3,827 matches
-
a născocit acolo niște chestii pentru mine... Mai era cu mine în lot Sandu Mihalcea, coleg de facultate... A mai fost în lot cu mine Florin Pavlovici. El e ucrainean (sic!)... Și cum mergeam împreună pe digurile ălea, mereu vedeam sălciile ălea plângătoare și satele ălea din chirpici... Și el zicea mereu: O, țară, țară... Băi Nae, îmi spunea, băi, știi ce fac, băi? Eu, ca Gogol, am o viziune așa mai de ansamblu, și o să scriu despre asta... Băi, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
dracu de foame aicea... Era un artizan desăvârșit... Am stat cu el și îmi vorbea mult despre Nietzche, pe care-l adora, și îmi spunea povești din lumea mare... El a fost la Gherla și după aia a venit la Salcia. Și la Salcia a fost cu mine în pat. Îmi amintesc că păstrase în colțul zeghei o inimă de creion chimic și o cărpuliță din asta, și a făcut pe ea pătrățele de șah. Și din miezul ăla de pâine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
aicea... Era un artizan desăvârșit... Am stat cu el și îmi vorbea mult despre Nietzche, pe care-l adora, și îmi spunea povești din lumea mare... El a fost la Gherla și după aia a venit la Salcia. Și la Salcia a fost cu mine în pat. Îmi amintesc că păstrase în colțul zeghei o inimă de creion chimic și o cărpuliță din asta, și a făcut pe ea pătrățele de șah. Și din miezul ăla de pâine cu săpun, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Naționalitatea: română; Religia: ortodoxă; Studii: Școala Militară de Ofițeri de Intendență și Finanțe din Craiova. A fost arestat în 1959 și condamnat la 8 ani muncă silnică. A executat cinci ani din pedeapsă în închisorile Râmnicu Vâlcea, Pitești, Jilava, Grădina, Salcia, Stoenești. La data interviului locuia în localitatea Aldești, județul Vâlcea. Interviu realizat de Dan Drăghia în 20.04.2007. Transcrierea, tehnoredactarea și editarea interviului Dan Drăghia. Interviul se află în AIO-IICCR, având cotele 82, 83. Cum ați ajuns dumneavoastră să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
kilometri de colonia Piatra Frecăței, dacă știți, că așa-i zicea... 0987 Ostrov. Cum erau condițiile de viața aici? Erau barăci acoperite cu stuf, unele chiar zidite, și eram cam aproape trei mii de deținuți în colonia asta... Era aproape de Salcia... Și am stat aci cât am stat, după aceea ne-a mutat pe la Băndoiu, la prășit de porumb, pe la Stoenești... Am stat și pe-acolo, am stat și la Salcia, da’ cel mai mult am stat la Grădina. Asta a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
aproape trei mii de deținuți în colonia asta... Era aproape de Salcia... Și am stat aci cât am stat, după aceea ne-a mutat pe la Băndoiu, la prășit de porumb, pe la Stoenești... Am stat și pe-acolo, am stat și la Salcia, da’ cel mai mult am stat la Grădina. Asta a fost locuința mea de baștină, cum s-ar zice. (râde - n.n.) Ce fel de munci vă puneau să prestați? La Grădina ne scotea la muncă la prășit de porumb și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
BUDU S-a născut în 27.04.1939 în comuna Suraia, județul Vrancea. Naționalitatea: română. Religia ortodoxă. Studii: 4 clase primare. A fost arestat în 8.12.1950 și condamnat la 10 ani. A executat pedeapsa în închisorile Galați, Periprava, Salcia, Poarta Albă, Gherla. A fost eliberat în februarie 1953. La data interviului locuia în Suraia. Interviu realizat de Alexandru Matei în 18.04.2007. Transcrierea și tehnoredactarea Adrian Boagiu. Editarea Adrian Boagiu, Cosmin Budeancă. Interviul se află în AIO-IICCR, având
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
sau patru sobe pe centru și aduceam noi stuf și ce mai găsam noi pe unde ne duceam la dig, și cu aia făceam focu’... Și ați fost ținut doar la Stoenești? Nuu! De la Stoenești ne-a dus la secția Salcia. Și am mai fost pe la la Grădina, Sfântu Gheorghe, Periprava și la Grind. Haideți să le luăm pe rând, și să-mi spuneți câteva cuvinte despre fiecare! La Salcia a fost o secție enorm de bună față de ailaltă... De acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
