12,589 matches
-
03 august 2016 Toate Articolele Autorului Ți-ai zidit în timp și-n sens fortăreață unde ești convins că nu-i cu putință să mai aibă tot ce-i urât în viață vreo biruință. Mai ai mult de mers. Ai saci de cuvinte ce-așteaptă să faci din ele poeme, iar sufletul tău își pune noi ținte în crez și-n vreme. De ce să fii trist? N-are importanță că-n acest sfârșit este plâns și geamăt câtă vreme-auzi în câte
NU-ŢI PASÃ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 () [Corola-blog/BlogPost/370629_a_371958]
-
memorie seama Și pașii ce nu i-am parcurs. Veni-vor ani înlănțuiți la pas, Cu patimi mici și tandră dăruire, Să luăm iubito, tot ce-a mai rămas La asfințit, din patosul numit iubire. Și-n anii grei cu saci povară, Cu pasul greu dar capul sus, Vom colinda ca-n luni de vară, Prin vămile călăuzite de Iisus. Autor: Gabriel Stănciulescu Referință Bibliografică: ELOGIU FIINȚEI IUBITE / Gabriel Stănciulescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2030, Anul VI, 22 iulie
ELOGIU FIINȚEI IUBITE de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370633_a_371962]
-
Nu contează în fond cum realizezi averea de care dispui dacă și numai dacă plătești integral partea cezarului și transformi beneficiul în locuiri de muncă bine plătite. Este adevărat că astăzi bacalaureatul este minimul de cunoștințe necesare unui cărător de saci. Dar nu-ți trebuie chiar doctoratul ca să devii un investitor legal care contribuie la prosperitatea țării. Legile care conduc, între altele, DNA trebuie revăzute. O fi luat al doilea om din stat șpaga de un milion dar a investit-o
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
altora, slugă nu putea să intre, nu-l primea nimeni» (p. 91); pornește la oraș, se instalează pentru cerșt în fața Prefecturii și «după aproape doi ani de cerșit a strâns bani de cal și căruță»; «căra de toate, mobile și saci, iar uneori îl plătea Primăria să strângă gunoiul de pe străzi; se țigănea pentru fiecare leu și în ruptul capului n-ar fi făcut un pas până ce nu vedea toți banii în palmă» (p. 92). „Reliefurile“, „elementele arhitecturale“ ale povestirii (a
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
blândul Moș Crăciun, Iar în marginea pădurii Balta-i înghețată tun! Vântul se învârte roată, Fulgii în grămezi se pun, Luna-n nouri înrămată, Balta-i înghețată tun! Pruncii se grăbesc s-apuce Câte-un dar și versuri spun, Moșul sacul greu își duce, Balta-i înghețată tun! Ceru-ncet se limpezește, Stele ard într-un alun, Un luceafăr licărește, Balta-i înghețată tun! Referință Bibliografică: SEARA DE AJUN / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1819, Anul V, 24
SEARA DE AJUN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370801_a_372130]
-
și poposeam îndelung pe Strâmba, strada dinspre piață, cu magazinele evreilor, deschise și în acea zi, pentru că Paștele lor era la o dată diferită de al nostru. Metraje multicolore, covoare, perdele, parfumuri, săpunuri, mirodenii, dulciuri, halva turcească, marmeladă din felurite fructe, saci cu semințe, mezeluri, cărnuri și brânzeturi erau așezate în fața magazinelor, pe tarabe, în stradă, așteptându-și cumpărătorii, iar comercianții evrei lăudau marfa ori de câte ori trecea cineva pe lângă magazinul lor. Când vedeau copii evreii comercianți le strecurau în mână câte o bomboană
PRIN ORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369598_a_370927]
-
doilea rând, iti conferă valoare în ochii copiilor tăi, dovedind că te mai vrea cineva pe lumea aceasta, chiar dacă tatăl lor te-a aruncat la coșul de gunoi; în al treilea rând, are forță fizică, căra bagaje, face cumpărături, ridică saci cu ciment și butoaie cu varză; în al patrulea rând, bărbații sunt geniali la diverse reparații - înlocuiesc becurile defecte, repara aspiratorul, amestecă tot felul de prafuri și îți repara peretele, ba chiar, devirusează computerul. În al cincilea rând, ai cu
DEMNITATEA UNEI FEMEI de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369693_a_371022]
-
este și poruncește costume întregi, decente. Întrebare: Ce diferența e între un costum întreg și unul în 2 piese? Acum nu mai ești ispitit, ochii tăi nu mai sunt agresați? Vezi că există țări în care femeile sunt băgate în saci de nici ochii nu li se mai văd. Simplă expunere a unei glezne, a unui genunchi, a unui obraz sau a unei șuvițe de păr e considerată atac la onoarea și sufletul bărbatului. Oare trebuie femeia să dispară de tot
