2,957 matches
-
A doua treaptă a satului se află așezată pe podul de terasă de 40 - 50 m și cuprinde cea mai mare parte a construcțiilor edilitar - gospodărești. În partea de vest a satului se află dealul Dumbrava unde au fost făcute săpături arheologice și au fost descoperite morminte ale tracilor și sciților, dovadă a locuirii încă din cele mai vechi timpuri a acestor teritorii. Mai multe informații la adresa www.archaeologicalexcavation.info .
Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/301861_a_303190]
-
România. Satul are o populație de 1192 locuitori înregistrați la recensământul din 2002. Cunoașterea reală a existenței satului Lespezi trebuie căutată în vechile urme ale culturii materiale și ale mențiunilor documentare. Resturi ale culturii materiale scoase la iveală cu ocazia săpăturilor diverse efectuate în vechea vatră a satului Lespezi atestă o prezență a omului înaintea izvoarelor scrise cunoscute până în prezent, vechimea așezării rurale se pierde, deocamdată undeva prin secolul al XVIII- lea când există atestare documentară. Satul Lespezi se regăsește în
Lespezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301880_a_303209]
-
său, cu numele de Stan Posatnicu, ca răsplată pentru faptele de mare vitejie ce le-a făcut în războaiele cu turcii. Așezarea, care a luat ființă în jurul mănăstirii, poartă numele de Grumezoaia, actualmente sat, parte componentă a comunei Dimitrie Cantemir. Săpăturile făcute de către un fost moșier pe nume Gheorghe Tutoveanu, ce avea moșiile în jurul mănăstirii, au scos la iveală o pereche de râșnițe de piatră și monede romane datând din timpul lui Antonius Pius (138-161), ce atestă valoarea istorică a acestor
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
doua jumătate a sec. al XIX-lea, două lănțisoare cu perle, în locul unde s-au aflat fundațiile biserici vechi a satului. Arhitectul austriac Karl Adolf Romstorfer a folosit aceste informații redactând un studiu istoric În anul 1977, au fost efectuate săpături arheologice cu caracter de salvare în locul "La Mocirlă", fiind dezvelite șanțurile de fundație, umplute cu moloz și cu fragmente de frescă, ale unei biserici decorată la interior cu o pictură de bună calitate. Biserica a avut planul dreptunghiular, fiind alcătuită
Comuna Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/301950_a_303279]
-
sfârșitul secolului al XV-lea, sau la începutul secolului al XVI-lea, în 1512, fiind înmormântat în biserica ctitorită de el. Au rămas necercetate arheologic necropola din jurul bisericii dispărute și locul unde s-au aflat curțile boierești. O reluare a săpăturilor arheologice va aduce date suplimentare referitoare la istoria satului Drăgoiești, a istoriei noastre în general. Piesele arheologice ar putea constitui colecțiile unui muzeu al satului Drăgoiești. Prima mențiune a satului Drăgoiești datează din 3 decembrie 1462, așa cum rezultă dintr-un
Comuna Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/301950_a_303279]
-
dacă se apărau aceste porți, Loviștea era ca o cetate de necucerit. Dovada materială de vechimea locuitorilor din Țara Loviștei o formează descoperirea de la “Cula lui Duroi”, o peșteră strâmtă de dimensiuni reduse unde, în anul 1935, ca urmarea unor săpături, au fost găsite cioburi de ceramică vechi de 5-6 mii de ani. Datorită faptului că pe aceste locuri trecea singura cale de comunicare dintre Transilvania și Muntenia se presupune că pe aici au trecut armatele romane conduse de împăratul Traian
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
a urmașilor săi, până la Diurpaneus-Decebal, iar acela din andezit, se pare, numai pe timpul ultimului rege dac. Pe terasa a XI-a, sanctuarul vechi de calcar este orientat pe direcția NE - SV. El a fost cercetat în mai multe campanii de săpături, ultimele desfășurate în 1980, cu ocazia începerii lucrărilor de restaurare și conservare din cetatea de la Sarmizegetusa Regia. Paralel cu sanctuarul mare de calcar dar pe o terasă ceva mai ridicată, găsim un alt sanctuar, tot din calcar, cu 3 șiruri
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
din 1241 localitatea a fost colonizată cu sași de către episcopul romano-catolic al Alba-Iuliei, stăpânul domeniului din care satul făcea parte. Pe teritoriul satului, zona Ordög Árok - Kistér în cadrul cercetărilor preventive pe tronsonul 2 B al Autostrăzii Transilvania. . . au fost efectuate săpături arheologice între anii 2004-2006. A fost descoperită o mică fortificație. Cel mai probabil ar fi ca fortificația să aparțină primei vârste a fierului, inclusă în categoria fortificațiilor de refugiu. De asemenea a fost descoperită o așezare din epoca bronzului și
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
