9,362 matches
-
care d. Manolescu joacă foarte bine rolul unui servitor. D-sa - care prin nenorocirea de a poseda o figură simpatică, este silit azi de-a juca toate rolurile de amorez serios - deși talentul d-niei sale este însemnat într-adevăr dar restrâns la câteva caractere, după a noastră părere servitori cu aerul lor jumătate stupid, jumătate șirăt și bonvivanții ["DEZLEGAREA CESTIUNEI ORIENTULUI... "] 2264 Dezlegarea Cestiunei Orientului sau mai bine zis a întrebării slavilor de sud se poate într-adevăr amâna, însă nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
diversitatea de preocupări ale locuitorilor zonei din cele mai vechi timpuri și până în anii noștri. Desigur că, în perimetrul acestei diversități, unele îndeletniciri luau o parte mai mare de timp, altele erau sporadice și pe sezoane ori accesibile unui grup restrâns de oameni specializați în anumite practici sau meserii, astfel încât e de înțeles de ce se va vorbi, stabili și defini în cadrul acestei diversități ca una fiind și „ocupația de bază” sau „profesiunea” cutărui și cutărui individ. 1. Agricultura În satele umbrăreștene
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
iarăși, le are după soția dumisale, fiica răposatului vornic Gavril Conachi”, moșie care a fost acum „stâlpită cu pietri de giur-împregiur și fără vreo amestecare cu dânșii”, adică cu răzeșii. Se vorbește adesea în lucrări de referință de sate răzeșești, restrângându-se accepția termenului doar la locuitorii respectivului sat, în cazul nostru Umbrărești, Condrea, Slobozia-Torcești. Corect credem că este mai bine să se spună, mai ales pentru ultima perioadă a existenței lor, moșii răzeșești, deoarece nu sunt puține situațiile în care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
apare drept singura garanție a distanțării necesare pentru a înțelege violența. Argumentele par solide și nu pot fi înlăturate cu ușurință: trebuie să le răspundem pe același teren, cel al unei epistemologii a științelor sociale. Elogiul diversității Definiția restrânsă aici restrânsă la penal și la violența cea mai dură ridică dificultăți epistemologice la fel de redutabile. Prima dificultate este că ea eternizează un text juridic marcat de temporalitate și el însuși relativ, Codul penal. A doua dificultate este că nu cunoaște modul în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
social demn de luat în considerare, unul dintre posibilele puncte de vedere. Căci a treia dificultate a definiției restrânse este că le refuză actorilor puterea de a-și numi singuri experiența. Dacă definirea violenței de către actori nu corespunde unei definiții restrânse savante sau oficiale înseamnă că trebuie să-i reducem pe actori la categoria infamantă a "fantasmei insecurității"? Trebuie să excludem din câmpul violenței studiate experiența pe care ei o numesc violență? Câmpul semantic este un câmp de putere unde legitimitatea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
consolidare a păcii. Să ne amintim această declarație a Națiunilor Unite: "Violența împotriva femeilor exprimă raporturi de forță inegale, de-a lungul istoriei, între bărbați și femei, care au dus la dominația și discrimarea exercitate de cei dintâi și au restrâns promovarea celor din urmă [...]. Ea se numără printre principalele mecanisme sociale care determină subordonarea femeilor față de bărbați". Declarație despre eliminarea violenței împotriva femeilor, rezoluția 48/104 a Adunării Generale a Națiunilor Unite, 20 decembrie 1993. Aceasta este încă una dintre
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
delincvență autodeclarată (Roché, 2001), proporția acestor delincvenți minori "superactivi" în rândul gimnaziștilor și liceenilor este chiar de acest ordin. Teoria celor "cinci la sută" pare deci verificată (vezi Wolfgang et al., 1972). Se presupune în general că expulzarea acestui grup restrâns din școală, dacă nu și din cartier, va rezolva dificultățile vieții cotidiene. Avem aici o metaforă a deșeului, însoțită uneori de precizări despre componența și geneza acestei drojdii indezirabile. La ora la care dezbaterea franceză despre "multirecidiviști" a devenit calul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și sunt de opt ori mai numeroase în zonele sensibile decât în sectoarele favorizate (4%, față de 0,5%). Într-o primă fază, s-ar părea așadar că rezultatele noastre confirmă concepția care desemnează, cel puțin în școlile sensibile, un grup restrâns de elevi, de ordinul a 4-5% dintr-o școală, ca responsabil pentru dezordine și violență, ceea ce ar oferi un argument cu greutate politicilor de excludere și psihiatrizării perturbatorilor. Cum rezultatele noastre dovedesc totodată că factorii sociali sunt preponderenți, ele ar
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