FILMUL RUSESC (M)UCENIK, 2016 de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369692_a_371021]
-
un doctorat, Cum e lupta pe ciolan, O potaie, din alt clan, L-a turnat, impertinent, La ziare-n occident, Pentru-o măgărie crasă, Cum fac boii fără clasă, Ori vițeii de la bac Ce-au fost prinși cu mâța-n sac, Copiind, neinspirat, Teza lui de doctorat, După o lucrare, chiar, Demnă de un găinar, Ce-a facut-o, jur, să mor, Zdreanță, tot un amator, Când ciordi, bătu-l-ar vina, Oul și-a lăsat găina! Dar problema, științific, Are
PLAGIAT (PARODIE) de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369736_a_371065]
-
varza. Ce vrei, diplomat înnăscut care în plus mânuiește și condeiul. Progresul tehnic se face în defavoarea omului. Aerul condiționat, mijloacele de deplasare și alimentația cea de toate zilele nu s-au îmbunătățit decât în defavoarea sănătății. Omul nu mai poate căra saci. Și ce este rău în asta? Păi presupun un cutremur mondial care dărâmă toate fabricile globului. Omenirea scapă cu viața, dar pe cât timp? De unde chibritul cu care să aprindă focul, de unde paharul cu care să ducă sănătoasa apă de izvor
IMPRESII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368105_a_369434]
-
ardeleni, pentru care Divinitatea este Judecătorul suprem, și paradisul cu o lume de rânduială armonică și inatacabilă, unde poporul de suflete se încredințează universului înfrățit, unde se află Semănătorul: „Au rămas semințele neîncolțite/ nu pentru că/ nu ar fi trecut/ prin sac/ ci,/ pentru că/ nu au trecut/ prin mâna semănătorului.“( Semințe neîncolțite). Retras în satul său, poetul înțelege prin aceasta un soi de libertate eliberată de regulile unei vieți citadine. Satul pentru poet este paradisul, o ilustrație a vieții unui popor încredințat
TEOFIL MÂNDRUŢIU – POETUL SENTIMENTELOR ADÂNCI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368195_a_369524]
-
câmp e Vara trează... În grădină margarete și-au pus galbenul în plete Sunt fragile și cochete, dar au apă și în ghete... Vântul spulberă cărarea, îngustată trece zarea, Hornul caselor fumează ca să țină lumea trează! Grâul bun a umplut sacul că să aibe și săracul Pita mare și gustoasă să crească la el pe masă, Calendarul rupe foi pentru vremurile noi, Un noiembrie grăbit parcă-n în gară s-a oprit... foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Octombrie / Camelia
OCTOMBRIE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368248_a_369577]
-
neamul tău Parcă au fost blestemate, Să trăiască tot mai rău În guvernări democrate. La frâiele puterii, Stânga și Dreapta să urce, Cu arma dezbinării, Adversari sunt puși pe cruce. Lărgind cercul slăbiciunii, Cu reforme populare, Varsă-n văzul națiunii, Sacul gol la indexare. Speranța e în schimbare, Cu nou scrutin la votare. Dar fără deșteptare, Democrația dispare. Deșteaptă-te, române, Din somnolența visării! Să duci pe-naltă culme, Prin vremuri, destinul țării! DE DORUL ȘI IUBIREA POEZIEI Pe-aripi de
„LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ -ANTOLOGIE STARPRESS 2016 de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/362566_a_363895]
-
cadă-n noapte, zi, la altele în mreajă, Sau cin' l-ar îmbrăca, frumos, la patru ace, Când el e programat doar ca să se dezbrace(?!) Căci de-aia lui, săracul, scurtat și de o coastă, I-a dat Domnul, cu sacul, noroc de o nevastă, Făcută să apară, în prag, de soare plină, Chiar și când plouă-afară, în ziua de chenzină, Iar seara, la culcare, ca-n clipa cea dintâi, Să-l scoată, iubitoare, un ceas de sub călcâi, Și-n gingașe
8 MARTIE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362702_a_364031]
-
în vânt, se apropie și îi puse mâna pe frunte, privindu-l cu ochii lui albaștri, pătrunzători. Nu vorbea, dar el îi auzea vocea în mintea lui: - Când voi pleca, vei ieși de sub trunchiul copacului și te vei rezema de sacul acesta. Vei adormi, dar somnul tău va fi veghe și vis. Băiatul tău și oamenii din sat vor fi aici din clipă în clipă. A trecut mult timp, omule al lui Dumnezeu. Sătenii și flăcăul lui l-au găsit răsturnat
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
adormi, dar somnul tău va fi veghe și vis. Băiatul tău și oamenii din sat vor fi aici din clipă în clipă. A trecut mult timp, omule al lui Dumnezeu. Sătenii și flăcăul lui l-au găsit răsturnat peste un sac plin cu merinde. Picioarele îi înghețaseră, iar oasele care i se rupseseră în timpul prăbușirii copacului aveau să i se vindece târziu, spre primăvară. De atunci și până când a părăsit lumea aceasta, a mers ajutat de două cârje. Nu a știut
