5,379 matches
-
stăpânirea obștească la cea particulară, cu un singur stăpân, cum au fost Barcea, Drăgăneștii, Torceștii, Piscu etc. Dăm câteva exemple de asemenea forme de stăpânire întărite documentar. Pe 13 noiembrie 1662, Eustratie Dabija voievod scrie „la vătamanul și la toți sătenii din sat din Pașcani”, ținutul Bacăului, și le dă știre și le poruncește: „v-am luat de pre seama boiarinului nostru Pătrașco logofăt al treilea și v-am dat pre mâna stăpânu vostru [...], Vasile ceaur, fost hatman, să fiți a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fost hatman, să fiți a/i/ lui precum ați fost și mai înainte și să ascultați de dânsul întru tot ce va da învățătură” (subl. I. S.). Ceva mai târziu, 5 iulie 1695, Constantin Duca voievod „poruncește vornicelului și tuturor sătenilor din Iugani [...] să ascultați de Ilie Catargiul vistiernic”, căruia i s-a cuvenit acest sat”, moștenire de la socrul său, Iordache Ruset, iar acestuia zestre de la Maria, fiica lui Dabija voievod. Satele de pe teritoriul comunei noastre au cunoscut amândouă formele de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întreaga comunitate, treburile se desfășurau normal, în matca firescului uman. Dacă însă individul era unul avid de avere și de putere politică, cu un comportament imoral și abuziv (acest fel de stăpâni va deveni precumpănitor ca număr în timp), între sătenii ascultători și stăpânul abuziv se vor produce valuri de nemulțumiri și contradicții cu urmări neplăcute. Obligațiile locuitorilor ajung, în multe cazuri, atât de numeroase și de grele încât devin asemuitoare valurilor ce se ridică necontenit, amenințând cu înnecarea în greutăți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de nora sa, Elinco Manu. Din această situație nu trebuie să se înțeleagă cumva că țiganii umbrăreșteni s-au ridicat, din punct de vedere economic, al preocupărilor și comportamentului zilnic, la un nivel corespunzător traiului decent, în rând cu al sătenilor români, alături de care au conviețuit sute de ani. Ei au rămas cu vechea lor mentalitate, aceea de a munci puțin și a trăi de azi pe mâine. Cerșitul la săteni cu ocazia sărbătorilor ori a diferitelor prăznuiri a rămas până
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la un nivel corespunzător traiului decent, în rând cu al sătenilor români, alături de care au conviețuit sute de ani. Ei au rămas cu vechea lor mentalitate, aceea de a munci puțin și a trăi de azi pe mâine. Cerșitul la săteni cu ocazia sărbătorilor ori a diferitelor prăznuiri a rămas până azi o practică a vieții lor, excepție făcând doar 2-3 familii în ultimul timp. Și, ca să se înțeleagă și să se interpreteze corect această realitate, în sensul de a nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satul Umbrărești”, de unde înțelegem că nu se aflau în starea de vecini din moment ce puteau alcătui o singură unitate fiscală. E de presupus că, după separarea din 1704, cele două comunități umbrăreștene, cea a răzeșilor din partea de jos și cea a sătenilor de sub stăpânirea boierului Manolache Costachi din partea de sus, să se fi separat atunci nu numai ca moșie, prin linia despărțitoare pomenită în urmă, ci și sub aspectul obligațiilor față de stat, birul. Acum, în 1742, când Manolache Costachi deține dregătorie înaltă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
posibil să fi oferit anumite avantaje pentru partea sa. În problema vecinilor și a veciniei putem conchide că nu a existat o asememea categorie de țărani în satele noastre, că țărănimea umbrăreșteană a cunoscut numai cele două categorii și anume: sătenii liberi - răzeșii - ce și-au conservat vechile structuri economice și administrative din Umbrăreștii partea din jos, Condrea și Slobozia-Torceștii (Cătunașii și Salcia) până la sfârșitul secolului al XIX-lea; sătenii dependenți de o stăpânire individuală, obligați să achite dijmă și să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că țărănimea umbrăreșteană a cunoscut numai cele două categorii și anume: sătenii liberi - răzeșii - ce și-au conservat vechile structuri economice și administrative din Umbrăreștii partea din jos, Condrea și Slobozia-Torceștii (Cătunașii și Salcia) până la sfârșitul secolului al XIX-lea; sătenii dependenți de o stăpânire individuală, obligați să achite dijmă și să efectueze anumite munci gratuite pentru nevoile stăpânului lor, în condițiile consemnate documentar ca fiind „după obicei”. În această situație au fost locuitorii din Siliștea (Umbrăreștii partea de sus), Bozieștii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe toate zilele stăpânilor săi. Iară vecinii numai partea bărbătească slujescu, scoțând la lucru numai un om dintr-o casă, măcar câți ficiori a avea omul; iară partea femeiască nu slujește, nici au acea supunere ca robii. Că vecin va să zică sătean megiaș fără de moșie, atâta numai că din sat nu este volnic să iasă”, fiind legat de moșie. Din pasajul de mai sus reiese clar în ce consta calitatea de vecin: om fără moșie și legat de sat, mai exact spus
