2,895 matches
-
ținând cont că România este o țară eminamente agrară cu o ramură agricolă foarte puternică în economia țării, hotărăște a transforma agricultura în una nouă, prin colectivizarea ei. Toate aceste măsuri au putut fi realizate mai ales că românii erau sătui de toate greutățile petrecute și existența a multor unități militare sovietice în toate orașele mari din România. Cu alte cuvinte spuse pe șleau, am scăpat de-o dictatură și-am dat peste alta. Dar...asta ne-a fost soarta și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
măcar răzbunarea pentru toate acestea. Să îi înțeleagă, dar să se solidarizeze împotriva tendințelor spre Legea Talionului. Aceste tendințe le au mai ales copiii generației mature. Ei sunt victimele incapacității noastre de solidarizare pentru un proiect social rațional. Ei par sătui de lipsă de sens, de vorbe goale despre reformă și integrare, ei vor să-și facă dreptate împotriva celor care îi sfidează, fie mulțumindu-se cu siguranță în sărăcie, fie creând insule de bogăție la care acești copii se uită
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
goale despre reformă și integrare, ei vor să-și facă dreptate împotriva celor care îi sfidează, fie mulțumindu-se cu siguranță în sărăcie, fie creând insule de bogăție la care acești copii se uită ca Fetița cu chibrituri. Ei par sătui și de discursul intelectualilor care văd cetățeanul din „elicopter”. Acești tineri nu au trăit din plin frustrarea de libertate, ci bâlbâielile statului de drept. Nu au cum să empatizeze cu temerile noastre. Dar nici noi nu ne-am dovedit capabili
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
își dă arama pe față și produce scandal public. Adică, pe scurt, când „arde casa”. Nu acționează preventiv și nu au strategie comună. Estul nostru dâmbovițean este mai asemănător uneori cu Estul ucrainean care oferă pe Internet pentru piața vestică, sătulă de femei autonome, mirese cuminți, ascultătoare și gospodine sau, alternativ, ca soluție de avarie, aceleași mirese pot deveni „supuse” și „fierbinți”. Suntem o combinație de lumi. Lumea romilor tradiționali și cea țărănească ar avea nevoie de feminismul drepturilor. Nici una dintre
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
orientală la Seminarul din Iași, părintele Teoctist avea trupul plin și fața limpede, ca și sentimentele lui. Îi plăcea să-și amintească. În verile copilăriei se urca într-un cireș, în sân cu o mămăligă, și cobora numai când era sătul. Se înduioșa gândindu-se la tinerețele sale de la mănăstirea Vorona unde mânca supă de raci și o plimba pe iaz cu barca pe dama de companie a principesei Sturza. Pentru frumusețea aceea a plecat starețul pe jos, din mănăstire până la
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
urmă desele lui popriri au stârnit compasiunea Laurei, fata profesorului din Hunedoara, o sportivă frumoasă cu picioare atletice de căprioară. Când Șoimuleț făcea haltă, ca să nul lase singur, se oprea și dânsa. Ceilalți urcaseră pe cetatea dacică de la Cotnari, când, sătulă să-l mai aștepte, ardeleanca la îndemnat pe Șoimuleț: - No, hai ș-om mere ! Plin de indignare, el i-a răspuns prompt: - Șomer e mă-ta !... După colecția de timbre și cărțile cu indieni, pasiunile lui Șoimuleț au devenit, în
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
prost-educați. Mama Angela, bătrână cum era, nu mai avea puterea să se îngrijească de ei, iar Masina își pierdea răbdarea adesea. Dar, mai apoi, un pic bombănind și un pic suspinând, cele două femei căutau să hrănească acele guri niciodată sătule, să le spele și să le cârpească hainele lor sărăcăcioase. Și alte persoane generoase s-au oferit să găzduiască temporar vreun copil; dintre aceștia amintim: surorile Trevisan și un tâmplar, domnul Trivellin, care a devenit mai târziu primul profesor de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
funcții consulare și diplomatice votînd cota-parte de cheltuieli numai pe baza acestor negocieri strînse. Această situație încordată din Ungaria avea repercusiuni asupra celorlalte țări din imperiu. În chiar trupul Austriei, problema cehă abces deschis ducea încet spre un deznodămînt fatal. Sătui de a mai fi tratați de paria, cehii încercau și ei să reacționeze prin violență, atît pe străzile din Praga sau Brno, cît și în Parlament, unde reprezentanții lor organizau obstruarea dezbaterilor printr-un vacarm susținut de trompete și fluierături
