11,123 matches
-
în același timp, și un proces deliberat de reducere a inegalităților sociale. Așa cum nu se poate vorbi de dezvoltare socială în absența creșterii economice, tot așa, nu poate fi invocat acest concept în societățile puternic polarizate, în care un grup restrâns controlează resursele economice în timp ce majoritatea populației trăiește în sărăcie. Dezvoltarea socială presupune deci un ansamblu coerent de politici economice și sociale menite să creeze o societate a bunăstării pentru cei mai mulți membri ai săi. Democratizarea învățământului a fost și este considerată
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
produce o teorie sociolingvistică ce demonstrează modalitățile concrete prin care școala realizează selecția și perpetuează inegalitățile. Teoria codurilor culturale, elaborată de Bernstein, susține că, la nivelul limbajului, școala încurajează și recompensează utilizarea unui cod lingvistic lărgit și sancționează codul cultural restrâns. Codul restrâns, spre deosebire de cel elaborat, are o mare previzibilitate lexicală și sintactică, folosește construcții facile și este caracterizat de simplitate și lipsă de alternative. În cuvintele lui Bernstein, „un copil limitat la un cod restrâns va tinde să se dezvolte
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
teorie sociolingvistică ce demonstrează modalitățile concrete prin care școala realizează selecția și perpetuează inegalitățile. Teoria codurilor culturale, elaborată de Bernstein, susține că, la nivelul limbajului, școala încurajează și recompensează utilizarea unui cod lingvistic lărgit și sancționează codul cultural restrâns. Codul restrâns, spre deosebire de cel elaborat, are o mare previzibilitate lexicală și sintactică, folosește construcții facile și este caracterizat de simplitate și lipsă de alternative. În cuvintele lui Bernstein, „un copil limitat la un cod restrâns va tinde să se dezvolte în mod
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lărgit și sancționează codul cultural restrâns. Codul restrâns, spre deosebire de cel elaborat, are o mare previzibilitate lexicală și sintactică, folosește construcții facile și este caracterizat de simplitate și lipsă de alternative. În cuvintele lui Bernstein, „un copil limitat la un cod restrâns va tinde să se dezvolte în mod esențial prin reglările inerente acestui tip de cod. În acest caz, vorbirea nu devine obiectul unei activități speciale de percepție și nu se dezvoltă o atitudine teoretică față de posibilitățile structurale de organizare a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reproducției sociale, pentru a folosi limbajul lui Bourdieu, a cărui teorie o completează. Astfel, conform cu Bernstein: Copiii socializați în clasele de mijloc și în straturile care li se asociază pot utiliza în același timp un cod elaborat și un cod restrâns, în timp ce copiii socializați în cadrul anumitor straturi ale clasei muncitoare, în special în straturile inferioare ale acesteia, ne putem aștepta să fie limitați la un cod restrâns. Dar, pentru reușita școlară a unui copil, este esențial ca el să posede ori
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
li se asociază pot utiliza în același timp un cod elaborat și un cod restrâns, în timp ce copiii socializați în cadrul anumitor straturi ale clasei muncitoare, în special în straturile inferioare ale acesteia, ne putem aștepta să fie limitați la un cod restrâns. Dar, pentru reușita școlară a unui copil, este esențial ca el să posede ori, cel puțin, să fie orientat spre un cod elaborat (1978, p. 73). Dincolo de pozițiile teoretice, mai mult sau mai puțin speculative, ale funcționaliștiilor sau conflictualiștilor, rămân
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sistemele de indicatori de referință în prezent considerăm că indicatorii dezvoltării mileniului (ONU) constituie sistemul de măsurare cu cea mai ridicată vizibilitate, alături de sistemele de indicatori structurali și de incluziune socială implementați în cadrul UE și deci cu o aplicabilitate mai restrânsă spațial, pe aceștia din urmă alegând să îi tratăm distinct, ca exemplificare a modului în care au fost preluați și completați în România. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 2. Obiectivele de Dezvoltare a Mileniului și indicatori de măsurare a progresului înregistrat
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fundamentare pe date a deciziilor. O ilustrare a disparităților puternice la nivel teritorial o constituie raportul Obiectivele de dezvoltare ale mileniului la nivel subnațional în România (coord. M. Preda, UNFPA, 2004), care demonstrează că anumite probleme sunt localizate în arii restrânse și că există puternice patternuri teritoriale de manifestare a problemelor sociale. Analizele globale au inconvenientul gradului scăzut de precizie în ceea ce privește inferențele ce se pot efectua (Mărginean, 2002). De exemplu, indicatori ai dezvoltării cum ar fi produsul intern brut (PIB), venitul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai multe niveluri, având un set comun de indicatori pentru țările membre (de nivel primar și secundar), propus într-o variantă extinsă de studiul lui Atkinson și al colaboratorilor săi (2002) și adoptat de Comisia Europeană într-o variantă mai restrânsă. Indicatorii comuni sunt completați de un set specific național (indicatori de nivel terțiar selectați de statele membre). Începând cu 2001 este utilizat, de asemenea, un set de indicatori structurali, cu domeniile: context economic, ocupare, cercetare și inovație, reformă economică, coeziune