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sat și moșie nu rezulta din mărimea sa ca suprafață, în primul rând, ci din numărul mai mare ori mai mic de oameni șezători acolo. Credem că cea mai agravantă stipulație a legii, prin consecințe, favorabilă stăpânilor și defavorabilă pentru săteni, a fost aceea ce documentul a legiferat sub termenul de slujbă obișnuită, dar care „slujbă să o facă cu nartu, 24 de zile de om într-un an, ori la ce lucru să va pune, și dijmă să dea de pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a fost emis pe timpul domnului Alexandru Moruzi (1792; 1802-1806). În el observăm prevederi care agravează situația țăranilor clăcași față de perioada precedentă. Deoarece obligația de „a face întâi știre stăpânului moșiei ca să trimită să-și ia dijma” este transformată în datoria sătenilor de „a o strânge și a o căra la arie și coșarele stăpânului moșiei, și nimene să nu cuteze a rădica de pe țarine rodurile sămănăturilor sale înainte de a veni vechilul moșiei să măsoare dijma”. Agravarea sarcinilor puse pe umerii țăranilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a fost publicat, după tipărirea inițială din „Monitorul oficial”, de către C. Hamangiu, în Codul General al României, volumul al IX-lea, p. 1396, cu titlul Lege pentru regularea proprietății rurale din luna august 1864. O primă prevedere a ei consemnează: „Sătenii clăcași (pontași) sunt și rămân deplin proprietari pe locurile supuse posesiunii (stăpânirea) lor în întinderea ce se hotărășce prin legile în ființă”. În consecință, fiecare cap de familie, care efectuase zile de clacă în anii anteriori, devenea acum proprietar pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sau pălmași. În satele de clăcași de pe teritoriul comunei Umbrărești, respectiv Siliștea, Tămășeni, Slobozia (Bozieștii), Torceștii de la est de Bârlad, cele trei categorii de gospodării erau îndreptățite să primească și au primit următoarele suprafețe: 5 fălcii și 40 prăjini „pentru săteanul cu 4 boi și o vacă”; 4 fălcii „pentru săteanul cu 2 boi și o vacă”; 2 fălcii și 40 prăjini „pentru săteanul ce are o vacă sau pălmaș”. Exista și o a patra categorie de săteni, definită în lege
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
respectiv Siliștea, Tămășeni, Slobozia (Bozieștii), Torceștii de la est de Bârlad, cele trei categorii de gospodării erau îndreptățite să primească și au primit următoarele suprafețe: 5 fălcii și 40 prăjini „pentru săteanul cu 4 boi și o vacă”; 4 fălcii „pentru săteanul cu 2 boi și o vacă”; 2 fălcii și 40 prăjini „pentru săteanul ce are o vacă sau pălmaș”. Exista și o a patra categorie de săteni, definită în lege astfel: „sătenii care n-au meserie de agricultori și n-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de gospodării erau îndreptățite să primească și au primit următoarele suprafețe: 5 fălcii și 40 prăjini „pentru săteanul cu 4 boi și o vacă”; 4 fălcii „pentru săteanul cu 2 boi și o vacă”; 2 fălcii și 40 prăjini „pentru săteanul ce are o vacă sau pălmaș”. Exista și o a patra categorie de săteni, definită în lege astfel: „sătenii care n-au meserie de agricultori și n-au făcut clacă” primeau numai câte 10 prăjini, locul din jurul casei lor. Unii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
40 prăjini „pentru săteanul cu 4 boi și o vacă”; 4 fălcii „pentru săteanul cu 2 boi și o vacă”; 2 fălcii și 40 prăjini „pentru săteanul ce are o vacă sau pălmaș”. Exista și o a patra categorie de săteni, definită în lege astfel: „sătenii care n-au meserie de agricultori și n-au făcut clacă” primeau numai câte 10 prăjini, locul din jurul casei lor. Unii proprietari de moșii s-au folosit de acest paragraf al legii și au transferat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
