprecieze riscul avortului, considerând că riscul ,,nu există" sau că este ,,mic" în proporție mai mare
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
printr-o analiză de clase latente În cazul nostru, analiza de clusteri în clase latente arată că modelul statistic acceptabil și mai potrivit pentru interpretarea datelor este un model cu trei clusteri. * În primul cluster sunt cuprinși aproximativ 62% din respondenți indivizii care în toate situațiile consideră avortul ca o măsură întotdeauna justificată. * În clusterul 2 sunt cuprinși 20% din respondenți. În acest cluster patternul de răspuns este nuanțat. Cei care aparțin acestui cluster latent consideră, avortul aproape întotdeauna justificat când
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
și mai potrivit pentru interpretarea datelor este un model cu trei clusteri. * În primul cluster sunt cuprinși aproximativ 62% din respondenți indivizii care în toate situațiile consideră avortul ca o măsură întotdeauna justificată. * În clusterul 2 sunt cuprinși 20% din respondenți. În acest cluster patternul de răspuns este nuanțat. Cei care aparțin acestui cluster latent consideră, avortul aproape întotdeauna justificat când viața sau sănătatea mamei este în pericol sau când fătul este malformat, dar consideră că avortul nu este niciodată justificat
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
fătul este malformat, dar consideră că avortul nu este niciodată justificat din motive socioeconomice. În cazul unui viol, gradul de acord al acestora cu recurgerea la avort este mai redus. * În clusterul convențional numit 3 sunt cuprinși aproximativ 18% din respondenți. Aceștia consideră că în toate situațiile propuse avortul este o măsură niciodată justificată. Sindromul post-avort. Simptomele sindromului post-avort (vinovăție, depresie, aversiune față de partener, tulburări de alimentație etc.) au fost prezente la mai puțin de jumătate din femeile intervievate, indiferent de
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
puse la dispoziție oficial de Arhiva Română de Date Sociale (RODA), în care sunt colectate rezultatele chestionarului utilizat la SSR-Ro 2004. Din eșantionul de 2 361 bărbați, au răspuns la itemii relevanți pentru manifestările violente un număr de 1 613 respondenți, reprezentând 68,3% din subiecții eșantionului. În cele 1 613 răspunsuri valide am identificat o situație îngrijorătoare. În 870 de cazuri (53,9%) sunt prezente manifestări violente in familie, iar în 348 de cazuri (40%) avem manifestări de violență gravă
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
9%) sunt prezente manifestări violente in familie, iar în 348 de cazuri (40%) avem manifestări de violență gravă. Prevalența violenței masculine în cuplu este semnificativ mai mare la etnia rromă, comparativ cu etnia română sau cea maghiară, 74,1% din respondenți raportând un comportament violent. Nivelul socioeconomic și nivelul de instruire influențează direct comportamentul violent, astfel că pe măsură ce nivelul este mai ridicat prevalența violenței scade. Violența masculină este semnificativ mai frecventă în mediul rural și la persoanele care nu au un
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
au înregistrat 46,6%, ceea ce însemnă că 12,4% au renunțat. Ponderea cea mai mare o dețin cei care fumează în medie 10-20 de țigări pe zi. Bărbații înregistrează o medie mai mare decât femeile. Semnalăm că 31,8% dintre respondenți au raportat că nu au renunțat la fumat în timpul sarcinii sau al sarcinii partenerei. Consumul de alcool. Pe ansamblul eșantionului, ponderea consumatorilor de alcool este de 59,4%. Deși 46% raportează consumul de băuturi alcoolice numai cu anumite ocazii, semnalăm
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
doi clusteri sunt caracterizați de probabilități mici (0,23 pentru primul cluster și respectiv 0,02 pentru al doilea cluster) ca persoanele care le aparțin să fi făcut un test PAP. În al treilea cluster, care cuprinde cam 25% din respondenții care au dat răspunsuri valide, persoanele au o probabilitate mai ridicată, de 0,75, să fi făcut un test PAP. Acest cluster este specific persoanelor cu venit mediu sau ridicat și nivel de instruire ridicat. Analiza de clasificare arborescentă reconfirmă
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Adenauer și-a asumat un risc politic: Într-un sondaj de opinie din decembrie 1951, doar 5% dintre vest-germani admiteau că se simt „vinovați” față de evrei, iar alți 29%, că Germania era datoare cu o despăgubire față de poporul evreu. Restul respondenților erau Împărțiți În cei care considerau că numai cei „care făcuseră ceva” erau vinovați și trebuiau să plătească (două cincimi) și cei care credeau că „evreii Înșiși erau parțial responsabili pentru ce li s-a Întâmplat sub al Treilea Reich
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În reclame, era Încă de neatins: În 1957, majoritatea tinerilor francezi chestionați În sondaje se plângeau că nu aveau acces la divertismentul preferat, la o vacanță așa cum și-o imaginau, la propriile mijloace de transport. Dar este interesant faptul că respondenții priveau deja aceste bunuri și servicii ca pe niște drepturi de care erau privați, și nu ca pe niște fantezii la care n-ar fi putut aspira niciodată. Peste Canalul Mânecii, În același an, un grup de activiști din clasa de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
față de stat din partea cetățenilor intervievați. Datele cuprinse în tabelul 1 arată că populația invocă drept principal responsabil pentru rezolvarea problemelor sociale statul, care ar trebui să acționeze fie prin diferitele sale instituții (Guvern, Parlament, Președinție), fie ca stat în sine, respondenții invocând doar statul, fără alte specificări. Procentele cumulate ale răspunsurilor care invocă drept principal responsabil pentru rezolvarea problemelor statul sau una dintre instituțiile sale se ridică la 85%, în timp ce ponderea celor ce indică populația ca principal actor este de doar
