3,927 matches
-
Limba oficială în 28 de state și limba națională în 7 state. Locul 2 în lume ca limbă de circulație internațională. Numită Langue d'oïl (spre deosebire de occitană - Langue d'oc), după formă veche a adverbului de afirmație (rom. da). Limba romanica cu evoluția cea mai divergent. Numeroase dialecte, cel francien (din Ile-de-France și regiunea Parisului) stă la baza limbii literare. Iulius Cezar a cucerit întreaga Galie (în care se vorbea galica, o limbă celtica) limba latină transformîndu-se treptat în franceză, deși
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fost invadat de către franci și burgunzi (populații germanice). Franceză veche, sec. IX-XIV (cea mai veche atestare Leș Serments de Strasbourg - 842 - Jurămintele de la Strasbourg, un tratat de alianță între fiii lui Carol cel Mare, considerat și cel mai vechi text romanic cunoscut). Franceză medie (sec. al XIV - sec. al XVII), cînd se întemeiază Acamedia Franceză (1635), cu scopul elaborării unei gramatici și al unui dicționar al limbii franceze. Franceză modernă începînd din sec. al XVIII-lea cînd se afirma la limba
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
creole franceze: 1. grupul american: SUA - Louisiana (créole louisianais), Haiti (haïtien), Antile (guadeloupéen, dominiquais, martiniquais, sainte-lucien, trinidadien), Guyana Franceză (guyanais), Brazilia - Amapa (karipúna), 2. grupul din Oceanul Indian: créole bourbonnais (seychellois, réunionnais, mauricien, rodriguais), 3. Oceanul Pacific: tayo (Noua-Caledonie) familia indo-europeană, ramura romanica; SVO; flexionara; silabica; caracter etimologic al ortografiei (reflectă pronunțarea de acum cinci secole); limba romanica cu cea mai divergență evoluție latină 114. francică LM în sec. VIII d.C. Limba francilor s-a vorbit într-o zonă care cuprinde părți din
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sainte-lucien, trinidadien), Guyana Franceză (guyanais), Brazilia - Amapa (karipúna), 2. grupul din Oceanul Indian: créole bourbonnais (seychellois, réunionnais, mauricien, rodriguais), 3. Oceanul Pacific: tayo (Noua-Caledonie) familia indo-europeană, ramura romanica; SVO; flexionara; silabica; caracter etimologic al ortografiei (reflectă pronunțarea de acum cinci secole); limba romanica cu cea mai divergență evoluție latină 114. francică LM în sec. VIII d.C. Limba francilor s-a vorbit într-o zonă care cuprinde părți din Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg și Franța de astăzi familia indo-europeană, ramura germanica runica 115. franco-provensala
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
latină 114. francică LM în sec. VIII d.C. Limba francilor s-a vorbit într-o zonă care cuprinde părți din Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg și Franța de astăzi familia indo-europeană, ramura germanica runica 115. franco-provensala N Franța, Elveția, Italia; limba romanica distinctă sau dialect francez sau dialect occitan familia indo-europeană, ramura romanica, grupul galoromanic latină 116. friulana N regiunea Friuli (NE Italiei); dialect al limbii retoromane familia indo-europeană, ramura romanica, grupul galoromanic sau italo-romanic latină 117. frizona (frysk) CO Olanda / N
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a vorbit într-o zonă care cuprinde părți din Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg și Franța de astăzi familia indo-europeană, ramura germanica runica 115. franco-provensala N Franța, Elveția, Italia; limba romanica distinctă sau dialect francez sau dialect occitan familia indo-europeană, ramura romanica, grupul galoromanic latină 116. friulana N regiunea Friuli (NE Italiei); dialect al limbii retoromane familia indo-europeană, ramura romanica, grupul galoromanic sau italo-romanic latină 117. frizona (frysk) CO Olanda / N Germania; trei dialecte: occidental (frysk) în Frise (Țările de Jos), oriental
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