4 boi și o vacă”; 4 fălcii „pentru săteanul cu 2 boi și o vacă”; 2 fălcii și 40 prăjini „pentru săteanul ce are o vacă sau pălmaș”. Exista și o a patra categorie de săteni, definită în lege astfel: „sătenii care n-au meserie de agricultori și n-au făcut clacă” primeau numai câte 10 prăjini, locul din jurul casei lor. Unii proprietari de moșii s-au folosit de acest paragraf al legii și au transferat aici țărani care făcuseră zile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vreodată fără a aplica efectiv leacuri draconice, adică pe măsura bolii. Comparând cifrele din care rezultă suprafețele atribuite acum pentru împroprietărire cu cele ce fuseseră stabilite prin „ponturile boierescului” din Așezământul lui Alexandru Moruzi, observăm o diminuare a suprafețelor atribuite sătenilor față de suprafețele avute anterior în folosință și care erau: -4 fălcii pentru cosit, 4 fălcii pentru pășunat, patru fălcii pentru arătură și semănături fruntașilor; -câte 3 fălcii din aceleași structuri se atribuiau mijlocașilor; -câte 2 codașilor, plus precizarea ce nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai găsește corespondență în legea din 1864: ,,La a patrulea stare una falce pentru 2 vite, una falce pentru pășunea lor, una falce pentru arătură”. Această a patra stare socială din Așezământul domnitorului Alexandru Moruzi devine în Legea din 1864 „săteni care n-au meserie de agricultori”, ei primind doar câte 10 prăjini. Tot ca problemă discutabilă ar mai fi de notat un alt aspect. La capitolul suprafețe atribuite în 1864 se precizează: „Nici într-un caz suma locurilor rămase în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au meserie de agricultori”, ei primind doar câte 10 prăjini. Tot ca problemă discutabilă ar mai fi de notat un alt aspect. La capitolul suprafețe atribuite în 1864 se precizează: „Nici într-un caz suma locurilor rămase în deplină stăpânire sătenilor nu va fi mai mare decât 2 treimi ale unei moșii. Se înțelege că pădurile nu intră în această socoteală”, pădurile fiind exceptate de la expropriere, respectiv scoase din dreptul de folosință pe care l-au avut țărănii de-a lungul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
imediată, astfel că se va trece la întocmirea lucrărilor necesare. Modul de împroprietărire a fost simplu și a constat în întocmirea listelor nominale pe moșii și locuitorii clăcași îndreptățiți să primească dreptul de proprietate, potrivit celor trei categorii, plus locuitorii săteni așezați pe moșie, dar care nu au făcut clacă. Pentru moșiile de de teritoriul comunei noastre s-au întocmit liste pe cele două proprietăți boierești, Umbrăreștii stăpâniți de Elenco Manu și Torceștii lui Panaite Balș. Pentru o bună documentare redăm
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșiei. Iar curmezișul pornea din dreptul casei lui Costache Hâncu, devenită după ultimul război sediul Cooperativei de consum, aici fiind de fapt și marginea de nord a satului Slobozia, o piatră hotar pusă în acest loc, după măsurarea moșiei atribuită sătenilor, a fost la vedere până prin 1985, iar la sud ajungea în hotarul Torceștilor. Mai trebuie spus că nu s-au făcut lotizări pe fiecare sătean și nici nu s-au distribuit titluri de proprietate ca mai târziu. Locuitorilor li s-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nord a satului Slobozia, o piatră hotar pusă în acest loc, după măsurarea moșiei atribuită sătenilor, a fost la vedere până prin 1985, iar la sud ajungea în hotarul Torceștilor. Mai trebuie spus că nu s-au făcut lotizări pe fiecare sătean și nici nu s-au distribuit titluri de proprietate ca mai târziu. Locuitorilor li s-a măsurat și stâlpit cu pietre hotar la cele patru colțuri întreaga suprafață atribuită, iar ei și-au împărțit-o pe loturi și suprafețe separate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu plata sau răscumpărarea terenului, dovadă incontestabilă a faptului că boierii nu cumpăraseră pământul ca valoare în sine, ca obiect al muncii, pe care cei cel lucrau îl aveau, ci ei au cumpărat o cotă din vânzările rezultate din munca sătenilor și alte avantaje ce decurgeau din dreptul cutumiar, dar transformate, cu timpul în obligații și cote mai substanțiale, transferate stăpânilor individuali în schimbul unei sume de bani sau prin danie, prin care să-și asigure un protector cu putere juridică și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o valoare în perioada înstrăinărilor pe bază de zapise și cărți domnești, înstrăinare ce viza, de fapt, modul de conducere și de ascultare, așa cum am arătat la locul potrivit. Astfel se explică, credem, de ce oamenii considerați prin Legea din 1864 „săteni ce n-au meserie de agricultori și n-au făcut clacă” nu au plătit nici un fel de răscumpărare, deși au primit și ei câte 10 prăjini „loc de casă și grădină”. La fel, locuitorii celor trei județe din sudul Basarabiei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]