4,307 matches
-
o casă la al cărei prag sfârșește drumul, ca să iasă la celalalt capăt iarăși drum, drum vechi - în lume precum pravila îl vrea - lăsat în voie să pornească. Oști trecură-n veac pe-aci, și Radu cel Frumos, roți ferecate, robi domnești, comori și lacrimi, moți cu ciubăre, turme, vânturi, răpuși și-nvingători, stindarde, patimi. Pe toți și toate-n nopti, când vâlvele se bat, îi poți vedea-n lumini de-o clipă încă, așa cum ceasul, de pe un țărm mutîndu-i, i-
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
să nu glumească și arăta ușor nedumerit. — Cum vă numiți? mă Întrebă el. — Ellie Black. Fața i se lumină. — Știam eu că ne-am mai Întîlnit! Cam acum patru ani, la o petrecere În aer liber, acasă la Alex și Rob. Ellie Black! Îmi aduc aminte de tine. Lucrezi la Emap, la departamentul de marketing, și locuiești În Queen’s Park! Rostise astea pe un ton triumfător, dovedind că nu era totul doar o replică de agățat. Avea, bineînțeles, dreptate, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
vreodată să se Însoare. Hmm, amuzant, arătos și fermecător. Nu știam de ce nu avea Încă prietenă, dar Dan spunea că e Îngrozitor cînd vine vorba de femei și că voi descoperi singură asta În cele din urmă. Ceilalți erau Tom, Rob și Cheech, al cărui nume real era, se pare, Nicholas, dar Îi spuneau Cheech de atîta vreme Încît, atunci cînd l-am Întrebat pe Dan de ce Îi spuneau Cheech, n-a fost În stare să-și amintească. În final, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Cheech, n-a fost În stare să-și amintească. În final, am Înțeles că ar avea ceva de-a face cu unele isprăvi de-ale lui, din facultate, În care era implicată și o pipă de fumat marijuana. Tom și Rob erau Însurați cu Lily și respectiv Anna, iar ceilalți aveau nevoie disperată de niște mîncare gătită În casă, așa că Într-o vineri, imediat după ce ne-am mutat Împreună, i-am invitat pe băieți la cină. Curînd, asta s-a transformat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
prietenii trainice. Îmi place teribil că am putut să-i „adopt“ pe prietenii lui Dan, ceea ce mi-a deschis un univers cu totul nou. Lily stă pe canapea, iar Tom, pe podea, Între picioarele ei. Anna stă În poala lui Rob, În fotoliul cel mare. Richard, fratele lui Dan, șade și el pe jos, cu spatele sprijinit de canapea, iar Dan e pe celălalt scaun, cu o bere În mînă și cu picioarele goale pe măsuța de cafea. — Îți vine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
mă bucur că a avut parte de relații de lungă durată, pentru că asta Îmi arată că e genul de om care știe să-și asume responsabilitatea. Anna se sprijină de bancul de lucru al bucătăriei. CÎnd m-am măritat cu Rob, nu mă gîndisem niciodată la responsabilitate. Nici În trecut, nici În prezent. Eram atît de prinsă de pregătirile pentru nuntă, că nu mi-am dat seama că totul e aievea decît, cred, după ce ne-am Întors din luna de miere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
par, dar vine cu tot soiul de chestii ridicole, de care nu avem nevoie. Săptămîna trecută, a adus un paltonaș, cînd am cumpărat deja unul la reducerile de la Selfridges, iar În săptămîna de dinainte, un acvariu Fisher Price, pe care Rob și Anna i-l luaseră cînd veniserăm cu el de la maternitate. Mi-aș dori să mă Întrebe și pe mine Înainte dacă Tom are nevoie de ceva, dacă noi avem nevoie de ceva. Dacă ar catadicsi să facă asta, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
și el mai bine cu bebelușii care ar veni acolo. Deci... Ridică din sprînceană, privindu-mă. Mai e nevoie să te Întreb pe cine ai vrea să invităm? Odată, demult, Dan ar fi sugerat să-i chemăm pe băieți (Simon, Rob, Tom și Cheech, cu nevestele), dar, deși Îmi plac, prietenia care ne leagă de ei pare a se fi răcit. Nu prea i-am mai văzut după nuntă, iar după nașterea lui Tom, aproape că au dispărut cu totul. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