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
două cârje. Nu a știut niciodată să spună dacă ceea ce a fost și a văzut atunci, în noaptea aceea din Ajunul Crăciunului, în munții umbroși ai Cibinului, a fost un vis sau realitatea binelui divin i-a întins mâna protectoare. Sacul l-a păstrat mult timp, ca pe niște moaște, până când odată nu l-a mai găsit la locul unde femeia lui îl tot punea. De atunci, la închinăciune mergea în fiecare duminică și mulțumea pentru toate darurile pe care el
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
gazați și arși. Eu, prin nu știu ce minune, am scăpat... Dar memoria a rămas acolo, ea proiectează imagini halucinante în care au fost uciși milioane de evrei... La ce e bună viața, când alții o stăpânesc? Eram socotit câine împuțit un sac cu rahat, un nimeni, bun de pus pe rug. M-aș opri, dar memoria continuă să proiecteze imagini halucinante și eu sunt torturat de amintiri care mă transportă mereu acolo, în acel genocid de neuitat. Doamne, ce timpuri blestemate ne-
CUMINŢENIA PĂMÂNTULUI (VERSURI) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370148_a_371477]
-
vastă. Ci lasă porunca eternă și vino cu noi în tavernă la mese bălțate și mici, cu turme de palizi calici. Petrece cu noi și te joacă, bizară, hidoasă, potroacă, retează-ne palma, ne fură din bile dar lasă-ne sacul de zile. Ah, iată și iată - n’asculți ruga atâtor desculți. Hei, moarte, aceeași rămâi în legile astea lălâi ... un rece tăcut negustor pe-al vieții pridvor. Te bucuri s’adoarmă drumețul dai prețul. și-alături cu frații și nașii
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
OLTUL”, anul I, nr. 1 din august 1943 INVOCARE În toată ora mică măcinat De cai ce duc mereu la cimitir Eu ție, Doamne, des m-am închinat Din palme ridicându-ți un potir. Cu fruntea aruncată către cer Un sac de osanale ți-am trimis Că mi-aperi în talazele de ger Merindele de stele și de vis. În carnea-mi răvășită peste ani Tu mare și cărunt ai zăbovit Și-n pleava de ferigă și golani Deasupra m-ai
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
după ei bagaje multe, greu de manipulat. Și toate acestea de Sfintele Sărbători ale Paștelui, din aprilie 1944, tata era pe front, fratele pe front, singurul bărbat, George ! Mama, Ludmi și eu, cu o valiză cu ceva haine și un sac plin cu cozonaci. O idee salvatoare a lui George și cu toate riscurile asumate, ne-am îmbarcat pe vapor pentru direcția contrară, spre Chilia, în întâmpinarea rușilor! A mers! Ne-am întors cu aceeași cursă, fără să mai coborâm și
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
corăbiei se lăsa tot mai mult întunericul.” Cuvintele rostite de Anastasia la despărțirea de doamna Mara izvorăsc parcă din înțelepciunea noastră populară. „- M-am dus la pomul lăudat. Abia de au cu ce-și târî zilele. Au ajuns la fundul sacului ... Tarantula vine peste ei, iar Manuel e legat de mâini și de picioare.” ------------------ Prof. Ioan DOBREANU Roman, 2 ianuarie 2017 Referință Bibliografică: Ion DOBREANU - CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET / Ion
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la icoane, sau pentru
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
ucenicului o mică pravilă pentru începători. Cu timpul, bătrânul a observat că tânărul este dornic și înflăcărat de a avansa mai repede pe calea ascezei și i-a dat o pravilă corespunzătoare. Dar, tânărul nostru nu era împăcat cu conștiința sac ă face destul și atunci a mai adăugat el câțiva psalmi și metanii, repetând constant "Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește-mă!". În acest fel, tânărul avea conștiința împăcată că se ostenește suficient pentru progresul duhovnicesc. În toată această perioadă, maestrul l-
MAESTRUL ŞI UCENICUL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353454_a_354783]
-
voi găsi în altă parte. - Da, ai și tu dreptate. Nu poți rata această oportunitate. - M-am mai făcut și utecist numai ca totul să fie în regulă cu primirea la examen. - Nu-i nimic. Doar nu intră zilele în sac cum se spune, avem timp să ne mai întâlnim la Galați. Nici eu nu știu ce va urma. După un an de stat la țară, parcă nu mai mă atrage ideea de la absolvire. A cam dispărut entuziasmul de la început. Să văd ce
CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353427_a_354756]