3,819 matches
-
anunța cumcă nu putem avea decât o reușită cât se poate de bună și de frumoasă. Cât despre regim, el nu ne poate împiedeca de loc, pentru că serbări de asemenea natură sânt permise în întregul Austriei, și nu numai că sânt permise, ci sânt un drept esențial al vieței constituționale. Alte împregiurări iar nu mai sânt în stare de a opri cursul lucrurilor, căci ideea și-a făcut calea în inimile oamenilor de bine. Singurul lucru ce am de-a vă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
putem avea decât o reușită cât se poate de bună și de frumoasă. Cât despre regim, el nu ne poate împiedeca de loc, pentru că serbări de asemenea natură sânt permise în întregul Austriei, și nu numai că sânt permise, ci sânt un drept esențial al vieței constituționale. Alte împregiurări iar nu mai sânt în stare de a opri cursul lucrurilor, căci ideea și-a făcut calea în inimile oamenilor de bine. Singurul lucru ce am de-a vă preveni e că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
frumoasă. Cât despre regim, el nu ne poate împiedeca de loc, pentru că serbări de asemenea natură sânt permise în întregul Austriei, și nu numai că sânt permise, ci sânt un drept esențial al vieței constituționale. Alte împregiurări iar nu mai sânt în stare de a opri cursul lucrurilor, căci ideea și-a făcut calea în inimile oamenilor de bine. Singurul lucru ce am de-a vă preveni e că, dacă vă simțiți în sta re de-a contribui materialminte (lucru la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fi tras [de] limbă, mai zic și eu, ar fi avut dreptate d-nul Prodan, dar eu cred că a trage de roc pe cineva când apelul e nominal nu [2 cred că ]2 însemnează a influința asupra conștiinței lui. Sânt om ciudat eu când nu voi să confund haina cu ființa și poalele rocului cu conștiința, nu-i așa? Apoi, domnilor, dacă-i vorba de dat afară, azi nu va plac oaspeții ce ne onorează cu prezența lor, mâne poate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dați și pe noi afară... mijloace puțin parlamentare și puțin apte pentru de-a ne convinge că ideile d-voastre sânt cele juste și ale noastre cele false. EDUCAȚIUNE ȘI CULTURĂ 2257 De maghiari nu ne-am temut neciodată. Ei sânt prea barbari pentru de-a ne putea înghiți. Ei sânt ca piatra ce apasă, nu ca soarele ce absoarbe. Espuși soarelui, el ne-ar fi absorbit și ne-ar fi prefăcut în raze de-ale sale, raze splendide însă solare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
apte pentru de-a ne convinge că ideile d-voastre sânt cele juste și ale noastre cele false. EDUCAȚIUNE ȘI CULTURĂ 2257 De maghiari nu ne-am temut neciodată. Ei sânt prea barbari pentru de-a ne putea înghiți. Ei sânt ca piatra ce apasă, nu ca soarele ce absoarbe. Espuși soarelui, el ne-ar fi absorbit și ne-ar fi prefăcut în raze de-ale sale, raze splendide însă solare. Daca germanismul ar fi pătruns cu dulceața luminelor, nu cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pese. Am râs totdeuna de-ncercarea de-a rea duce în sânul națiunei pe renegați. S-au dus? Cu-atît mai bine, era mai rău de rămâneau. La noi era un rău și e o fericire că în mînele dușmanilor ei sânt asemenea un rău. Ei sânt boala lor cea ascunsă, dar cronică. Răi naționaliști, ei sânt răi servitori. Mașine oarbe și materialiste, ei lovesc fără rațiune. Toată iarna corpul e sănătos, fața roșie. Vine primăvara și buba venerică împle părțile cele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
-ncercarea de-a rea duce în sânul națiunei pe renegați. S-au dus? Cu-atît mai bine, era mai rău de rămâneau. La noi era un rău și e o fericire că în mînele dușmanilor ei sânt asemenea un rău. Ei sânt boala lor cea ascunsă, dar cronică. Răi naționaliști, ei sânt răi servitori. Mașine oarbe și materialiste, ei lovesc fără rațiune. Toată iarna corpul e sănătos, fața roșie. Vine primăvara și buba venerică împle părțile cele mai nobile ale corpului, ochii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se ucid lesne națiunile, domnii mei, și mai cu samă cea română nu. ARTICOLI NEPOLITICOȘI PROZĂ POLITICĂ - PROZĂ LIMBISTICĂ I 2257 Sânt persoane - singulare sau colective - cari-s inamici comuni tuturor partidelor și tuturor guvernelor, mai ales când acele partide sânt personale și nu de principii. Partide personale și nu de principii? Ce va să zică asta? Ce? Nimica. Ați auzit ceva nou? Ionescu și cu Ion Ghica și-au dat mâna... Cum se poate - dar principii așa de diferiți? Iată ce va să zică
