6,594 matches
-
zgomot asurzitor de parcă s-ar fi descărcat Dumnezeul puștilor. Pe urmă, trântindu-se, grilajul metalic. Și iarăși, țăcănind, lacătul care îl prindea în belciug. Deținuții, la pândă, respirau ușurați, când auzeau repetându-se ritualul ușilor. Era așadar un control de rutină. Dacă însă numărătoarea dura mai mult, nu se mai știa. Se putea întâmpla orice, unii erau scoși spre a fi duși în alte camere de tortură. Alții, duși fără să se mai întoarcă vreodată. Și zgomotul se tot apropia, apăsând
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Hagienuș, ce spunePomponescu despre situația internațională? . - Parcă noi am vorbit despre situația internațională, îldezamăgi malițios Hagienuș. S-a discutat despre copiii mici, uite, mă jur! Oricâtă veritabilă dorință de evadare din oficial intra la Pomponescu, funcționa în bună măsură și rutina sa de ministru. Știa să distreze și să facă diversiune, era și el în felul lui un bărbat "șarmant", cum spunea madam Valsamaky-Farfara. Pomponescu știa că o persoană cu care binevoiești a vorbi familiar rămâne încîntată și uită să mai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
suspecta laudele. Pomponescu își închipuia că, renunțând la prerogativele lui de ministru și confesîndu-se ca om prietenilor, la o masă intimă, va smulge o mărturisire nedisimulată. Vană speranță! Madam Valsamaky-Farfara, cea mai sentimentală dintre toți, s-ar fi ferit din rutină să aprobe câtuși de puțin pe Pomponescu în îndoielile lui insidioase. Toți de altfel erau oameni capabili de mari rezerve mentale. Inamicul cel mai mare al lui Pomponescu era in-diferența interioară pentru ceilalți a fiecăruia dintre cei de față. Saferian
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
se cantoneze permanent la nivel "macro" (statul, vocația să, misiunile sale politice), neglijându-se astfel chestiuni precum performanță la nivel "micro". b) Factori structurali • Încetineala birocratica Esență însăși a funcționării birocratice se bazează pe o logică de stabilitate și de rutină, în măsura în care totul este reglementat după proceduri, reguli precise, referințe universal valabile. Se presupune deci că sistemul orientează comportamentul actorilor într-un sens predefinit. Orice nevoie de ajustare este deci neglijată ori reglata a posteriori și reintegrata în mecanismul inițial. Acestea
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
perfecționare profesională, pe baza opțiunii funcționarilor, în concordanță cu activitatea în cadrul instituției. Asigura participarea la cursuri de perfecționare profesională. Nu sunt stimulate observațiile și sugestiile constructive pentru îmbunătățirea propriului stil de management decât la modul declarativ. S-a creat o rutină în care conducerea vorbește și funcționării asculta și își însușesc sarcinile trasate, comunicarea în acest sens decurge numai de sus în jos. Nu se manifestă inițiativa din partea nivelului de conducere în ceea ce privește încurajarea angajaților în formularea de sugestii de schimbare, prin
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
și de climatul organizațional, care, oricât de strâns legate între ele, nu se identifică. Ele definesc identitatea și dinamica oricărei instituții. Cultura organizațională se referă la un set mai mult sau mai puțin coerent de norme, valori, ritualuri, povestiri, mituri, rutine zilnice, care-i țin pe membrii unei organizații împreună, credințe conducătoare și ordonatoare, percepții, reprezentări, înțelesuri, modele de gândire, comportamente și practici organizaționale specifice. Pe scurt, cultura organizațională se referă la "întreaga filosofie care ghidează angajații unei organizații" (Pânișoară, G.