liberi, nelongobarzi, ziși și waregang-i, erau patruzeci și opt la număr; saxoni erau doar șase sau șapte, și restul romani; așa îi numeau winnilii pe locuitorii pământurilor italice înainte de venirea lor, indiferent ce rasă ar fi fost. Țărani liberi și robi, ziși și skalks, erau cincizeci și trei. Femeile longobarde erau în număr de treizeci și șapte. Celelalte cincizeci și două erau fie libere, țărănci sau roabe. Erau treizeci și șase de băieții și fetele winnili sub paisprezece ani, și patruzeci și unu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ori șoldurile, era din bumbac fin, prinsă cu fibule de aur dispuse ca treptele unei scări. În urechi și la gât purta bijuterii smălțuite în roșu și azur. În genunchi, i-am sărutat poalele veșmântului și i-am spus: - Sunt robul tău, măreață mamă de războinici. Mi-a răspuns cu blândețe și curtenitor, atingându-mă pe cap cu mâna: - Ești ca și fiul nostru. Părtaș al bunelor purtări în acest loc. N-am putut să mă uit mai atent la celelalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Pentru a da curs celor spuse, i-a silit pe țăranii din satul învecinat bisericii să-l batjocorească pe Rotari, să-l potopească cu înjurături, să-l spurce cu necurățeniile animalelor. În luna ianuarie, viitorul duce de Brescia a fost robul servitorilor săi, al mâniei și al pizmei lor, astfel încât a învățat să-și stăpânească furia și să îndure nepăsător umilințele. Când s-au săturat să se răzbune, nenorociților ălora a început să le fie milă de el, ba chiar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
le dona bisericii lui. Zis și făcut. Cel mai bun giuvaiergiu din Pavia a pregătit o cutie cu patru plăcuțe de argint, fiecare din acestea având o monogramă gravată în limba greacă. Iată ce grăia textul: „Doamne, ajută-l pe robul tău Stiliano magistrul“. Împreună cu Adeodato am depus lemnul, împărțit în trei bucăți, ca să formeze o cruce patriarhală, cu cele șase vârfuri îmbrăcate în foiță de aur, fixată de cutie cu opt perle. Rotari m-a chemat înapoi la datorie. Imediat ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
cu vreo șapte sau opt ani: - În curând Vela o să‑ți dea papucii. E tot timpul plecată la conferințe, pe tot globul. Nu stă acasă nici măcar o săptămână, de luni până duminică. În timp ce tu, Chick, manifești tendința de a fi robul ei. Și nu ai În chip de nevastă decât rochiile ei atârnate În dulap. Ea are nevoie de un soț doar ca să‑și asigure un statut respectabil. Nu cred că se dă În vânt după bărbați. Dar e un tip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
de miros de pește fript, care îl făcu să se ridice de pe jos și să grăbească pasul... „Binecuvântează, Doamne, bucatele pe care le vom primi prin marea ta milostivire ...“ și îți aduc ție mulțumiri, oh, Doamne, că ai grijă de robii tăi până și în ultimul colț de pe planetă... Dumnezeule, ce foame! Intră ca fulgerul și se așeză la masă. — Spălați-vă pe mâini, părinte. — N-am chef! — Ați stat tolănit lângă un desiș de urzici roșii. E de-ajuns doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
a venit momentul ca noi, cei blânzi, să ne apărăm moștenirea. Vom fi în continuare blânzi, întorcându-ne fața către Dumnezeu și lăsându-ne făcuți praf, sau le ținem piept și îi facem noi praf pe ei? — Sunt misionar, un rob al lui Dumnezeu. Sunt lucruri care nu îmi sunt permise, nici măcar pentru a-i apăra Lucrarea. Asta este una din marile greșeli ale Religiei, părinte. Și, în special, a Bisericii Catolice. Pentru dumneavoastră, călugării, Lucrarea lui Dumnezeu s-a mărginit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
etnică și socială și nici măcar conotațiile sexuale, ci faptul de a constitui „o singură persoană cu Cristos: „Toți care ați fost botezați pentru Cristos, v-ați îmbrăcat cu Cristos. Nu mai este nici Iudeu, nici Grec; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, fiindcă toți sunteți una în Cristos Isus” (Gal 3,26-28). Această declarație puternică contrastează în mod clar cu privilegiile religioase bărbătești, și în mod deosebit sună antitetic față de prejudecata
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
i-a fost scrisă ursita!... murmură Iorgu oftând. Nu putem fi stăpânii soartei noastre, și, nici a fericirii noastre. La fereastră, Iorgu continuă să mediteze uitânduse pe cerul plin de stele. Bătea cu ochii și cu gândul sloboda Cale a robilor, care... ca o imensă făclie albă spintecă beznele Cerului. - Din ce adâncuri, oare, scântează în noaptea asta cerul cu toate stelele lui și cu pulberea nebuloaselor lui?!... murmură el. -... Fiecare om își are steaua lui!... mai adăugă el, și, după
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
