2,390 matches
-
O parte din obiecte erau predate tot de profesorii facultății. Atras de febra publicistică și de ideile socialiste, Garabet Ibrăileanu lasă studiile superioare pe un plan secund, trecându-și examenele cu întârziere. Între 1890 și 1894 îl întâlnim colaborând la săptămânalul bucureștean "Munca" (1890), la "Adevărul și Critică socială" (1892), la "Evenimentul literar" (1893 - 1894) - nr. 1 apare la 20 decembrie 1893, din iulie 1894, redacția se mută la București; începând cu nr. 45, 24 octombrie 1894, se contopește cu "Lumea
Garabet Ibrăileanu () [Corola-website/Science/297561_a_298890]
-
Târgu-Jiu, de unde impresii cristalizate în volumul "Zile de lagăr". 1946 - Este numit director al Teatrului Național din București. 1948 - Apare romanul "Desculț", a cărui redactare începuse cu un an în urmă, sub forma memorialistică directă, și tiparită, în serial, în săptămânalul "Contemporanul". Până în 1988 apăruseră peste 20 de ediții și fusese tradus în 24 de limbi. 1949 - În adunarea generală din 25-27 martie s-a hotarât înființarea Uniunii Scriitorilor. Președinte de onoare a fost ales Mihail Sadoveanu iar președinte activ Zaharia
Zaharia Stancu () [Corola-website/Science/297578_a_298907]
-
opere în stilul epocii, dar limbajul trădează imposibilitatea unei adaptări totale la stereotipiile din limba de lemn. În anul 1953 îi apare romanul "Bietul Ioanide" iar începând cu 1956 revine în publicistică printr-o rubrică permanentă ("Cronica optimistului") ținută în săptămânalul cultural "Contemporanul". 3. Începând cu anii 1955-1956 și până la moarte (12 martie 1965) se va bucura de aprecieri exclusiv pozitive pentru angajarea sa civică și activitatea de intelectual democrat din perioada interbelică. Își poate retipări aproape întreaga operă, cu excepția "Istoriei
George Călinescu () [Corola-website/Science/297575_a_298904]
-
și bucureștene. A rămas în literatura română prin epigramele sale. Romanul său cel mai cunoscut este "Hronicul măscăriciului Vălătuc", pe care criticul literar George Călinescu îl compară cu "Gargantua și Pantagruel". Este fratele romancierului Ionel Teodoreanu. Debutează cu versuri în săptămânalul Capitala al lui Ion Th. Florescu, apoi colaborează la mai multe reviste (Viața românească, Versuri și proză, Însemnări literare, Adevărul, Adevărul literar și artistic, Gândirea, Lumea, Opinia, Contimporanul, Lumea literară și artistică, Bilete de papagal, România literară, Jurnalul literar, Revista
Păstorel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297591_a_298920]
-
Scrie primele sale poezii în limba română pe care le va grupa mai târziu în ciclul "Doine" și care sunt foarte strâns legate de modelul popular din care au luat naștere. În 1844, împreună cu Mihail Kogălniceanu și Ion Ghica scoate săptămânalul "Propășirea", în care poetul va publica versuri ce vor fi incluse în ciclul "Doine și lăcrimioare", iar în 11 ianuarie se reprezintă piesa "Iorgu de la Sadagura", comedie de rezistență în dramaturgia scriitorului. În 1845 cu ocazia seratelor literare de la Mânjina
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
Pe [[12 aprilie]] [[1923]], Rebreanu ia parte la premiera comediei "Plicul". În același an va fi ales vicepreședinte al [[Societatea Scriitorilor Români|Societății Scriitorilor Români]]. În revista "Lamura" apare nuvela "Cumpăna dreptății". Pe [[15 noiembrie]], [[1924]], Împreună cu [[Alexandru Dominic]], publică săptămânalul "Mișcarea literară" (până în [[octombrie]] [[1925]]). O nouă reeditare: "Trei nuvele", editura "Cultura Națională". În sumar: "Catastrofa"; "Ițic Ștrul, dezertor"; "Hora morții" Pe data de [[2 iulie]] [[1924]] începe prima versiune a romanului "[[Adam și Eva (roman)|Adam și Eva]]". In
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