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ta batjocurești opiniunea publică. D-ta calomniezi țara! D-ta, cinic și corupt, desprețuiești presa! D-ta insulți națiunea! Națiunea! Hoho! Națiunea va să zică. Un rău au partidele noastre: că se identifică fiecare din ele cu națiunea. "Sîntem națiunea... nu mai sânt partide-n țară! Toată țara-i numai o partidă: națiunea! " Iată ce zic unii, iată ce zic și ceilalți. Ba nu, domnișorilor, nu sînteți dv. națiunea, neci unii, neci alții, neci măcar toți la un loc, neci măcar generațiunea toată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
rîndu-l, el totuși esistă. El ar esista chiar dacă nu l-ar ști nimeni, ar esista și, ca tot ce-i rău, ar crește și s-ar mări progresiv până ce s-ar fini cu ruina statului român. Să ne esplicăm. Azi sânt în România atâția amploiați încît ai putea să împli cu ei două generațiuni, nu una. Jumătate din acești oameni cari zgârie la hârtie ar putea să zgârie brânză și să cântărească la măsline or să facă cizme și haine. Câte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a luat meseriei, câte comerciului, ba cine știi câte artei și literaturei! Daca Gr. Alexandrescu n-ar fi fost toată viața lui amploiat ar fi devenit unul din cel întîi literați ai Orientului. Ci așa: toate puterile sufletești ale generațiunei sânt absorbite de lupte de partide, și la rândul lor toate partidele nu sânt decât amploiați; pe de-o parte cei activi, pe de alta cei destituiți. Aceștia se ceartă pe țara cea de jaf. Modul cum se ceartă o numesc
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ar fi fost o ortografie unitară și fonetică, azi ziceau toți or ciune or țiune, una din două, nu amândouă lângă olaltă. Faptele câte par a sancționa teama etimologiștilor puri ne vom încerca să le cităm și noi pe cât ni sânt cunoscute; declarând anticipando că vom cerca totodată să dovedim și puțina influință ce-au esersat ele asupra pasurilor unitare ale literaturei noastre. Pronunția: Dumnedzăul meu! [cu] dz în loc de z. Vezi scrierile lui Asachi și novelele publicate de el în almanacurile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
-o, că-i ții minte forma și că poți s-o imiți în zugrăveală pe hârtie, ci aceasta trebuie citită și înțeleasă. Trecând la obiceiuri, e iarăși sigur că ele numai în generarea [lor] devin numai simple formalități. Primitive, ele sânt espresiunea esterioară a unui profund simțământ sau a unei profunde idei interne. Adevărat cumcă poezia nu are să descifreze, ci din contra are să încifreze o idee poetică în sinibolele și hierogiifele imaginilor sensibile, numai cumcă aceste imagini trebuie să constituie haina
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
simțământ sau a unei profunde idei interne. Adevărat cumcă poezia nu are să descifreze, ci din contra are să încifreze o idee poetică în sinibolele și hierogiifele imaginilor sensibile, numai cumcă aceste imagini trebuie să constituie haina unei idei, căci ele altfel sânt colori amestecate fără înțeles, astfel încît o mânjitură ne-nțeleasă de colori nu poate fi un tablou, cum o grămadă de bucăți de marmură nu e o statuă. Ideea e sufletul, și acest suflet poartă în sine ca imanentă deja cugetarea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu asta n-am zis doar cumcă ea să devină mijlocul religiunei, pentru a ajunge la un scop oarecare. Arta nu se poate degrada până la mijloc, ea și-e sie însăși scop. Scopul artei e artea, frumosul. Creațiunile artistice cari sânt mijloc numai pentru un scop care nu e imanent artei se numesc tendențioase. Lucrurile cari au astfel de fundamente încît ele nu pot [fi] și altfel decum sânt acelea sânt nepieritoare, întrebuințînd vorba "nepieritor" în înțeles relativ, uman. Materialele în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