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Pânișoară, I. O., 2005, p. 217) Potrivit lui R. Goffee și a lui G. Jones, cele patru tipuri de culturi organizaționale au următoarele trăsături: Cultura de tip rețea Acest tip de cultură se caracterizează prin lealitatea indivizilor, prin muncă bazată pe rutină și pe diferite ritualuri ce susțin și întrețin un grad ridicat de fidelitate și de prietenie (de intimitate). Aceste aspecte relaționale nu sunt efectul cooperării la nivel intraorganizațional, ceea ce face ca această cultură să fie una "de fațadă", tip "bârfă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
climat, profesorii nu se respectă nici între ei, se minimalizează/se subapreciază, iar gradul lor de angajare instituțională este (foarte) redus. Climatul închis În climatul închis, managerul și profesorii își desfășoară activitățile mai mult din obligație. El se caracterizează prin rutină, prin lipsă de interes și de implicare, prin stări de frustrare și de suspiciune, prin absența cooperării și a respectului (reciproc). Este un climat încurajat și conservat de către managerii autoritariști, inflexibili, rigizi, aroganți și de către profesorii apatici, intoleranți, îngâmfați, autosuficienți
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pot fi, în multe situații, dificile, incomode, ezitante. h. Conformiștii. Sunt acei oameni care respectă regulile, sunt ascultători până la obediență. Lor li se potrivesc locurile/slujbele care nu solicită (deloc) imaginația. Neavând tendința să problematizeze situațiile, conformiștii caută și conservă rutina. Sunt temători și preferă să facă mai puțin decât să riște o schimbare a ordinii lucrurilor. Ei sunt metodici, ordonați, atenți, nu își asumă riscul unor propuneri sau aplicării unor soluții noi. Conformiștii consideră, în general, că nu există decât
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
am văzut, la nivel superior) nu se supun introspecției (Rimé, 2008, pp. 368-377). Ele nu au acces la verbalizare și nu ating pragul conștiinței. Sunt imperceptibile în viața de zi cu zi. Totuși, când anumite evenimente ("ieșite din comun", din rutina noastră emoțională) le infirmă, individul este constrâns să desfășoare un travaliu cognitiv pentru a face față crizei (și stării emoționale de excepție, "de avarie"). Pe scurt, are loc un proces de reconstrucție cognitivă. Evenimentele emoționale puternice și profunde relevă postulatele
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
1979)197. Variabile de la un ins la altul, disfuncțiile cognitive constau într-un mod particular de interpretare a realității, în funcție de schemele și respectiv ipotezele cognitive subiacente. Denumite și erori sistematice ale procesului de gândire, disfuncțiile cognitive scapă examenului clinic de rutină al pacientului, dar sunt foarte bine identificate în cursul psihoterapiei. Distorsionările cognitive evidențiate de Beck în depresie sunt: * inferențele arbitrare: subiectul trage o concluzie fără a avea suficiente dovezi; * abstragerea selectivă: implică focalizarea asupra unor aspecte ale situației, cu ignorarea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
au culminat prin dezbateri aprinse privind dorința francezilor de a avea un concetățean la conducerea Băncii Centrale Europene. Și Germania a adoptat un rol mult mai ferm în susținerea reducerii contribuțiilor sale la bugetul UE, precum și în dezbateri bugetare de rutină desfășurate la Bruxelles (Anderson, 1999, pp. 49-52; Otte, 2000, pp. 149-151). În cele din urmă, Germania a devenit tot mai sensibilă față de tensiunile dintre lărgirea și adâncirea UE, care decurg din problemele asociate cu extinderea Politicii Agricole Comune (PAC) și
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
prin care să preseze SUA cu privire la non-discriminare. Angajamentele APEC "sunt mai puțin specifice decât în cazul OMC, dar, în general, ele presupun o participare constructivă și cooperantă" (Harris, 1997, p. 142). Astfel, China s-a implicat într-un dialog de rutină cu membrii APEC, din nou inclusiv Taiwan în mod implicit (Funabashi, 1994, p. 44; Yahuda, 1996a, p. 215). Faptul că în anii 1990 China s-a folosit din plin de normele regimurilor economice internaționale și s-a adaptat la ele
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și construcție. Limitele și normele sunt cele pe care conducătorul le fixează prin propria-i autoritate, în virtutea a ceea ce crede el că este vocația sa; el își trage legitimitatea din propriul fond, independent de orice criteriu exterior [...]. Smulge oamenii din rutina și plictiseala vieții cotidiene exaltând aspectele iraționale ale vieții [...]. Noțiunea charismatică este, în fiecare clipă, propria-i "epifanie"". Julien Freund, Sociologie de Max Weber, PUF, Paris, 1983, pp. 203-205. • Banalizarea charismei Sociologia religioasă a lui Weber descrie trecerea de la charisma
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
franceză al operei lui Weber, ridică o problemă terminologică în jurul cuvântului "rutinizare" a charismei, provenit din vechea traducere a volumului Economie și societate (de Dampierre, Freund et alii, 1971). El îi preferă termenul "cotidianizare", din dublul motiv că noțiunea de "rutină" are defectul de a adăuga o tonalitate peiorativă, complet străină de spiritul lui Weber, pentru care ea ar trebui să exprime doar procesul de banalizare a excepționalului. Deși ținem cont de această remarcă privitoare la spirit, vom admite că nu
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
