4,056 matches
-
au marcat fiecare epocă și spațiu geografic în parte, ducând la o împletire eterogenă a nostalgiei clasicismului în toate formele sale cu aspecte ale realităților literare ale acelui hic et nunc în care se nășteau neoclasicismele. Astfel, pe rând iluminismul, romantismul și modernismul și-au lăsat amprenta asupra regenerărilor clasice. Desigur, influența lor nu a fost recunoscută ca atare la momentul respectiv, după cum nici majoritatea neoclasicismelor nu au fost percepute pe deplin, nici din unghiul sincronic al epocii, nici mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Oxford University Press, London, 1968. 42. Burlingame, Elizabeth, The Battle of the Books in its Historical Setting, Biblio and Tannen, New York, 1969. 43. Cassirer, Ernst, Filosofia Luminilor, traducere de Adriana Pop, Editura Paralela 45, Cluj, 2003. 44. Călinescu, G., Clasicism, romantism, baroc, în volumul Impresii asupra literaturii spaniole, București, Editura pentru literatură universală, 1965. 45. Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Minerva, București, 1988. 46. Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității. Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism, traducere
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
ale modernității, traducere de Rodica Baconsky, Editura Echinox, Cluj, 1998. 55. Constantinescu, I., Introducere în literatura clasică, Editura Junimea, Iași, 1978. 56. Constantinescu, Viorica S., Fénelon, un modern paseist, în "Acta Iassyensia Comparationis", nr. 2, 2004. 57. Cornea, Paul, Originile romantismului românesc, Editura Minerva, București, 1972. 58. Crăciun, Gheorghe, Aisbergul poeziei moderne, Editura Paralela 45, Pitești, 2002. 59. Cuddy, Lois A., T. S. Eliot and the Poetics of Evolution, Bucknell University Press, 2000. 60. Djuvara, Neagu, Între Orient și Occident Țările
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
The Augustan Ages, Edimbourg, Blackwood, 1899. 63. Fischer Lichte, Erika, History of European Drama and Theatre, Routledge Publisher, London, 2001. 64. Fofiu, Rodica, Du siècle classique au siècle des Lumières, Editura Alma Mater, Sibiu, 2001. 65. Folkierski, Wladislav, Între clasicism și romantism: Studiu despre estetica și esteticienii secolului al XVIII-lea, Editura Meridiane, București, 1988. 66. Fraigneau, André, Cocteau par lui-même, Editions du Seuils, Paris, 1957. 67. Friedrich, Hugo, Structura liricii moderne, traducere de Dietr Fuhrmann, Editura Univers, București, 1969. 68. Grigorescu
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
History and Literature in the Augustan Age, Cornell University Press, Ithaca, New York, 1991. 79. Lovinescu, Eugen, Istoria civilizației române moderne, Editura Științifică, București, 1972. 80. Lovinescu, Eugen, Istoria literaturii române contemporane, Editura Minerva, București, 1981. 81. Mândra, Vicu, Clasicism și romantism în dramaturgia românească, Editura Minerva, București, 1973. 82. Manolescu, Nicolae, G. Călinescu, critic, poet și prozator, prelegere susținută în cadrul Cursurilor de vară și a colocviilor științifice ale Universității din București, Brașov, 1975. 83. Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
din București, Brașov, 1975. 83. Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române, vol 1, Editura Aula, Brașov, f. a. 84. Marino, Adrian, Biografia ideii de literatură, vol.1, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991. 85. Marino, Adrian, Clasic și modern, în Clasicism, baroc, romantism, Editura Dacia, Cluj, 1971. 86. Marino, Adrian, Dicționar de idei literare, Editura Eminescu, București, 1973. 87. Martin, Mircea, G. Călinescu și "complexele" literaturii române, Editura Paralel 45, Pitești, 2002. 88. Moody, David (ed.) The Cambridge Companion to T.S. Eliot, Cambridge
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