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
diseminare Număr (%) Publicare în Monitorul Oficial 10 (36%) Publicare a formei finale pe site-ul instituției 13 (46%) Diseminare în cadrul structurilor instituției în teritoriu 12 (43%) Diseminare către alte instituții 12 (43%) Totuși, strategiile au încă un circuit mai degrabă restrâns. Spre exemplu, din totalul de 13 strategii declarate a fi larg diseminate (pe Internet), doar nouă erau de găsit în octombrie 2004. În schimb, pe lângă cele declarate, alte trei strategii pot fi găsite pe Internet. Fiecare instituție tinde să se
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Număr (%) Publicare în Monitorul Oficial 8 (29%) Publicare a formei finale pe site-ul instituției 3 (11%) Diseminare în cadrul structurilor instituției în teritoriu 3 (11%) Diseminare către alte instituții 1 ( 4%) Planurile de acțiune/implementare au un circuit și mai restrâns decât strategiile. Dintre cele trei planuri declarate a fi diseminate pe Internet, doar două erau de găsit în octombrie 2004. Unele planuri sunt declarate „document secret”, precum cele elaborate de MAI, Departamentul de Ordine și Siguranță Publică. Lipsa de coordonare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a denumi documentele de planificare mai degrabă drept strategii decât planuri de acțiune, sau de măsuri. În vederea elaborării celor mai multe strategii și planuri de acțiune, a fost inițiat un proces consultativ. Totuși, planurile de acțiune/implementare au un circuit și mai restrâns decât strategiile. Există, în mod evident, o lipsă de coordonare atât între instituții, cât și în interiorul acestora, între departamentele cu atribuții distincte. Din altă perspectivă, cea a celor 49 subobiective PNAinc, care toate reprezintă aspecte de dezvoltare socială, acestea sunt
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
În sens larg, scopul unui portofoliu este acela de a demonstra că ceea ce s-a precizat în obiectivele operaționale ca fiind de realizat să se și întâmple. Elevii trebuie să fie capabili să facă ceea ce a fost preconizat. În sens restrâns, însă, dosarul progresiv al elevului va avea un scop bine stabilit în funcție de destinația care i se dă, de obicei cunoașterea școlarului ce intră în clasa a cincea de către viitorul diriginte. În acest caz el va cuprinde materiale care vor da
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
comunicare, comportament și interacțiune socială, În țara noastră există o serie de organizații non guvernamentale (ONG) care au început să studieze și să aplice abordările terapeutice internaționale pe grupuri organizate de copii autiști și care promovează integrarea copiilor în grupuri restrânse sociale și educaționale. În acest sens se fac demersuri în vederea integrării persoanelor autiste, cu nivel ridicat funcțional, în învățământul de masă. Dintre organizațiile existente fac parte: Asociația Națională a Copiilor și adulților cu Autism din România - ANCCAR, Asociația "Casa Faenza
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
nivel funcțional scăzut sunt adesea angajați în mișcări corporale repetitive, comportamente auto-stimulante și uneori auto-mutilante. Modul lor de a se juca este restrictiv și repetitiv. Cei cu nivel funcțional ridicat se pot concentra pe unele teme care au un caracter restrâns și în general nesemnificativ pentru celelalte persoane: orarul autobuzelor, numerologie, memorarea numelui țărilor etc. Copii cu autism manifestă o incapacitate de a se juca imaginativ cu obiectele, jucăriile, cu ceilalți copii, cu adulții. Tendința este aceea de a se concentra
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
unui joc imitativ social corespunzător nivelului de dezvoltare; 3. Patternuri stereotipe și repetitive legate de comportament, preocupări și activități manifestate printr-unul din următoarele: a. preocupare anormală (fie ca intensitate, fie ca focalizare) circumscrisă la unul sau mai multe patternuri restrânse și interese stereotipe; b. dependență inflexibilă evidențiată de anumite rutine sau ritualuri nefuncționale; c. comportamente motorii stereotipice și repetitive (de exemplu: fluturatul sau răsucitul degetelor sau a mâinilor, ori mișcări anormale ale întregului corp); d. preocupări insistente pentru anumite părți
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
Dacă În chestiunile de politică internă - scria un jurnalist italian, În 1906, referindu-se la politica internațională - Parlamentul, sufragiul universal, opinia publică sau coriștii și corifeii contează imens de mai multă vreme, În chestiunile externe politica rămâne, În mod necesar, restrânsă, Închisă, geloasă, ezoterică, la fel cum era În epoca lui Richelieu. Vorbind drept, nu ajunge, simultan, la 25 numărul personajelor ce contribuie la reglementarea afacerilor lumii” <ref id="2">2 Citat În E. Decleva, Fra «raccoglimento» e «politica attiva». La
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