ne dovedesc faptul că zona a fost locuită cu mult înainte. Stațiunea eneolitică situată la 300 m. nord-vest de sat, pe "Dealul Tyiszk" a fost semnalată pentru prima dată în anul 1869, ulterior, între anii 1895-1906 a fost cercetată prin săpături de mică întindere, continuând între anii 1910-1913 cu explorarea unei suprafețe de 515 mp. la care se mai adaugă o portiune cercetată in 1925. Săpăturile au fost reluate în anul 1968. Stratul arheologic al stațiunii cu o grosime medie de
Ariușd, Covasna () [Corola-website/Science/300368_a_301697]
-
semnalată pentru prima dată în anul 1869, ulterior, între anii 1895-1906 a fost cercetată prin săpături de mică întindere, continuând între anii 1910-1913 cu explorarea unei suprafețe de 515 mp. la care se mai adaugă o portiune cercetată in 1925. Săpăturile au fost reluate în anul 1968. Stratul arheologic al stațiunii cu o grosime medie de 3,5 m. cuprinde 7 nivele și anume (de sus în jos): humus gălbui, humus negru, terramare (cu urme de așezare), strat de vălătuci (cu
Ariușd, Covasna () [Corola-website/Science/300368_a_301697]
-
Târgu Secuiesc, pe valea omonimă. Localitatea Brețcu este situată pe valea cu același nume, la poalele Munților Nemira și Vrancei, pe drumul european E574 și DN11, Târgu Secuiesc - Bacău, la intrarea în pasul Oituz, la o altitudine de 600 m. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul vremii pe teritoriul satului au demonstrat existența omului aici încă din cele mai vechi timpuri, astfel, în pasul Oituz s-a descoperit un vârf de lance de bronz, iar în albia pârâului Brețcu un topor
Brețcu, Covasna () [Corola-website/Science/300373_a_301702]
-
în Depresiunea Baraolt. Localitatea Doboșeni este situată în curbura Carpaților Orientali, în nord-vestul județului Covasna, în Depresiunea Baraolt, la confluența râului Valal cu râul Cormoș în apropierea drumului județean 131, Vârghiș - Tălișoara. Prima atestare documentară datează din anul 1566, dar săpăturile arheologice dovedesc prezența așezării umane aici încă mult mai devreme, astfel în locul numit "Coada Dealului" s-a descoperit o așezare de tip "Ariușd-Cucuteni" și morminte ariușdiene. În anul 1956, pe partea stângă a drumului comunal, cu prilejul unor săpături arheologice
Doboșeni, Covasna () [Corola-website/Science/300376_a_301705]
-
dar săpăturile arheologice dovedesc prezența așezării umane aici încă mult mai devreme, astfel în locul numit "Coada Dealului" s-a descoperit o așezare de tip "Ariușd-Cucuteni" și morminte ariușdiene. În anul 1956, pe partea stângă a drumului comunal, cu prilejul unor săpături arheologice s-au descoperit două cuptoare de redus minereu de fier, de formă circulară. Lângă cuptoare s-au găsit fragmente de ceramică lucrate cu mâna, printre care și o fructieră, materialul descoperit fiind încadrat în sec. III - II î.e.n. Lângă
Doboșeni, Covasna () [Corola-website/Science/300376_a_301705]
-
două topoare de piatră din neolitic, o secure de bronz și fragmente ceramice din epoca bronzului. Pe teritoriul satului s-au mai gasit un fragment dintr-un vas lustruit și o cană ce ar putea aparține epocii medievale. Cu prilejul săpăturilor făcute în anul 1961, în locul numit "Dealul de aur", s-a indentificat o așezare "Starcevo-Criș". În locul numit "Pământul lui Róbert", s-a găsit o așezate antică din mai multe perioade ("Ariușd-Cucuteni", "Monteoru" și "Noua"), conținând fragmente ceramice lucrate manual sau
Cernat, Covasna () [Corola-website/Science/300374_a_301703]
-
malul stâng al râului Olt, la o altitudine de 410 m, pe DN12 ce face legătura între municipiul Brașov și Miercurea Ciuc, la o distanță de 9 km. de reședința județului Covasna, Sfântu Gheorghe. Prima atestare documentară datează din anul 1448. Săpăturile arheologice făcute la capătul sudic al localității, au descoperit o așezare din epoca bronzului, suprapusă cu una din secolul al VII-lea ce conținea un bordei cu vatră piertar și fragmente de vase din ceramică, ornamentate cu linii în val
Coșeni, Covasna () [Corola-website/Science/300375_a_301704]
-
județului, în Depresiunea Sfântu Gheorghe, aproape de Olt. Localitatea Olteni se află situată pe malul stâng al râului Olt, la poalele munților Bodocului, la o altitudine de 706 m. pe DN12, Brașov-Sfântu Gheorghe-Miercurea Ciuc. Prima atestare documentară datează din anul 1332. Săpăturile arheologice făcute în anul 1910, pe malul stâng al Oltului, în locul numit "Cetatea Fetei", au descoperit o așezare de tip "Ariușd-Cucuteni-Tripolie", dovadă stau fragmentele de ceramică pictată bicromă și tricromă de tip "Cucuteni-Ariușd", fragmentele de vase, lingurile de lut pictate
Olteni, Covasna () [Corola-website/Science/300381_a_301710]
-