transferat la Închisoarea din Aiud, unde Își găsește sfârșitul din această viață, cauza de deces fiind un icter grav, netratat pentru că comandantul-călău Crăciun refuza acordarea asistenței medicale „bandiților” legionari. Este azvârlit Într-o groapă comună din cimitirul fără cruci „Râpa Robilor”. Părintele Gheorghe Tarcea a fost membru al Mișcării Legionare Încă de la Începutul deceniului al IV lea al veacului al XX-lea. Ștefan Verșescu (1919 1994) avocat S-a mutat din viața aceasta la 6 Mai 1994, de ziua Izvorului Tămăduirii
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Până atunci și după aceea Îl voi ruga mereu pe Dumnezeu zicând: Primește, Doamne, În Împărăția Ta Eternă și sufletul neprihănit al martirului anticomunist Marin Petrișor! Gânduri despre Căpitan Mărire Ție, Doamne, Mărire Ție, că pot și eu, păcătosul Tău rob, să-l evoc pe marele mucenic Întru Tine, Corneliu Zelea Codreanu, de la a cărui naștere petrecută la 13 septembrie 1899 se Împlinesc 113 ani, În 2012. Când s-a săvârșit din viața aceasta, abia trecuse de 39 de ani. La
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
perioada cuprinsă Între 1870 (anul nașterii lui Iancu D. Derdena) și 2000 (când vede lumina zilei Andrew Phillip R. I. Derdena). Îndeamnă-i, Te rog, Doamne, pe toți urmașii mei ca să continue, neîncetat, Cronica neamului Derdena! AMIN! Mihai Stere Derdena, robul lui Dumnezeu. Datele: 15 August 1980, 21 octombrie 1986, 30 august și 28 septembrie 2000; 07 octombrie 2000. Începută În București și continuată În Poiana Câmpina. Am scris-o cu mâna În 3 (trei) exemplare (câte unul pentru mine și
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
de ce muncește, el, atât de aman? Știu eu ce să zic? Eu cred că din obișnuință. I-a intrat munca În sânge ca țiganului, scânteia, În viață. Viața pe care o duce Costică ăsta e ca și o viață de rob. Așa s-a deprins, de mititel; că, după ce a urmat, copil fiind, clasele primare, s-a dus la o școală de meserii. Tot opera bunicului, cred, altfel, nu văd cum aș putea să răspund Întrebărilor care, mă tot rod, zi
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Morala noastră, atunci, Thomas, era a unor semizei, ne deosebeam de oamenii obișnuiți, disprețuiam strădania lor de a fi buni cetățeni, pentru că noi nu aveam nici un țel! Trăiam, Thomas! CÎnd Îți propui să faci carieră, bani, să obții titluri, devii rob! Noi eram liberi, Thomas, liberi! CÎți mai sînt, azi, liberi?“ Băuse. Era pornit. „Ce le spui studenților tăi, Thomas? Să fie buni, credincioși lui Dumnezeu și țării, să nu curvească, să nu fure, să nu mintă, să nu ucidă? CÎți
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
cu sfoară, fără ghete. "Dumnezeule, Mântuitorul nostru, cânta bătrânul, subțire, carele prin prorocul tău Nathan ai dăruit lui David, cel ce s-a pocăit, iertare pentru păcatele lui, și ai primit rugăciunea lui Manasi pentru pocăințele lui, însuți și pre robul tău..." - Cum te cheamă, găinușo? întrebă popa Țuică, plecîndu-șiochii pe sub epitrafil. - Aurelia! -,,...și pe roaba ta Aurelia, care se căiește de păcatele ce a făcut, primește-o cu obișnuită iubirea Ta de oameni..." G. Călinescu Părintele bolborosi mai departe vorbe
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
înălțare; blestemu-te pre tine și pre toată puterea cea căzută următoare voii tale; blestemu-te pre tine, duh necurat cu Dumnezeu Savaot, și cu toată oastea îngerilor lui Dumnezeu, cu Adonai, cu Eloi, Dumnezeu cel atotputernic; ieși și te depărtează de la robul lui Dumnezeu, carele prin cuvânt toate le-a zidit". Văzând că bătrânul e cam amețit, părintele se ridică de pe scaun: - Hai să mergem, cuvioase, că e târziu și lumea e mîhnită,ca după întîmplări de acestea. Popa Țuică bău restul
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
întreba el pe cei morți pentru cei vii?..." Madam Nicolici șopti și bolborosi: - Spirite Necunoscut. Strălucitor. Răzvrătit. Și neînchinat nimănui!... Îți oferim, în dar, luarea în deșert a Numelui Personal al lui Dumnezeu!... Rugîndu-te să trimiți, de urgență, acasă... Pe robul tău... Măcar pentru zece minute... Fiul lui Varlam și al Stelei. Pe Alcibiade Adrian Nicolici!... Rămaseră ciuliți, așteptând două minute. Nu se petrecu însă nimic. Dinspre fiul lui Varlaam și al Stelei nici o mișcare. - Măi, ăsta micu'! Măi, puștiulache... Ia
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]