au avut mai multe consecințe politice. "Siguranța Statului" a deschis un dosar despre istoric, informându-l pe prim-ministrul român Sturdza despre agitația naționalistă. Percepția că Iorga era xenofob i-a adus critici din partea unor cercuri moderat-tradiționaliste, în special în săptămânalul "Viața Literară". Ilarie Chendi și tânărul Eugen Lovinescu au ridiculizat afirmația conform căreia Iorga se credea superior; Chendi a criticat în special refuzarea scriitorilor pe criterii etnice și nu pe baza meritelor (Iorga însuși având rădăcini grecești). Iorga s-a
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
echivalentă arestului lui Josef K. din primul capitol, iar execuția de la final se poate identifica cu episodul stigmatizant din Hotelul Askanischer Hof. Un fragment foarte scurt al "Procesului", " În fața legii", apare independent în ediția de Anul Nou din 1915 a săptămânalului evreiesc independent "Selbstwehr" ("Legitimă apărare"). Faimoasa parabolă începe astfel: Cititorul nu poate afla mai exact ce este această "lege": un lucru abstract sau concret? Cert este că ea devine unicul obiectiv al protagonistului, care așteaptă, la îndemnul portarului, toată viața
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
de școli generale și 2 licee. La nivel superior se studiază în limba română doar la facultatea de Filologie a Universității din Novi Sad, însă în prezent 800 de români din Voivodina studiază în limba maternă la universitățile din România. Săptămânalul "Libertatea" și câteva reviste (cum ar fi "Tradiția") reprezintă presa scrisă în limba română. Câteva posturi de radio transmit programe românești, printre care se numără Radio Novi Sad și Multiradio. Zilnic sunt transmise jurnale de știri și emisiuni destinate publicului
Distribuția geografică a limbii române () [Corola-website/Science/296912_a_298241]
-
lui Nicolae Brânzeu la Arad, își va continua tradiția muzicală arădeană marcată în anul 1833 de înființarea celui de-al șaselea Conservator din Europa, după cele de la Paris, Praga, Bruxelles, Viena și Londra. Primul ziar tipărit la Arad a fost săptămânalul de limbă germană "Arader Kundschaftsblatt" în anul 1837, sub redacția lui Franz Schwester, care în 1840 începe tipărirea și variantei în limba maghiară, "Aradi Hirdeto". La 1 iulie 1848 apare săptămânalul "Der Patriot", publicat de Joseph Schmidt. Primul periodic arădean
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
și Londra. Primul ziar tipărit la Arad a fost săptămânalul de limbă germană "Arader Kundschaftsblatt" în anul 1837, sub redacția lui Franz Schwester, care în 1840 începe tipărirea și variantei în limba maghiară, "Aradi Hirdeto". La 1 iulie 1848 apare săptămânalul "Der Patriot", publicat de Joseph Schmidt. Primul periodic arădean tipărit în limba română, a fost gazeta "Speranța", apărută între 1 februarie - 15 decembrie 1869 și ulterior între 10 ianuarie - 13 iunie 1872, periodic considerat "„unica și prima foaie bisericească a
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
Muzeul Zea" din Medellín se inaugurează o sală ""Pedro Botero"" cu șaisprezece opere, în memoria fiului său mort într-un accident. Temele sale devin tot mai variate, stilul rămâne însă neschimbat. Expozițiile din Germania (1986) și Statele Unite înregistrează mult succes, săptămânalul american ""Time"" îi consacră o cronică elogioasă. Călătorește neîntrerupt între New York, Columbia și Europa, organizând expoziții personale de pictură și sculptură în New York, Bogotá, Elveția și Orientul Mijlociu. Stilul lui Botero se afirmă și se definitivează, realizând o sinteză dorită, începând
Fernando Botero () [Corola-website/Science/298240_a_299569]
-