Comolău" constituie partea nordică a acesteia. Localitatea Reci este situată în partea centrală a județului Covasna, pe malul drept al râului Negru, la o altitudine de 548 m, pe DN11 (Brașov-Bacău). Prima atestare documentară datează din anul 1334. Cu ocazia săpăturilor arheologice efectuate între anii 1957-1959, pe malul drept al râului Negru, în locul numit "Telek" s-a constatat existența unei bogate așezări neolitice. Aici au fost descoperite trei locuințe și două morminte aparținând "culturii Tisa", materiale arheologice aparținând "culturilor Boian, Cucuteni-Ariușd
Reci, Covasna () [Corola-website/Science/300382_a_301711]
-
află în Munții Baraolt. Ape minerale. Localitatea Vâlcele este situată în partea sud-vestică a județului Covasna, la poalele sudice ale Munților Bodoc, la o altitudine de 590 m, pe DN13E, Sfântu Gheorghe - Vâlcele - Araci și este străbătută de pârâul Vâlcele. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului aduc dovezi materiale ale ale existenței unei locuiri încă din cele mai vechi timpuri astfel, în locul numit "Drumul Săcuiesc", lângă pârâul "Ciuntit", s-a descoperit un topor perforat de piatră lustruită, de formă migdaloidă
Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/300385_a_301714]
-
Aruncuta (în , în , în trad. "Fântână de Aur") este un sat în comuna Suatu din județul Cluj, Transilvania, România. În perioada 1846-1847 cercetările arheologice au scos la iveală mai multe obiecte din epoca română, iar săpăturile arheologice de suprafață, din 1977, au scos în evidență că așezarea este locuită din mileniul al II-lea î.e.n. În hotarul satului a fost găsit un topor până, din piatră, șlefuit și perforat, de tipul celui aflat în așezarea Coțofeni
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
1800-1940 statisticile consemnează și câteva familii de evrei. În anul 1967 s-a descoperit un important tezaur monetar cuprinzând 251 monede din argint, păstrate într-o cană de cositor, emise în mai multe regiuni ale Europei în perioada 1600-1707, iar săpăturile arheologice de suprafață, din 1977, au scos în evidență că așezarea este locuită din mileniul al II-lea î.e.n. În hotarul satului a fost găsit un topor până, din piatră, șlefuit și perforat, de tipul celui aflat în așezarea Coțofeni
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
75-85% din totalul populației, diferența fiind reprezentată de maghiari, rromi etc. În perioada 1800-1940 statisticile consemnează și câteva familii de evrei. În anul 1967, în Aruncuta, s-a descoperit un important tezaur monetar, alcătuit din 251 piese de argint, iar săpăturile arheologice de suprafață, din 1977, au scos în evidență că așezarea este locuită din mileniul al II-lea î.e.n. De altfel, în hotarul satului s-a găsit un topor până, din piatră, șlefuit și perforat de tipul celui aflat în
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
o adincime de 7 metri la dealul Erdănima și care favorizează deplasarea maselor de teren. Aproximativ aceeași adîncime a tufului de Ghiriș s-a constatat și în zona centrală a satului, respectiv în curtea gospodăriei de la nr.310, cu ocazia săpăturilor unui puț de apă potabilă în perioada 13 - 27 noiembrie 2000. În urmă săpăturilor executate manual s-a constatat că, sub tuf se află un strat de argilă de circa 0,3 - 0,4 metri, sub care există izvoare de
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
teren. Aproximativ aceeași adîncime a tufului de Ghiriș s-a constatat și în zona centrală a satului, respectiv în curtea gospodăriei de la nr.310, cu ocazia săpăturilor unui puț de apă potabilă în perioada 13 - 27 noiembrie 2000. În urmă săpăturilor executate manual s-a constatat că, sub tuf se află un strat de argilă de circa 0,3 - 0,4 metri, sub care există izvoare de apa freatică cu apă potabilă. Nivelul apei la puțul realizat se păstrează relativ constant
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
că este “așezată pe deal, între două rovine, ca o mică fortăreață” și că a fost “martoră a războiului ruso - turc din perioada 1827 - 1829”. Cu toate acestea, urmele unei mai vechi civilizații geto-dacice au fost descoperite cu ocazia unor săpături arheologice efectuate în sud-vestul comunei. Prima atestare cartografică datează din secolul al XVI-lea. Pe harta Stolnicului Cantacuzino apare în anul 1700, iar mai târziu, în 1723, istoricul Friedersch Schwartz certifică existența localității și o preia ca atare în hărțile
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]
-
la Moțăței la Măgura Zarafului de pe Valea Coțobâțului care se află la numai 0,5 km de vatra satului Dobridor. Este posibil ca așezarea de la Dobridor să fie însă chiar mai veche decât sălășuirea romano-dacică. Aproximativ în același spațiu geografic săpături întâmplătoare au scos la iveală monezi care provin din secolul V î.Chr.: o decadrahmă siracuzană de 44 de grame care ar putea proveni de la o locuință geto-dacă aflată în partea nordică a Tabiei, alte monezi din aceeași veac escavate
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]