idei), Editura Enciclopedică, București, 2004. 90. Munteanu, Romul, Cultura europeană în epoca luminilor, Editura Pro Humanitate, București, 1999. 91. Munteanu Romul, Clasicism și baroc în cultura europeană din secolul al XVII-lea, Editura Allfa, București, 1998. 92. Nemoianu, Virgil, Îmblânzirea romantismului literatura europeană și epoca Biedermeier, traducere de Alina Florea, Editura Minerva, București, 1998. 93. Nietzsche, Friedrich, Nașterea tragediei, traducere de Ion Dobrogeanu -Gherea și Ion Herdan, Editura Pan, 1992. 94. Orieux, Jean, La Fontaine, Flammarion, Paris, 1976. 95. Papu, Edgar
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Mircea Platon, Editura Timpul, Iași, 2006. 101. Pomeau, René, Ehrard, Jean, Histoire de la littérature française de Fénelon à Voltaire, Flammarion, Paris, 1998. 102. Popovici, D., Ideologia literară a lui Ion Heliade Rădulescu, Editura Cartea românească, București, 1935. 103. Popovici, D., Romantismul românesc, Editura tineretului, București, 1968. 104. Rigault, Hippolyte, Histoire de la Querelle des Anciens et des Modernes, Ayer Publishing, New York, 1859. 105. Robertson, J.G., Studies in the Genesis of Romantic Theory in the Eighteenth Century, Cambridge, 1923. 106. Rohou, Jean, Histoire
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
București,1970. 126. Wellek, René, Istoria criticii literare moderne: 1750 -1950, vol.1, traducere de Rodica Tiniș, Editura Univers, București, 1974. 127. Wölfflin, Heinrich, Principii fundamentale ale istoriei artei, traducere de Eleonora Costescu, Editura Meridiane, București, 1968. 128. Zalis, Henri, Romantismul românesc, Editura pentru literatură, București, 1968. 129. Zamfir, Mihai, Din secolul romantic, Editura Cartea românească, București, 1989. 130. Zamfirescu, Ion, Teatrul european în secolul luminilor, Editura Eminescu, București, 1981. 131. Zărnescu, Narcis, Le Classicisme et l'Epoque des Lumiéres, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
op. cit., p. 60. 43 Scriitori francezi, coordonator Angela Ion, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978, p. 49. 44 Cf. Ion Constantinescu, op. cit., p. 41. cf. și A. Marino, op. cit., p. 329. 45Cf. Adrian Marino, Clasic și modern, în Clasicism, baroc, romantism, Editura Dacia, Cluj, 1971, p.190. 46 Fénelon, Lettre à l`Academie, Classiques Larousse, Paris, 1934, p. 67. ("Il s'agit d'une matière où chacun peut suivre en liberté son goût et ses idées. Cette émulation peut être utile
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
vol. 1, antologie de Paul Cornea și Mihai Zamfir, Editura pentru literatură, București, 1969, p. 12. 192 Ibidem, p. 11. 193 Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române, vol 1, Editura Aula, Brașov, f. a., p. 219. 194 Paul Cornea, Originile romantismului românesc, Editura Minerva, București, 1972, p. 516. 195 Vicu Mândra, Clasicism și romantism în dramaturgia românească, Editura Minerva, București, 1973, p. 7. 196 Cf. G. Călinescu, Clasicism, romantism, baroc, în volumul Impresii asupra literaturii spaniole, București, Editura pentru literatură universală
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
1969, p. 12. 192 Ibidem, p. 11. 193 Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române, vol 1, Editura Aula, Brașov, f. a., p. 219. 194 Paul Cornea, Originile romantismului românesc, Editura Minerva, București, 1972, p. 516. 195 Vicu Mândra, Clasicism și romantism în dramaturgia românească, Editura Minerva, București, 1973, p. 7. 196 Cf. G. Călinescu, Clasicism, romantism, baroc, în volumul Impresii asupra literaturii spaniole, București, Editura pentru literatură universală, 1965. 197 Cf. Vicu Mândra, op. cit., p.7. 198 Cf. Virgil Nemoianu, Îmblânzirea
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