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Printre invitați, Regele inclusese pe unii suverani detronați, cum ar fi emirul Afganistanului, refugiat la Roma, iar acest amestec duse la unele fricțiuni sau ciocniri. Așa s-a întîmplat cu tînărul duce de York (viitorul George al VI-lea) care, sătul de a fi așezat atît dimineața, cît și seara lîngă o pseudo suverană, o ființă grasă, născută la Beirut într-o casă, zice-se, care nu avea nimic regesc în ea, dar foarte primitoare cu marinarii din port, a plecat
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
nimeni de pe altă planetă nu poate avea mai multe selecții decît el. Sabău, Viorel Moldovan, Dorinel, Dan Petrescu au, cel puțin pe moment, alte preocupări. Ei au fost speranța microbiștilor și nu prea mai sînt, din diverse motive. Iar suporterii, sătui de figurile guvernanților fotbalului, vor să aibă mereu speranțe. Radicalul discurs al lui Adrian Porumboiu vine deocamdată dintr-o zonă apolitică din punct de vedere al Partidului Unic LPF-FRF. E o analiză dură, dar nu mai mult decît atît. De la
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
zis? Nu e bine să vorbești de praf în preajma Briliantului și de funie în casa spînzuratului. Cu toate astea, tabloidele londoneze își permit s-o facă. Ei nu sînt ca noi, o nație de șuetari și palavragii, ci un neam sătul de pakistanezii periferiilor, de imigranții de toate culorile tegumentare, cu excepția celor de elită, cum ar fi Abramovici sau Mourinho. Ei cu ale lor, noi cu ale noastre. „Shame!“, a scris Daily Mail pe prima pagină, ceea ce înseamnă „Rușine!“. Așa sînt
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
despre un iepuraș. Tot a primit un astfel de micuț de la unchiul ei, cu ocazia Paștelui. Da! E o idee bună. Se așează la masa de scris și cuvintele încep să se aștearnă pe hârtie. Un iepuraș mic, pufos și sătul s-o tot asculte pe mama lui , s-a supărat și a fugit de acasă, în pădure. Se simțea minunat, țopăind printre copaci,strecurându-se pe poteci cercelate de florile teilor înfloriți, ascultând ciripitul păsărelelor. Era liber. Nimeni nu-i
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Șerban, domnul, e "lup turbat". Poezia ciudei devine o caracteristică a cronicii muntenești, care e mai nervos dramatică, mai familiară. Antonie-vodă e zugrăvit foarte viu, ca o victimă senilă: "atîta îi scurtase toate veniturile, cât nici de mâncare nu era sătul și de băutură, că-i da cât vrea ei, în zi de dulce carne cu apă și cu sare, în zi de sec linte și fasole cu apă și cu sare, vin îi da împuțit, ci trimitea cu urcioarele în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pacea înaltelor platouri Și-a deșteptat visarea funebrelor păduri. Ca într-o seră caldă trăiam punctând tăcerea, Privind plin de uimire cum vremile în mers Înalță continente ori pregătesc căderea A cine știe cărui fragment de univers. Părea cum că natura arareori sătulă De vechile tipare căta izvoade noi; - Cum de-a putut fragila și fina libelulăVîslind atâtea veacuri, s-ajungă pîn' la noi. Versurile umoristice (în colaborare cu St. O. Iosif) din Caleidoscopul lui A. Mirea, urmând tradiția Teleor, au deschis o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Chemată lunecă, la clopot, pierdut peste zări. Trec crapii negri prin adâncul verde, Rațele țipă undeva în ceruri nevăzute... Adrian Maniu a refăcut, cu o tehnică mai pronunțat picturală și cu luciri de icoană, tabloul vesperal din Zburătorul lui Eliade: Sătulă e cireada toată. A-ngenuncheat lângă fântână, Boi mari, în freamătul de iarbă, clipesc din ochii fumurii, Izbind cu cozile în muște. Tălăncile domol se-ngînă, Cât graurii, scântei de soare, s-au fugărit pe bălării. Fântâna cumpăna destinde ca o lăcustă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
română, I, 1941, nr. 7-8. nov.-dec.; p. 512-515. ă...îRecepția critică a lui G. Călinescu e senzualistă și rezolvarea ei se produce într-o sentință imagistică, de o plasticitate izbitoare. ă...î Când sfârșești însă de citit Compendiul, ești sătul ca după un ospăț la care te-ai înfruptat din toate bunătățile. Nu mai încape nici o îndoială: G. Călinescu este un mare critic. Observațiile ce le ai de făcut pălesc în fața strălucitului spectacol la care ai asistat. Chiar dacă nu ești
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