că "se învață rău sau foarte rău în școala lor", iar această cifră nu s-a schimbat în aproape zece ani. Contestată este minoritar, dar foarte semnificativ mai mult capacitatea relațională decât capacitatea didactică. Sentimentul de insecuritate în gimnaziu rămâne restrâns pentru marea majoritate a elevilor, chiar dacă minoritatea care nu se simte în siguranță a crescut. 18% dintre gimnaziști percepeau o violență puternică în școala lor în 1995, iar acum au ajuns la 21,2%. Această diferență de 3% poate părea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ci faptul că nimic nu o poate liniști. Doar securitatea absolută - adică distrugerea oponentului - este considerată o garanție satisfăcătoare, astfel că dorința unei puteri de a fi în securitate absolută înseamnă pentru toate celelalte insecuritate absolută [...] Diplomația, arta de a restrînge exercițiul puterii, nu poate funcționa într-un asemenea mediu [...] Și pentru că în situații revoluționare sistemele rivale sînt preocupate nu atît de ajustarea diferențelor, cît de răsturnarea loialităților, locul diplomației este luat fie de război, fie de o cursă a înarmărilor
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
El citează Versailles-ul ca exemplu de sistem internațional care a fost resimțit ca opresiv de unii dintre actori (revoluționari), în ciuda faptului că Republica de la Weimar a urmat aceleași direcții de organizare internă ca și statele victorioase (cu excepția suveranității sale, restrînsă prin tratatul de pace de la Versailles). La fel, Aron (1962: 112) spune că "poate cea mai înspăimîntătoare heterogenitate" este cea care "se dezvoltă dintr-o comunitate de bază". Astfel, sistemul intern nu poate furniza decît cel mult un indiciu despre
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
strategice între state, în vederea explicării comportamentului acestora, așa cum a exemplificat modelul I. Există motive reale pentru a interpreta astfel textul lui Allison. Dacă modelele ar fi considerate complementare, atunci modelul I determină o serie întreagă de explicații diferite, care este restrînsă de modelele subsecvente. De aceea, explicațiile excluse de modelul actorului rațional ar trebui să nu se dovedească posibile, din perspectiva celorlalte modele. Totuși, aceasta din urmă este o posibilitate. Presupoziția unui sistem anarhic este aceea că statele care nu urmează
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
soluții pentru elucidarea acestor necunoscute. Neorealismul lui Waltz (capitolul 9) a propus versiunea cea mai restrînsă a politicii internaționale, concentrîndu-se în principal asupra a ceea ce fac statele, ducîndu-ne înapoi la perioada dinaintea lui Kissinger. El propune, de asemenea, o arie restrînsă pentru explicațiile din disciplina relațiilor internaționale, așa încît teoria realistă nu mai are nevoie să pretindă că poate prevedea consecințele particulare ale distribuției puterii. Teoria stabilității hegemonice (capitolul 10) a găsit soluția în preocupările politice mai generale în legătură cu ordinea internațională
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
CRITICII REALIȘTI AI NEOREALISMULUI LUI WALTZ Încercarea lui Waltz de a reduce imaginea "plasei" globale (vezi capitolul 8) în cadrul disciplinei relațiilor inter-naționale a fost contestată de mulți, inclusiv de cercetători realiști. În primul rînd, orice variantă a teoriei regimurilor, deși restrînge analiza la arii particulare de probleme, extinde variabilele cauzale pentru a cuprinde și altceva decît factorii strict materialiști din structura internațională. "Regimurile internaționale se definesc ca o serie de principii, norme și proceduri de luare a deciziilor în jurul cărora converg
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
granițele disciplinei relațiilor inter-naționale. Alți realiști au ales o cale mai puțin academică. Ei au încercat să salveze suprapunerea dintre agenda în continuă lărgire a politicii internaționale și un realism redefinit. În timp ce teoria lui Waltz a reacționat la dezordinea disciplinei restrîngînd "plasa" globală la componentele sale clasice, alți realiști au acceptat provocarea și au pornit să-și redefinească categoriile centrale ale teoriilor, cu scopul de a cuprinde o parte cît mai largă a agendei globale. Poate că nu este întîmplător că
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
urmează se folosește atît de Gilpin, cît și de Kindleberger. În primul rînd, statul hegemonic trebuie să stabilizeze relațiile monetare. El poate face aceasta furnizînd un mecanism de rescontare, pentru asigurarea de lichidități în timpul crizelor internaționale. Atunci cînd creditul este restrîns la nivel internațional, statul hegemonic trebuie să accepte rolul celui care oferă împrumuturi în caz de forță majoră. De asemenea, statul hegemonic trebuie să ia asupra sa managementul sistemului monetar internațional prin susținerea unei structuri a ratei de schimb și
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ale asimetriei puterii și ale rolului de lider al SUA, Kindleberger reia un argument anterior, prezentat de un realist britanic grotian, în sprijinul efectelor similare ale unei ordini guvernate de Marea Britanie. Martin Wight scria: "Am văzut că anarhia internațională este restrînsă și, într-un fel, ordonată în practică de către două tipuri opuse de interes comun, care acționează pe rînd. Primul este interesul comun al tuturor puterilor pentru propria libertate, de care statele sînt puțin conștiente pe timp de pace și care