el datate din 1973 sau 1984 - 1985, perioade în care se afla în lagărul de refugiați de la Latina și, respectiv, în Olanda, la Groningen. Ioan Petru Culianu a scris numeroase articole de tentă politică pe care le-a publicat în săptămânalul "Lumea liberă românească" din New York (adunate postum în volumul "Păcatul împotriva spiritului"), articole împotriva statului totalitarist, fie el comunist, fie fascist. Mișcarea legionară a fost de asemenea o țintă a sa, ironizând-o în nuvela „Jormania” drept „Garda de Lemn
Ioan Petru Culianu () [Corola-website/Science/298281_a_299610]
-
jumătate în malteză. Ziarul de duminică "L-Torċa" („Torța”), publicat de Union Press, o filială a , este cel mai mare ziar în limba malteză. Ziarul său-frate, "L-Orizzont" („Orizontul”), este cotidianul maltez cu cea mai mare circulație. Există mai multe cotidiane sau săptămânale, în medie un ziar pentru fiecare 28.000 de locuitori. Publicitatea, vânzările și sunt cele trei metode principale de finanțare a ziarelor și revistelor. Cu toate acestea, cele mai multe dintre ziarele și revistele legate de instituții sunt subvenționate de către aceleași instituții
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
să se efectueze și în limbile și scrierile maghiară, slovaca, română și ruteana, ca și în limbile și scrierile altor naționalități. ("Statutul Provinciei Autonome Voivodina", articolul 15) Mass media apare în Voivodina în șapte limbi. Guvernul finanțează parțial ziare și săptămânale în limbile minorităților naționale, între care și săptămânalul "Libertatea" (Panciova). Statistică Consiliului Europei arată că în română apar 6 ziare și 5 reviste, printre care și publicațiile "Tinerețea" (care ține de Libertatea) și "Cuvântul Românesc" (Vârșeț). La nivel audiovizual, mass
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
maghiară, slovaca, română și ruteana, ca și în limbile și scrierile altor naționalități. ("Statutul Provinciei Autonome Voivodina", articolul 15) Mass media apare în Voivodina în șapte limbi. Guvernul finanțează parțial ziare și săptămânale în limbile minorităților naționale, între care și săptămânalul "Libertatea" (Panciova). Statistică Consiliului Europei arată că în română apar 6 ziare și 5 reviste, printre care și publicațiile "Tinerețea" (care ține de Libertatea) și "Cuvântul Românesc" (Vârșeț). La nivel audiovizual, mass media românească este prezentă prin emisiuni românești la
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
cu circulație continuă. Există multe publicații naționale, dintre care câteva sunt "Dnevni Avaz" („Vocea Zilnică”), fondat în 1995, și "Jutarnje Novine" („Știrile Dimineții”) care circulă la Sarajevo. Alte periodice locale sunt ziarul croat Hrvatska riječ și revista bosniacă Start, si săptămânalele "Slobodna Bosna" ("Bosnia Liberă") și "BH Dani" ("Zilele BH"). Postul internațional Al Jazeera întreține un canal de televiziune subsidiar pentru regiunea Balcanilor, Al Jazeera Balkans, cu sediul la Sarajevo. În termenii libertății presei, țara este cea mai liberă din regiune
Bosnia și Herțegovina () [Corola-website/Science/298080_a_299409]
-
în special în perioadele de companie electorală. În iulie 1996, jurnalista Ludmila Gorbul fondează publicația periodică de limba română „Cugetul”. Dar, în 1999 din cauza situației financiare grea editarea ziarul a încetat. În 1994, la Bălți, este fondat ziarul „SP” - un săptămânal de limbă rusă cu un tiraj de circa 4500 exemplare în 2010 . În perioada anilor 2000, „SP” a publicat mai multe articole critice la adresa unor funcționari publici locali, exponenți ai Partidului Comuniștilor . În timpul alegerilor locale generale din 2007 ziarul SP
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