e sie însăși scop. Scopul artei e artea, frumosul. Creațiunile artistice cari sânt mijloc numai pentru un scop care nu e imanent artei se numesc tendențioase. Lucrurile cari au astfel de fundamente încît ele nu pot [fi] și altfel decum sânt acelea sânt nepieritoare, întrebuințînd vorba "nepieritor" în înțeles relativ, uman. Materialele în care se sensibilizează ideea etern-poetică sânt imaginile, nu însă imaginile tuturor popoarelor, ci a aceluia la care are ce sensibiliza. Tropii unei națiuni agricole diferă de tropii, de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care nu e imanent artei se numesc tendențioase. Lucrurile cari au astfel de fundamente încît ele nu pot [fi] și altfel decum sânt acelea sânt nepieritoare, întrebuințînd vorba "nepieritor" în înțeles relativ, uman. Materialele în care se sensibilizează ideea etern-poetică sânt imaginile, nu însă imaginile tuturor popoarelor, ci a aceluia la care are ce sensibiliza. Tropii unei națiuni agricole diferă de tropii, de imaginile unei națiuni de vânători or de păstori. Sub ce imagini va îmbrăca unul simțământul etern al amorului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu o găsim nicăiri în acest specimen unicum, căci materialul în care se manifestă această luptă este limba, și despre limbă - în speție despre cea română - autorul sau traducătorul nu pare a fi avut nici cunoștințe elementare măcar. Caractere nu sânt - cel puțin reale nu; căci oameni boiți cu alb și cu negru nu însemnează caractere. Situațiuni născute din caractere asemenea nu sunt. Deci trei elemente pot fi într-o dramă care să constituie valoare ei. Unul caracterele, aceste fac ca
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de cutare nație și nu de-a sa. De-aceea e ușor de priceput că toate stavilele artificiale câte se pun dezvoltării acestor popoare sânt până [la] un punct oarecare zădarnice, încît, pentru a le stinge, ele ar trebui esterminate. Sânt acum două feliuri de esterminări - cea prin sabie, sigur cea mai puțin eficace, și cea prin sărăcire, care este cea adoptată de politica economică a Occidentului și care este cu putință atuncea când un neam răsărit la soare fără civilizație
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aceea vom trebui să dăm câteva regule concrete, cari vor face lucrul mai clar. {EminescuOpIX 479} ["DE LA O VREME VEDEM... "] 2264 De la o vreme vedem că serviciile publice (ce-i drept rău ocupate) se declară de prisos. De ce? Pentru că funcționarii sânt incapabili. Dar vor rămânea vecinic așa daca se va urma înainte cu același sistem de numiri, destituiri, permutări ca-n satul lui Cremene. Relele sistemului de azi sînt: 1) Amploiații nu sânt speciali, pentru c-au ocupat posturi în cele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ocupate) se declară de prisos. De ce? Pentru că funcționarii sânt incapabili. Dar vor rămânea vecinic așa daca se va urma înainte cu același sistem de numiri, destituiri, permutări ca-n satul lui Cremene. Relele sistemului de azi sînt: 1) Amploiații nu sânt speciali, pentru c-au ocupat posturi în cele mai deosebite ramuri ale mecanismului administrativ. 2) Prin destituiri și reintegrări pe câte două luni devin neonești, căci cine-și va da osteneala de-a rămânea om de treabă când știe că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
s-au prefăcut pe de o parte într-un infinit de scriitorași și aspiranți la funcții, pe de alta în proletari, avizați la o muncă întîmplătoare și totuși grea al căror produs nu plătește consumul. Căci într-adevăr ce mai sânt românii, în orașele Moldovei mai cu samă, decât scriitori pe de o parte, salahori pe de alta? De aceea cu părere de rău trebuie s-o spunem că orice formație nouă parlamentară nu are drept corelat o clasă pozitivă care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
decât scriitori pe de o parte, salahori pe de alta? De aceea cu părere de rău trebuie s-o spunem că orice formație nouă parlamentară nu are drept corelat o clasă pozitivă care caută a da espresie intereselor ei, ci sânt niște gândiri lipsite de cuprins, fără a corăspunde cu ceva real. Deosebirea între partidele din România este foarte mică și e întemeiată pe o cultură individuală mai mult sau mai puțin îngrijită. Fiecare se reprezentează mai mult pe sine decât
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Franța un centru va fi și la noi "la modă" un asemenea partid, mai multă importanță nu credem să aibă în țara noastră, a advocaților. Nimic nu este absolut decât natura, și statul oamenilor e asemenea natură, ideile lor nu sânt decât un reflex a celora ce se-ntîmplă într-adevăr. Când există o clasă istoricește formată, ea se va reflecta într-o serie de idei; aceste clase reprezentate în parlament vor căuta să-și armonizeze printr-un fel de învoială interesele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]