indo-europeană, ramura germanica runica 115. franco-provensala N Franța, Elveția, Italia; limba romanica distinctă sau dialect francez sau dialect occitan familia indo-europeană, ramura romanica, grupul galoromanic latină 116. friulana N regiunea Friuli (NE Italiei); dialect al limbii retoromane familia indo-europeană, ramura romanica, grupul galoromanic sau italo-romanic latină 117. frizona (frysk) CO Olanda / N Germania; trei dialecte: occidental (frysk) în Frise (Țările de Jos), oriental (seeltersk) în Saterland (Saxonia Inferioară, Germania) și septentrional (frasch, freesk, friisk) în Schleswig-Holstein (Germania). Desprinsa din germană de jos
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
d.C.) care, la rîndul ei, s-a transformat în franceză și occitană familia indo-europeană, ramura celtica, grupul continental puternică tradiție orală; rar, cu alfabet grec, etrusc și român 121. galiciana (galego, gallego) CO Galicia (Spania) dialect al limbii portugheze, indo-europeană, romanica latină 122. ganda (luganda) N Uganda familia nigero-congloeză, ramura benue-congoleză, grupul bantu; aglutinanta; SVO latină 123. găgăuza N Moldova, Ucraina, România, Bulgaria, Grecia, Kazahstan; vorbită de turci creștinați familia altaica, ramura turcica; posibilă descendentă cumana greacă și chirilica (în trecut
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
1924 și 1951 de Internațional Auxiliary Language Association (IALA) ; la crearea ei a contribuit îndeosebi Alexander Gode, dar și mari lingviști precum Otto Jespersen, Edward Sapir și André Martinet ; limbi-sursă : latină, franceza, spaniolă, portugheză, italiană, germană, engleză, rusă structura indo-europeană, romanica latină 160. inuktitut O Canada; N SUA (Alaska), Rusia (Insulele Diomida); considerată și dialect al limbii (de fapt un continuum lingvistic) inuit, alături de inupiak (Alaska), inuktun (nord-vestul Canadei) și groenlandeza (Groenlanda) familia eskimo-aleută, ramura eskimo, grupul inuit; baza SOV notație
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a scalzilor, povestiri eroice (Șaga). familia indo-europeană, ramura germanica, grupul scandinav occidental; SVO latină 164. italiană O Italia, Elveția, Șan Marino, Vatican Mari comunități de imigranți în SUA, Argentina, Brazilia și Australia. Cea mai accentuată diversificare dialectala dintre toate limbile romanice, datorită unificării politice tîrzii a Italiei - 1870. La baza limbii literare stă dialectal toscan-florentin, datorită prestigiului cultural al Florenței în sec. al XIV-lea - Dante, Petrarca, Boccaccio. Trei grupe dialectale: dialecte nordice, centro-meridionale și toscane. Vorbitorii diverselor dialecte nu se
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
anul elaborării primului text italian, Placito di Capua, pînă în sec. al XIII-lea inclusiv. Epoca Umanismului și a Renașterii (sec. XIV-V) cu formarea limbii italiene literare. Epoca modernă din sec. al XVI-lea pînă astăzi. familia indo-europeană, ramura romanica, grupul italo-romanic; SVO silabica latină 165. iudeospaniola (ladino, judesmo/djudezmo) N Israel; Turcia, Grecia, Bulgaria, Maroc, SUA, America de Sud etc. Vorbită de evreii sefarzi, descendenții evreilor expulzați din Spania de către regii catolici în 1492 (decretul de la Alhambra). Are cuvinte din spaniolă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
alte dialecte spaniole) și ebraică, dar și din limbi precum turcă, italiană, greacă, bulgară etc. Numele de iudeospaniola este folosit în general de romaniști, în timp ce lingviștii evrei o numesc judesmo/djudezmo, iar vorbitorii obișnuiți îi spun ladino. Este considerată corespondentul romanic al limbii idiș (iudeo-germană). familia indo-europeană, limba mixtă provenită din spaniolă și ebraica (iudeo-romanică); SVO + VSO silabica latină, dar și ebraică, greacă, chirilica (în funcție de țară în care este vorbită) 166. japoneză (nihongo) O Japonia limba izolată; posibilă înrudire cu coreeană