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acceptarea suplimentării cheltuielilor bugetare destinate acestora, și suportul acordat pentru sprijinirea anumitor categorii sociale. Datele prezentate în tabelul 3 indică faptul că populația României se dovedește a fi foarte suportivă față de toate programele sociale luate în considerare. Majoritatea covârșitoarea a respondenților cred că statul ar trebui să cheltuie suplimentar pentru sănătate, învățământ, ajutarea familiilor cu copii și sprijinirea șomerilor, a persoanelor vârstnice și a săracilor. Pe de o parte, este vorba despre o continuare a mentalității socialiste, a ceea ce Sztompka (1999
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
era de așteptat să fie mai suportivi față de programe sociale ce le servesc interesele. Deși toate programele sociale luate în considerare se bucură de suport foarte mare din partea populației, sprijinul acordat șomerilor, și săraci, este mai redus. Doar 51% dintre respondenți sunt total de acord ca statul să cheltuie mai mult pentru săraci și 59% acceptă fără rezerve cheltuieli bugetare crescute pentru șomeri. Deși suportul pentru ajutarea acestor categorii este foarte mare, sunt totuși mai puțin susținute comparativ cu sprijinul persoanelor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
3 0,9 0,1 100 ajutarea săracilor 51,7 38,6 8,7 1,1 100 Sursa: BOP 2003 Puși în situația de a alege care categorii sociale ar trebui neapărat ajutate și care nu necesită un ajutor obligatoriu, respondenții confirmă tendința de suport crescut acordat vârstnicilor (figura 1). O altă categorie care este considerată ca necesitând ajutor obligatoriu o reprezintă șomerii. Faptul poate fi explicat prin modelul de bunăstare pe care l-a promovat regimul comunist, și anume bunăstarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a întrebărilor. Prima întrebare punea ajutorul acordat șomerilor pe același plan cu suportul financiar pentru servicii universale precum sănătatea și educația, care se bucură, evident, de mai mult suport din partea populației, așa cum anticipam anterior. A doua întrebare „îl forțează” pe respondent să aleagă dintre o serie de categorii sociale pe cei care necesită neapărat suport. În acest caz, nu mai este vorba despre combinarea sprijinului pentru șomeri cu niște beneficii universale, ci cu ajutorul acordat tot unor grupuri-țintă. Figura 1. Grupuri care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în multe cazuri indivizii având niște expectații aparte de la stat datorită reminiscențelor paternalismului comunist. Datele prezentate în figura 3 indică faptul că în România explicația cel mai larg acceptată pentru existența sărăciei este cea legată de structura socială, 38% dintre respondenți atribuind sărăcia nedreptății din societate. Pe locul al doilea în ordinea importanței se află blamarea victimei, 24 % dintre cei intervievați considerând că săracii sunt vinovați pentru situația în care se află deoarece sunt leneși. A treia explicație în ordinea acceptării
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de personal la nivelul DDFSS i se adaugă și încărcătura excesivă de atribuții sau crearea unor structuri nefuncționale, care pot însă favoriza blocaje în activitatea direcției; Tabelul 3. Principalele propuneri de modificare a legislației al ONG-urilor - răspuns multiplu, 224 respondenți Propunere legislativă % Revizuirea legii sponsorizării în sensul acordării unor facilități concrete și atractive sponsorilor 28 Finanțare de la bugetul de stat a sectorului nonguvernamental (inclusiv alocarea unui buget minim fiecărui ONG sau acordarea unor spații din fondul public pentru desfășurarea activității
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de control (De Singly et al., 1998), în funcție de forma de înregistrare a răspunsurilor acestea pot fi închise și deschise. Întrebări directe și indirecte Întrebările directe sînt cele care fac trimitere directă la un indicator ce poate fi ușor identificat de către respondent. Conținutul întrebărilor indirecte nu orientează spre un indicator sau acesta derivă din conținutul întrebării într-o manieră mai elaborată. Exemple: „Cît timp petreceți vizionînd emisiuni educative despre viața și comportamentul animalelor?” (întrebare directă, fără interpretări greu de prevăzut ale răspunsului
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Întrebările de cunoștințe incluse în chestionare nu au un scop evaluativ, ci permit caracterizarea unei persoane anchetate. Întrebările de control sau „itemii de minciună” nu conduc la achiziția unor informații propriu zise, ci contribuie la verificarea acurateței cu care un respondent a răspuns la alte întrebări. Exemple: „Cît timp petreceți zilnic rezolvînd temele pentru acasă?” (întrebare factuală); „Considerați că activitățile de petrecere a timpului liber sînt importante?” (întrebare de opinie); „Ați citit romanul În căutarea timpului pierdut?” (întrebare de cunoștințe). Dacă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
chestionar, o întrebare de control ar putea fi: „Cine este autorul romanului În căutarea timpului pierdut?”. Observație asupra exemplului de întrebare de control: aceasta poate să nu ofere o informație asupra acurateței răspunsului la întrebarea anterioară, deoarece există posibilitatea ca respondentul să fi aflat cine este autorul romanului fără să-l citească (din discuții, alte lecturi etc.). Întrebări deschise și întrebări închise Întrebările deschise presupun ca subiectul să elaboreze un răspuns, fără a avea la dispoziție variante precizate în chestionar. Utilizarea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]