copreședinți ai ALDe. Partidul România Mare (PRM) - Este un partid de orientare extremistă, de orientare naționalist-comunistă, raliind în jurul său nostalgici ai fostului regim comunist. După căderea acestuia, în vara anului 1990, Corneliu Vadim Tudor și scriitorul Eugen Barbu, au lansat săptămânalul "România Mare" pentru a da glas acestui curent. În jurul aceastei reviste Vadim-Tudor a fondat Partidul România Mare, care s-a aflat la guvernare în așa-numitul „Patrulater Roșu” între 1992 și 1996. De-a lungul existenței sale, PRM s-a
Politica României () [Corola-website/Science/296708_a_298037]
-
sau Generația Clipei Siderale. Ideea natională. Poezia, semnat de către Eugenia Bulat. Alți tineri au debutat prin intermediul concursului „La Steaua”, desfășurat de către Uniunea Scriitorilor din R. Moldova: Aurelia Borzin, Doina Postolachi, Adrian Gavriliuc. Activitatea Clipei Siderale e frecvent reflectată în paginile săptămânalului „Literatura și Arta”, dar și în ziarele „Glasul Națiunii”, „Făclia”, „Florile dalbe”, „Ziarul de Gardă”, „Curier pedagogic”. Apariții sporadice în „Dacia literară”, „Curierul românesc”, „Oglinda literară” ș.a. din dreapta Prutului. Emisiunile: „Semnal-Junior” și „Ars-adolescentina” ale Radioului Național, prin atașamentul special față de
Clipa (revistă) () [Corola-website/Science/317093_a_318422]
-
fiind unicul cotidian de limbă română ce este distribuit pe întreg teritoriul Moldovei (inclusiv în Transnistria) iar ediția de vineri este tipărită în peste 20.000 de exemplare. Pe 14 septembrie 2001, pe piața media din Republica Moldova s-a lansat săptămânalul „TIMPUL info-magazin”, într-un format modern, conceput ca ediție-magazin. Director fondator și redactor-șef al ziarului „TIMPUL info-magazin” a devenit Constantin Tănase. În iulie 2004, „TIMPUL info-magazin” își încetează apariția, activitatea fiindu-i suspendată în urma unui proces de judecată cu
Editura Timpul de dimineață () [Corola-website/Science/317261_a_318590]
-
s-a înscris în organizația de tineret a Partidului Social-Democrat din Germania. În 1972 a sprijinit campania electorală a cancelarului social-democrat Willy Brandt, iar în 1978 a fost una dintre zece personalități feminine "V.I.P." care au dat în judecată celebrul săptămânal vest-german Stern ("Steaua") în cadrul unui așa-zis "proces împotriva sexismului". În 1981 a respins ordinul Crucea pentru merit. A participat la câteva spectacole cu caracter caritativ în favoarea îmbolnăviților de SIDA. În 2003 i-a fost diagnosticată demența senilă. A jucat
Inge Meysel () [Corola-website/Science/318145_a_319474]
-
s-a comercializat în aproximativ un milion de exemplare, fiind cel de-al șaselea cel mai bine vândut album al anului. În ianuarie 2010 "JLS" a fost răsplătit cu un triplu disc de platină pentru vânzările obținute în Regatul Unit. Săptămânale Anuale
JLS (album) () [Corola-website/Science/318246_a_319575]
-
serial” numeroase anchete ce s-au soldat cu demiterea unor miniștri și sancționarea altor demnitari. De asemenea, a publicat în acest ziar, pe lângă alte sute de articole, zeci de editoriale de pagina întâi. În 1996, a preluat de la S.C. „Adevărul” săptămânalul „Exclusiv” și a înființat ziarul independent „Ultima Oră” (serie nouă, ziarul fiind fondat în anul 1914), pe care îl conduce și în prezent. În 2007, pentru o scurtă perioadă a fost și director al cotidianului „Atac”. Ion Marin a publicat
Ion Marin (publicist) () [Corola-website/Science/319731_a_321060]
-
rămas tetraplegică pentru tot restul vieții. După accident, Mukhina a fost decorată de URSS cu Ordinul Lenin, iar în 1983, Juan Samaranch, președintele CIO, i-a decernat Medalia de Argint a Ordinului Olimpic. Într-unul din interviurile foarte puține, acordat săptămânalului "Ogonyok" (Огонёк), Muhina a criticat programul de gimnastică sovietic, în care antrenorii și activiștii încercau să obțină succesul cu orice preț. După accidentul care a cauzat paralizia Muhinei și alte câteva incidente asemănătoare ale unor gimnaste din loturile olimpice, saltul
Elena Muhina () [Corola-website/Science/319344_a_320673]