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lui Cezar, Cicero, Vergiliu, Horațiu, Ovidiu, Titus Livius s. a. Latină post-clasică (după sec. al IV-lea) Latină medievală, latină ecleziastica (catolicism), latină scolastica, neolatina. Latină populară (vulgara), folosită în paralel cu latină clasică, s-a transformat (sec. VII-VIII) în limbi romanice. familia iando-europeană, ramura italica, grupul latino-falisc; flexionara, SOV latină, derivată din scrierea etrusca, derivată, la rîndul ei, din scrierea greacă 215. letona O Letonia; limba conservatoare, apropiată de indo-europeană primitivă, dar ceva mai inovatoarea decît lituaniana. Prima atestare, cu alfabet
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
adaptată și scriere mandombé 221. lingua franca limba vehiculara compozita (un fel de pidgin) vorbită din Evul Mediu pînă în sec. al XIX-lea pe țărmurile Mării Mediterane mai ales de marinari și negustori; cuvinte luate mai ales din limbile romanice (italiană, spaniolă, catalana, portugheză, franceza), dar și din arabă, malteza, turcă etc.; limba utilitara, practic fără gramatică și fără scriere; prin extindere, astăzi lingua franca denumește orice limbă vehiculara pidgin limba orală, transcriere latină 222. lituaniana O Lituania Este poate
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
motu N Paua Nouă Guinee; mai este denumită "adevărată motu", pentru a fi deosebită de pidginul hiri motu familia austronezină, ramura malayo-polineziană, grupul oceanic occidental 260. mozarabă (romandalusi) LM; Peninsula Iberica (sec. VIII-XV); vorbită de creștinii mozarabi familia indo-europeană, ramura romanica, grupul iberic aljamia cu caractere arabe 261. nandi N Kenya familia nilo-sarariană, ramura nilotica, grupul kalenjin; tonala, VSO; subst. - adj. transcriere latină 262. nauruana O Nauru familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul oceanic micronezian transcriere latină 263. navajo N SUA (Arizona
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în manuscris la Bibliotecă din Orléans) datează din anul 1000. Cel mai vechi text integral în occitană este o depoziție juridică din 1102. Unii lingviști vorbesc de francoprovensală că de o limbă intermediară între franceză și occitană. familia indo-europeană, ramura romanica, grupul galoromanic; accentuala; flexionara; SVO; silabica latină 276. ojibwe OR Canada, SUA; una din cele mai importante limbi amerindiene din America de Nord prin numărul vorbitorilor și diversitatea dialectala limba amerindiana, familia algonkina, ramura ojibwe-potawatomi; polisintetica, cu rol important al sufixelor; distincție
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
derivată din brahmi; nu are linia continuă orizontală care unește partea superioară a literelor în scrierea altor limbi indiene 279. osca LM înrudită cu umbriana; centrul peninsulei Italice, pînă în sec. I i.C.; urme în latină și în limbile romanice; inscripții sec. III i.C.-I d.C.; Cippus Abellanus; Tabulă Bantina familia indo-europeană, ramura italica, grupul osco-umbrian; structura gramaticala comună cu a latinei proprie, derivată din etrusca 280. oseta O Osetia de Nord (Federația Rusă) / N Osetia de Sud, Georgia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
damaense (Daman și Diu, India); 3. timorense (Timorul oriental), 4. goês (Goa, India), 5. guineense (Guineea-Bissau), 6. macaísta ou patuá (Macao, China), 7. moçambicano (Mozambic), 8. santomense, principense (Sao Tomé și Principe), 9. creola portugheză din Uruguay familia indo-europeană, ramura romanica, grupul iberoromanic; flexionara; SVO latină cu diacritice și diagrame specifice 300. prusiana veche LM Prusia Orientala; dispare la începutul sec. XVIII, înlocuită de germană; cea mai arhaica dintre limbile baltice; apropieri de proto-slavă și proto-germanică familia indo-europeană, ramura baltica, grupul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
stop) din proto-polineziană; reduplicare; VSO celebra scriere rongo-rongo, sistem de semne gravate în lemn (scriere sau mijloc mnemotehnic nedescifrate încă), singura scriere indigena din Polinezia; transcriere latină 307. retoromana O Elveția (romanșa) / N Italia (friulana, ladina dolomitica) Ansamblu de dialecte romanice vorbite aproximativ pe teritoriile fostelor provoncii române Raetia și Noricum. Unitatea acestei limbi a fost susținută de G. I. Ascoli, dar a fost contestată de mulți alți lingviști. Face trecerea dintre grupul galoromanic și cel italo-romanic. Astăzi dialectele retoromane separate