când toți ai casei erau la muncile câmpului, era făcută o spărtură în peretele chilerului, dinspre curte, îngrădită ca o plasă cu ochiuri atât cât să poată intra puii ca să mănânce, dar să nu poată intra găinile. Când puii erau sătui, umblau cu cloșca prin iarbă după muște, gândaci, dar se delectau și se luptau când găseau și câte o râmă. într-o zi, copiii cu care se juca tata au prins un pui de uliu care abia începea să zboare
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
același, deși adresele sunt diferite - și chiar orașele sunt diferite: Iași ori București, poate chiar Viena pentru Noaptea (1871). Atmosfera este, însă, aceeași peste tot: un „înăuntru” nocturn. Odaia ca spațiu pare a intra în atenția poetului în momentul când Sătul de lucru caut noaptea patul. Chiar dacă momentul în sine al ruperii de muncă este important, ne va interesa, mai întâi, ceva de dinaintea lui, și anume lumina din odaie: de vreme ce-și caută patul, înseamnă că cel muncit a stins
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
locului. Ilustrativă pentru acest blocaj este replica: „Nu poți face din păr de porc sită de mătase” pe care șeful unui laborator de chimie o folosea frecvent pentru a descuraja ideile subalternilor mai tineri. Într-o zi, doi dintre tineri, sătui să tot audă această replică, și-au zis: „Hai să încercăm totuși!”. Așa că s-au dus la abatorul din oraș și au cumpărat o cantitate de păr de porc, primind și un certificat de origine. Revenind în laborator, cei doi
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
ceea ce predicase Maestrul pe parcursul vieții sale. Tradiția din Ceylon consemnează că, imediat după decesul lui Buddha, un călugăr pe nume Subhaddha le-a pus tovarășilor săi: „Nu vă mâhniți, nu vă tânguiți! Am scăpat din fericire de Marele Ascet. Eram sătui să ne tot spună:« Asta vi se cade, asta nu vi se cade»; dar acum vom putea să facem ce vrem, iar ceea ce nu vrem nu vom mai fi siliți să facem”. Asemenea cuvinte necesitau o luare de poziție urgentă
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Tipătescu iese în stânga.) SCENA II Pristanda: (singur) Grea misie, misia de polițai... Și conul Fănică cu coana Joițica mai stau să-mi numere steagurile... Tot vorba bietei neveste, zice: "Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și-i papă tot, că sătulul nu crede la îl flămând..." Zic: curat! De-o pildă, conul Fănică: moșia moșie, foncția foncție, coana Joițica, coana Joițica: trai, neneaco, cu banii lui Trahanache... (luându-și seama) babachii... Da' eu, unde? Famelie mare, renumerație după buget mică. (șase
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
la fiecare cât ne ajunge?” Fiecare s-o grăbit ca să apuce un loc unde era mai Îndosit. Eu am zis că mie mi-e bine la ușe, că dupe coridor tot vine puțin aer curat... Păi, eu n-am fost sătul de aer... Închipuiți-vă cum era, cu jaluzele făcute șablon, Închise din toate părțile, lipite de părete, și aerul vinea numai pe sus și soarele... dacă era, Încolo, nimic... Și o dată, o făcut un lot, ne-o mutat și eram
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cu duba acolo... Ne-a așezat poliția pe margine până a venit trenul. Ne băga o dejă sau două de apă și hrană rece pentru o zi-două: șuncă, oleacă de brânză, cu marmeladă și pâine. Atunci ne vedeam și noi sătui, când vedeam șunca aia, că era cea mai bună. Beai apă... A doua zi nu mai aveai și răbdai... Da’ asta era altă treabă... Da’ atunci puteai să fii sătul. Cum a fost la Gherla? La Gherla..., acolo Închisoare, mamă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
brânză, cu marmeladă și pâine. Atunci ne vedeam și noi sătui, când vedeam șunca aia, că era cea mai bună. Beai apă... A doua zi nu mai aveai și răbdai... Da’ asta era altă treabă... Da’ atunci puteai să fii sătul. Cum a fost la Gherla? La Gherla..., acolo Închisoare, mamă, Dumnezeule! Istrate, Șomlea și cu Cârciu, care-i mort... și nu-i mai țin minte pe toți... Și bătaie ce-am luat! Ghioaga pe noi era mereu... Trebuia să stai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
noaptea că ești condamnat «pentru crimă de acte de teroare!»”. Altfel, programul era: trezirea la cinci, stingerea la zece. Dar foamea era cea mai mare teroare. Întotdeauna, după ce Îți dădea să mănânci, Îți era mai foame! Eu nu am fost sătul șase ani jumătate! Era mâncarea inconsistentă... Turtoi de ăla, fără calorii... Eu, parcă, stăteam În celula 97, cu Focșa, cu un unchi care e mort, cu Birche... cu toți am fost acolo. Da’ unii pleca la muncă În Deltă, și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]