vol 1, Editura Aula, Brașov, f. a., p. 219. 194 Paul Cornea, Originile romantismului românesc, Editura Minerva, București, 1972, p. 516. 195 Vicu Mândra, Clasicism și romantism în dramaturgia românească, Editura Minerva, București, 1973, p. 7. 196 Cf. G. Călinescu, Clasicism, romantism, baroc, în volumul Impresii asupra literaturii spaniole, București, Editura pentru literatură universală, 1965. 197 Cf. Vicu Mândra, op. cit., p.7. 198 Cf. Virgil Nemoianu, Îmblânzirea romantismului literatura europeană și epoca Biedermeier, traducere de Alina Florea, Editura Minerva, București, 1998, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
în dramaturgia românească, Editura Minerva, București, 1973, p. 7. 196 Cf. G. Călinescu, Clasicism, romantism, baroc, în volumul Impresii asupra literaturii spaniole, București, Editura pentru literatură universală, 1965. 197 Cf. Vicu Mândra, op. cit., p.7. 198 Cf. Virgil Nemoianu, Îmblânzirea romantismului literatura europeană și epoca Biedermeier, traducere de Alina Florea, Editura Minerva, București, 1998, p.174. 199 Idem, p. 171. 200 Grigore Alexandrescu, Poezii. Proză, Editura Ion Creangă, București, 1980, p. 111. 201 Paul Cornea, Studiu introductiv, p.23. 202 D.
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
europeană și epoca Biedermeier, traducere de Alina Florea, Editura Minerva, București, 1998, p.174. 199 Idem, p. 171. 200 Grigore Alexandrescu, Poezii. Proză, Editura Ion Creangă, București, 1980, p. 111. 201 Paul Cornea, Studiu introductiv, p.23. 202 D. Popovici, Romantismul românesc, Editura tineretului, București, 1968, p. 75. 203 Cf. Dim. Păcurariu, Clasicism și tendințe clasice în literatura română, Editura Cartea românească, București, 1979, p.146. 204 P. Cornea, Originile, p. 524. 205 Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Tudor Vianu, Istoria literaturii
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
de 12-15 mars 1975, à l'Université de Paris-Sorbonne. Volum îngrijit de Dim. Păcurariu. Iași: Junimea, 1978, 351 p. (Eminesciana; 14) * MARIN, I.D. Eminescu la Ipotești. Iași: Junimea, 1979, 240 p. (Eminesciana; 15) * KOJEVNIKOV, I.A. Mihai Eminescu și problema romantismului în literatura română. Traducere, prefață și indice de autori de Ariton Vraciu. Iași: Junimea, 1979, 328 p. (Eminesciana; 16) * IRIMIA, Dumitru. Limbajul poetic eminescian. Iași: Junimea, 1979, 472 p. (Eminesciana; 17) * CĂLINESCU, G. Avatarii faraonului Tlà. Ediție îngrijită, prefață, note
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
note și comentarii, de Teodor Vârgolici, Editura Minerva, București, 1988, p. 62. 26 Ibidem, p. 63. 27 Pentru amănunte privind analiza chestiunii orientale la Eminescu, a se vedea și exegeza inedită a lui A.C. Cuza, Mihail Eminescu ca reprezentant al romantismului, vol. I, II, ediție critică de I. Oprișan, în colecția "Corpusul receptării critice a lui M. Eminescu", vol. 23-24, Editura SAECULUM I.O., București, 2010, cap. Politica lui Eminescu, vol. II, pp. 348-358. 28 Apud M. Eminescu, Opere, IX, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
De obicei, se crede că despre o știință a limbii, deci despre lingvistică, se poate vorbi abia începînd cu primele decenii ale secolului al XIX-lea, cînd o pleiadă de învățați, mai ales de origine germană, în ambianța creată de romantism, încep studiul istoric și comparativ al limbilor, îndreptîndu-și atenția asupra aspectului popular al acestora. De fapt, în ultimă instanță, se statornicește acum ideea valorii inerente a limbilor vorbite, indiferent de originea lor și indiferent de raportul lor cu anumite limbi
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