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
occidental un fragment dintr-o predică (sec. XII); grupul central (text din sec. XIV); din grupul oriental un act civil (din sec. XII) Vechea unitate lingvistică a acestei limbi este astăzi amenințată de influențele dialectelor italiene și germane. familia indo-europeană, romanica, grupul galoromanic sau italo-romanic; flexionara; silabica; SVO latină 308. români (rromani, țigăneasca) OR Șuto Orizari (Republică Macedonia); minoritara recunoscută oficial: Germania, Suedia / N România, Slovacia, Cehia, Bulgaria, Ungaria, Spania, Albania, Grecia, Macedonia, Șerbia, Turcia; răspîndită în întreaga lume, dar concentrată
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
răspîndesc în Balcani și apoi în întreaga Europa (împrumuturi din diverse limbi europene) familia indo-europeană, ramura indo-ariană, grupul indic central; SVO; adj. - subst. latină, greacă, chirilica, arabă 309. romanșa O Elveția (cantonul Grisons); dialect occidental al limbii retoromane familia indo-europeană, romanica, grupul galoromanic sau italo-romanic; flexionara; silabica; SVO latină 310. română O (dialectul dacoromân) România, Republica Moldova / N Ucraina. Aparține, atît geografic, cît și lingvistic, Romániei341 orientale. Latină dunăreana, izolată de lumea romanica occidental a început să capete prin sec. V trăsături
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cantonul Grisons); dialect occidental al limbii retoromane familia indo-europeană, romanica, grupul galoromanic sau italo-romanic; flexionara; silabica; SVO latină 310. română O (dialectul dacoromân) România, Republica Moldova / N Ucraina. Aparține, atît geografic, cît și lingvistic, Romániei341 orientale. Latină dunăreana, izolată de lumea romanica occidental a început să capete prin sec. V trăsături proprii care duc la formarea limbii române (sec. VII-VIII). Latină s-a transformat în română înainte de contactul acesteia cu slavă veche. Patru mari grupe de dialecte: dacoromân (identificat, impropriu cu limba
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
contribuția celorlalte. Alfabet chirilic și apoi latin (din 1860). Ortografie fonetica cu urme etimologice. Unitate lingvistică mare, cu graiuri reciproc inteligibile. Română aparține topologic unui subtip lingvistic caracterizat prin "hipertrofia determinării, mai ales a determinării nominale" (Eugeniu Coșeriu) familia indo-europeană, romanica, grupul italo-romanic; silabica; SVO + OSV latină 311. rotokas limba din insula Bougainville (Papua-Noua Guinee); dialectul central are doar 11 sunete (5 vocale + 6 consoane), cel mai mic inventar fonetic din lume (limba amazoniana pirahă are doar 10 foneme, dar are
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dombe, fanagalo, kunda, lozi, manyika, ndau, tsoa, tswa 8.2. CLASAMENTUL LIMBILOR LUMII DUPĂ NUMĂRUL DE VORBITORI NATIVI 349 Locul Limba Familia Țară de origine Total țări Total vorbitori nativi (milioane) 1. chineză chino-tibetană Chină 33 1197 2. spaniolă indo-europeană, romanica Spania 31 399 3. engleză indo-europeană, germanica Anglia 99 335 4. hindi indo-europeană, indo-iraniană India 4 260 5. arabă afro-asiatică, semitica Arabia Saudita 60 242 6. portugheză indo-europeană, romanica Portugalia 12 203 7. bengali indo-europeană, indo-iraniană India 350 4 189 8
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vorbitori nativi (milioane) 1. chineză chino-tibetană Chină 33 1197 2. spaniolă indo-europeană, romanica Spania 31 399 3. engleză indo-europeană, germanica Anglia 99 335 4. hindi indo-europeană, indo-iraniană India 4 260 5. arabă afro-asiatică, semitica Arabia Saudita 60 242 6. portugheză indo-europeană, romanica Portugalia 12 203 7. bengali indo-europeană, indo-iraniană India 350 4 189 8. rusă indo-europeană, slavă Rusia 16 166 9. japoneză izolată sau uralo-altaică Japonia 3 128 10. panjabi (lahnda)351 indo-europeană, indo-iraniană India 352 6 88,7 11. javaneza austroneziana
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]