folosește tehnologie ultrasecretă. Se presupune că Triunghiul Bermudelor este corespondentul rămășițelor scufundate ale Atlantidei. Sub aceste ruine ar exista cristale ce emit energii care dereglează navigația. Un prim eveniment s-a pertecut în iarna anului 1945. În timpul unei misiuni de rutină, cinci bombardiere americane au dispărut fără urme. Lista disparițiilor ulterioare este lungă și cuprinde tipuri diferite de aeronave și vase americane și europene. Deocamdată, disparițiile sunt inexplicabile, deși au fost formulate ipoteze mai mult sau mai puțin fanteziste. Din cele
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
învingător), simt nevoia să dansez. Cobor pe marea scenă din piatră și pământ și, în-frîngîndu-mi senzația că enormul semicerc al amfiteatrului, cu brazii din jurul său și cu cerul de deasupra, se prăvălește asupra mea, execut mai întîi câțiva "pași de rutină", schițez câteva piruete, două-trei salturi... Sânt îmbrăcat în "ginși" negri și un T-shirt negru peste care este aruncată neglijent, deschisă în față, o bluză alb-bej, din bumbac și in, cu mânecile mari și bufante. După ce consider că mi-am încheiat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Vlad Z., care decodează cu mijloacele fizicii și matematicii misterele Universului"), dacă nu s-ar fi îmbolnăvit, rămânând imobilizat, la momentul potrivit. Avem cu toții nevoie de o traumă care să ne așeze pe drumul nostru, care să ne scoată din rutină și să ne focalizeze către acel punct final al existenței datorită căruia fiecare segment al traiectoriei noastre ajunge să semene cu coarda bine întinsă a unui arc. Vai de cei care nu s-au cutremurat la momentul potrivit! sâmbătă, 7
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
coloanele acestei foi am constatat de mai multe ori. D-ra Dănescu nu e numai un talent, căci talentele se găsesc ușor, ci d-[s]a a știut totodată să rămâie pîn-acum neatinsă de toate obiceiurile rele, de manierile stranie, de rutina vițioasă a celor mai mulți "artiști". Vorbind simplu și natural, mișcîndu-se liber pe scenă, d-ra s-a ferit pîn-acuma în mod egal de jocul glacial al unora și de exagerările celorlalți. Fie aceasta o fericită predispoziție naturală de-a păstra totdeauna măsura
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Cum subliniază Wilson și Lipsey (2003), una dintre principalele probleme este că programele evaluate sunt, de obicei, programe de "demonstrație", monitorizate de la un capăt la altul de creatorii lor, de multe ori cadre universitare. Rareori este vorba de programe de "rutină", implicate în practica de zi cu zi a cadrelor didactice. Consecințele sunt evidente: mai întâi, o eficacitate limitată a acestor programe, nu din cauza defectelor de concepție, ci a implantării deficiente. Apoi, notăm un imens decalaj între ceea ce știe cercetarea despre
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
dacă primesc asentimentul echipelor didactice și al comunităților. Eficacitatea acestor programe am preferat să prezentăm strategii este reală, dar are un efect social limitat, fiindcă programele sunt prea puțin înscrise în practicile cotidiene. Sunt mai mult programe "de demonstrație" decât rutine educative, mai modeste, dar mai necesare. Deprinderea acestor rutine este o provocare majoră în formarea dascălilor, chiar dacă nu trebuie să așteptăm totul de la aceasta. Or, aici e marea durere: în ciuda unei sofisticări tot mai mari a programelor, ele nu sunt
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
acestor programe am preferat să prezentăm strategii este reală, dar are un efect social limitat, fiindcă programele sunt prea puțin înscrise în practicile cotidiene. Sunt mai mult programe "de demonstrație" decât rutine educative, mai modeste, dar mai necesare. Deprinderea acestor rutine este o provocare majoră în formarea dascălilor, chiar dacă nu trebuie să așteptăm totul de la aceasta. Or, aici e marea durere: în ciuda unei sofisticări tot mai mari a programelor, ele nu sunt aplicate, iar pe teren împotrivirile sunt puternice. Pe bună
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
un conservatism uimitor, care nu se gândește deloc la condițiile de transmitere a cunoașterii 46, nici la condițiile de exercitare a unei meserii epuizante. 6. Această lipsă a formării și acest conservatism ideologic au drept consecință imposibilitatea de a incorpora rutine de prevenție în practica obișnuită. Or, cum am văzut, aceste rutine pedagogice sunt una dintre condițiile indispensabile pentru protecția împotriva agresiunilor și pentru reducerea victimizării elevilor (Galloway și Rolland, 2005). Privat de sprijinul comunitar, fără nicio rutină pedagogică eficace, cum
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
transmitere a cunoașterii 46, nici la condițiile de exercitare a unei meserii epuizante. 6. Această lipsă a formării și acest conservatism ideologic au drept consecință imposibilitatea de a incorpora rutine de prevenție în practica obișnuită. Or, cum am văzut, aceste rutine pedagogice sunt una dintre condițiile indispensabile pentru protecția împotriva agresiunilor și pentru reducerea victimizării elevilor (Galloway și Rolland, 2005). Privat de sprijinul comunitar, fără nicio rutină pedagogică eficace, cum să nu resimtă profesorul francez mai rău decât alții dificultățile meseriei
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de a incorpora rutine de prevenție în practica obișnuită. Or, cum am văzut, aceste rutine pedagogice sunt una dintre condițiile indispensabile pentru protecția împotriva agresiunilor și pentru reducerea victimizării elevilor (Galloway și Rolland, 2005). Privat de sprijinul comunitar, fără nicio rutină pedagogică eficace, cum să nu resimtă profesorul francez mai rău decât alții dificultățile meseriei, de exemplu mai rău decât vecinii de peste Canalul Mânecii, și aceia totuși prea solicitați (Blaya, 2003)? Să amintim că problema gestionării conduitelor agresive nu este ceva suplimentar
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]