acestea, episodul memorandist de la jumătatea anilor ’90 nu a transformat structural politica externă a României și nici nu a condiționat alianța cu Imperiile Centrale. Strategia de securitatea a continuat să se bazeze - și pentru că reprezenta produsul unui grup de decizie restrâns - neclintit și unilateral pe colaborarea cu Imperiile Centrale. Recalibrarea politicii externe, din acest punct de vedere, a fost mai de grabă o chestiune de nuanță - revenirea la mai vechea fixație a relațiilor preferențiale cu Germania. Altfel, principiile au rămas aceleași
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
marijuana) cu ajutorul unui solvent organic. Toate produsele se obțin pornind de le planta de Canabis Sativa, plantă care crește spontan atât În climaturile temperate și tropicale având un mare potențial de adaptare pedoclimatic. Poate fi de asemeni cultivată În spații restrânse și chiar În condiții speciale de iluminare / Întuneric (pentru a-i spori concentrația de THC). Există cel puțin 20 canabinoizi activi, dar ingredientul psihoactiv principal este delta 9 tetrahydro cannabinolul (THC) care a fost identificat prima dată și sintetizat În
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
de tineri (studenți). Se cunoaște faptul că absența ei determină nedezvoltarea celorlalte laturi ale pregătirii. Ea urmărește dezvoltarea multilaterală a aptitudinilor psiho-motrice: viteză în regim de îndemânare, forță explozivă (detentă), coordonare, rezistență în regim de viteză. Într-un sens mai restrâns, ea constituie pregătirea organismului astfel încât indicii morfo-funcționali, cei de sănătate, nivelul dezvoltării aptitudinilor psiho-motrice, precum și unele deprinderi și priceperi motrice implicate în efectuarea acțiunilor tehnico-tactice, să asigure randamentul optim în competiții. II.2. Pregătirea tehnică Tehnica este importantă în primul
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
privește fenomenele psihice ca pe niște raporturi de trăiri cu o anumită semnificație legată de regimul inconștientului și de experiențele de viață psihotraumatizante ale individului. K. Jaspers recunoaște faptul că orice metodologie are un caracter limitat și, prin urmare, posibilități restrânse. Nici o metodă particulară nu ne poate permite să cuprindem și să investigăm în totalitate obiectul nostru, ci numai o parcelă limitată a acestuia, în raport cu posibilitățile sale tehnice de investigare. Din punct de vedere metodologic, elementul esențial în psihopatologie îl reprezintă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ale persoanei și care se manifestă în acțiunile acesteia. În sfera caracterului sunt cuprinse următoarele aspecte: - trăsături psihologice specifice individului (trebuințe, înclinații, interese, convingeri morale); - comportamentul general în relațiile sociale; - o dispoziție sentimentală predominantă; - natura dispoziției sale obișnuite. În sens restrâns, caracterul este „ansamblul de dispoziții congenitale care formează scheletul mintal al unui individ” (R. Le Senne). În sens larg, caracterul reprezintă „ceea ce face ca o persoană să fie ea însăși și nu o alta” (Paulham). Aspecte psihopatologice În general, în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
accentul, viteza, ritmul și intonația; e) anomalii marcate în formarea conținutului vorbirii, incluzând uzul stereotip și repetitiv al vorbirii; f) deteriorare marcată în capacitatea de a iniția sau susține o conversație cu alții, cu toate că posedă un limbaj adecvat. 3) Repertoriu restrâns de activități și interese, manifestat prin următoarele aspecte: - mișcări stereotipe ale capului; - preocupare persistentă pentru anumite părți ale obiectelor; - indiferență marcată în legătură cu modificări în aspectul banal al ambianței; - insistența irațională de a urma în detaliu rutele; - restrângerea marcată a intereselor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
schema din pagina 226???. b) normalitatea funcțională, în cadrul căreia normalitatea echivalează cu începutul realizării de sine, respectiv „norma ideală subiectivă”. Grafic p. 225. ms. Norma ideală de sănătate a persoanei Norma subiectivă evaluată a persoanei Zona neutrală Posibilități permise Posibilități restrânse limitate Plecând de la aspectele de mai sus, reprezentate grafic, ale stării de normalitate, P. Berner stabilește și formele bolilor psihice și conceptul de normalitate. Astfel, în sfera, patologiei sunt incluse următoarele aspecte: - conceptul subiectiv de boală; - conceptul medical de boală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
existența unei „personalități premorbide” specifică bolnavilor deliranți și care reprezintă terenul obligatoriu al dezvoltării psihozei respective. În sensul acesta, tulburările caracteristice ale personalității delirante sunt următoarele: psihorigiditate emoțional-afectivă, tendință la introspecție, mizantropism și egocentrism cu supraevaluarea propriului Eu, relații interpersonale restrânse și dominate de ideea de superioritate a propriei sale persoane în raport cu ceilalți și cu lumea, suspiciozitate cu tendință la formarea de idei prevalente, sentimentul propriei sale insecurități în raport cu lumea și cu celelalte persoane, intoleranță la frustare cu dificultatea de a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]