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a comparat negocierile interna-ționale și managementul conflictului cu relația muncă-capi-tal. De asemenea, modelul inițial al lui Morgenthau pentru balanța puterii a fost sistemul pîrghiilor și contraponderilor din democrația americană. Cu alte cuvinte, realismul nu exclude orice raționament analogic. Mai degrabă restrînge aria unor astfel de analogii. Analogiile permise sînt cele în care ordinea se bazează numai pe puterea din politica internă. Nepermise sînt analogiile care derivă din cadrul legal-instituțional intern, adică cele în care normele instituționalizate rezolvă conflicte (dar chiar și aici
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
un concept de putere structurală. Schimbări structurale în economia politică globală Modalitatea în care ar putea fi găsit echilibrul necesar și dificil între realism și capacitatea de a imagina schimbarea este a clarifica unde anume este localizată puterea și cum restrînge ea arta posibilului. Pentru Strange, puterea presupune capacitatea de a decide asupra celor patru necesități societale de bază din economia mondială modernă: securitatea, cunoașterea, producția de bunuri și servicii și furnizarea de credite și bani (Strange 1989: 165). Cei mai mulți cercetători
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
diferențe de opinii între indivizi cu privire la același eveniment social. Tendința de a generaliza și a absolutiza constatările pe marginea unei situații specifice. Oamenii, aproape fără să își dea seama, transformă caracteristicile unei realități sociale imediate în caracteristici universale. * Datorită numărului restrâns de cazuri pe care le au în vedere, oamenii pot surprinde doar legăturile aparente dintre dimensiunile fenomenului și factorii care au concurat la producerea acestuia. * În lipsa investigației riguroase bazate pe măsurare și numărare, constatările la nivelul conștiinței comune sunt lipsite
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de dimensiuni mari. În sfârșit, există organizațiile coercitive, așa cum sunt închisorile ori spitalele psihiatrice pentru bolnavi cronici. În asemenea organizații oamenii nu intră de bună voie, sunt obligați să participe la activitatea acestora și, datorită acestui lucru, au un contact restrâns cu ansamblul societății. 6.2.1. Oligarhie versus democrație Organizațiile care încearcă să existe fără lideri în mod obișnuit sfârșesc prin a avea lideri. Luăm această idee ca un punct de plecare pentru demersul nostru în continuare. Ea arată că
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
funcționaliste Teoria anomiei. Termenul anomie (a = fără; nomos = regulă) a fost inventat de (mile Durkheim, care ca orice creator de noțiuni noi a dat acestui termen un înțeles larg și apoi, din aproape în aproape, a ajuns la o definiție restrânsă pentru conceptul său. Ilie Bădescu (1994, p. 294) extrage din opera lui Durkheim opt definiții ale anomiei. Păstrând spiritul acestora, definim anomia ca fiind societatea care manifestă o perturbare a ordinii colective, o încetare temporară a acțiunii acesteia asupra indivizilor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
dintre aceștia o observă, vorbesc și scriu despre ea, înseamnă că există o problemă socială. Adaptând un exemplu după C. Wright Mills (1975), putem spune că dacă într-o societate de aproape 23 de milioane de locuitori numai un număr restrâns dintre acești sunt neangajați, unii chiar pentru că refuză să muncească, aceasta rămâne o problemă personală a fiecăruia în parte. Dar dacă în acea societate sunt peste 1,2 milioane de șomeri, avem de-a face cu o problemă socială. Un
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
socială, ai implicării pattern-urilor comportamentului deviant și valorilor în conflict ce aparțin grupurilor sociale variate. În ansamblul lor, cele trei repere teoretice și metodologice precizate nu reprezintă un panaceu al faptelor și interpretărilor atât de diverse și nici o explicație restrânsă la un punct de vedere particular. În schimb, credem că pot asigura o deschidere posibilă care, la rândul ei, poate stimula cercetătorii din domeniu să caute o înțelegere mai bună a piesei, din păcate de multe ori o dramă, în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
problematici de gen etc. Totuși acestea ori nu beneficiază de o publicitate și o promovare adecvate (din pricina resurselor financiare reduse și/sau din pricina lipsei interesului mass-media de a vehicula astfel de informații), ori sunt cunoscute și accesibile doar unui cerc restrâns de experți și persoane interesate. Cu toate acestea, de cele mai multe ori aceste studii au fost realizate o singură dată, radiografiind în fapt realitatea existentă la un moment dat, fiind imposibilă trasarea unor evoluții sau estimarea unor tendințe viitoare. Mai mult
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]