aspect literar, învățații multor secole au considerat aspectul popular al limbii ca o formă coruptă a celui literar, deci ca o degradare, ca o decădere a lui. Situația s-a schimbat abia în secolul al XIX-lea, cînd, o dată cu apariția romantismului, s-a schimbat și perspectiva asupra limbii populare, iar cercetarea ei a devenit obișnuită în ca-drul investigațiilor asupra limbii. Fundamentată pe istorism și pe comparatism această cercetare pornea de la principiul axiomatic că limbile se schimbă mereu, iar uneori atît de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ei / nu o lacrimă, albastră, curată, / ci un grăunte negru, ce lasă pe hârtie / semne groase, mari litere de tipar, / adevărate strigăte grafice, asemenea literelor de afiș, de lozincă" (Intrare în atelier). O luciditate neadormită se opune iluzionării facile, unui romantism halucinant: "Ca să te mai îmbeți, trebuie să bei spirt, nu vin..." Limbajul căznit-oracular al unei țigănci-ghicitoare dezamăgește prompt; certitudinea n-o dă decât viața: într-un primo tempo (în La ghicit) nici o surpriză: "Să-ți ghicească baba, boierule, frumosule"; "Ți-
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
nimeni, în literatura română, n-a scris mai multe versuri! Inițial (1960), numele său apărea în Tribuna de la Cluj; la douăzeci și trei de ani (1964) lansa placheta Cum să vă spun, ciclu cu suport transilvan în linia Goga-Cotruș. Îndată, romantismului eruptiv i se suprapune o notă subliniat-cognitivă în genul Blaga, potențată apoi în direcția unei filozofii a ființei; l-au marcat, cu certitudine, contactele cu Heidegger grație unei burse (1968-1972) la Freiburg; a și publicat un interviu cu celebrul filozof
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
continuă între memoria trecutului, cu mecanismele ei, și proiecție în cântul eliberator. O poetică a reveriei, o nobilă formă de umanism activ își aliază rigorile conștiinței morale. O caracterizează exilul unei părți a ființei intime și dăruirea în perspectiva omenescului. Romantism solar și de-romantizare, conexiuni de profunzime cu precursorii și modernitate în pas cu vremea, toate acestea nu pot lipsi dintr-un portret-sinteză. Împreună cu alții, Ana Blandiana a contribuit decisiv la reconectarea cu interbelicul, la impunerea unui limbaj liric elevat
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
despre absconzitățile acestuia: "Un întreit mister tronează: juvaer / cu sensuri trei și totuși unul singur, / povară fabuloasă de chinuri și plăceri, / pe care-o țin la deget ducându-mă-n adâncuri". După contacte laborioase cu cei vechi, după sondaje în romantism (în special în cel german), după întâlniri cu modernii veacului său, "enigmistul" asociază fondului său matricial sonorități complementare adaptabile binomului fluid și adânc. Marii romantici francezi, se știe, fuseseră în deosebi solari, mediteranieni; romanticul moldav (Prinsul) e mai degrabă septentrionic
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
o detașare specifică, travestită în surâs. Două poeme cu același titlu, Missa solemnis, și un al treilea, Missa brevis, instaurează spectacole nu neapărat liturgice, însă frizând colosalul, ermetizând și sugerând neliniște. Întâia "Missă", text în proză (un proem), combinație de romantism, de simbolism și expresionism, e un montaj lirico-epic pompos, în genul așa-numitului spectacol cu aparat. Un lac în "munții de sus", o corabie ciudată "Alcyon" (denominativ amintind de André Chénier: "Pleurez, pleurez doux Alcyons"), un comandor extravagant și o
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
neferecată sau Bătaia-i ruptă din rai. În momentul crucial al vieții, când se hotărăște întemeierea familiei ar trebui ca tinerii să-și aleagă partenerul ascultând nu numai de glasul inimii ci și de al rațiunii, pentru că ceea ce în perioada romantismului premarital pare a fi dragoste nemăsurată și eternă, se dovedește a fi în multe cazuri, un abur orbitor, care se risipește în scurtă vreme după căsătorie. Când familia se construiește numai după rațiuni economice există pericolul ca unul dintre parteneri
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]