doar la Stoenești? Nuu! De la Stoenești ne-a dus la secția Salcia. Și am mai fost pe la la Grădina, Sfântu Gheorghe, Periprava și la Grind. Haideți să le luăm pe rând, și să-mi spuneți câteva cuvinte despre fiecare! La Salcia a fost o secție enorm de bună față de ailaltă... De acolo ne-a dus la Periprava. Acolo am stat foarte puțân și ne-a dus la secția Grind. Acolea era o insulă... Domne, era o șerpărie... Domne, ce era acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
zeci și sute înecați... Așa e cu digu’ de acolo... Cum petreceați Crăciunul sau Paștele în detenție? Corect! Domne, bune întrebări! În penitenciar n-aveam cum, era imposibil... Cel mai frumos Crăciun care îl făceam noi, a fost la secția Salcia... Era o secție mai a lu’ Dumnezeu... Studenții, în special din partea Moldovii, făcea’ capră... Înțelegi? Nu stea, capră, din trestie de aia, din stuf... Știi cum arată stufu’? Că-i culoarea părului caprii... Și făcea cântece, și făcea toate cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Fulga I. Nicolae, s-a născut în comuna Vladimir, jud. Craiova la 6 februarie 1913. A absolvit Academia Militară și a fost general de aviație. A fost arestat la 9.08.1954. A fost deținut la Văcărești, Jilava, Craiova, Gherla, Salcia (din 12.10.1959), Giurgeni (din 10.04.1962) și Periprava (20.05.1962). Informații din fișa matricolă penală din A.A.N.P. PAGE FILENAME \p D:\Carti editura\Experiente carcerale in Romania comunista 1\Surse\Listat\6.11.2007\Experiente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
gardul viu, în pădurice. Într-o altă latură a parcului, într-o pantă, exista un izvor care era amenajat ca o cascadă iar apa se aduna într-un mic eleșteu cu papură și trestie, lângă care se mai găsea o salcie bătrână cu scorbură, vreo trei mesteceni și multe flori sălbatice. În acest loc uitai de timp și de tine trăind clipe ireale. Acest loc atât de pitoresc se găsea foarte aproape Colonia Cehă. Drumul care urcă din centrul Steierdorfului spre
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
trupeșă, cu privirea lăsată în jos, semnul unei bune educații, nici de cinsprezece ani, avea un obraz curat, de fată cuminte; când râdea făcea gropițe în obraji că te apuca.. o furnicătură. Avea o fața dulce și luminoasă ca o salcie înflorită primăvara... de ziua Floriilor. Cu părul, de culoarea castanei coapte, împletit într-o coadă groasă, sprâncenele frumos încondeiate, obrazul îmbujorat, buzele ca piersica răscoaptă,.. fata aducea cu dânsa un ușor parfum de primăvară. Atunci, mi-am învins timiditatea și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
depășească 17% (P.Poghirc). Prezența pădurii în viața populației de aici este atestată și de numeroasele toponime precum Pădureni, Lesa (slv.les=pădure), Rediu, Runcu, Lazu, Laza, Jariște, Poiana, Poieni, Poienari, Poienești, Curătura, Arșița, Braniște, Dumbrava, Plopu, Plopana, Făghieni, Corni, Salcia, Răchitoasa, Rugăria ș.a. Harta așezărilor omenești din Colinele Tutovei (după Condica Liuzilor de la 1803) Răspândirea pădurilor în Colinele Tutovei, reconstituire după harta ridicată la 1828-1832 (după P.Poghirc) Răspândirea actuală a pădurilor din Colinele Tutovei (1970) (după P.Poghirc) II
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
judecat procesele unor foști ofițeri și subofițeri din DGPCM - MAI, Învinuiți de a fi săvârșit, În calitatea lor de organe de supraveghere și pază, acte de teroare asupra condamnaților care executau pedepse privative de libertate În unele colonii de muncă (Salcia, Cernavodă și Capul Midia). Ca urmare a sentințelor pronunțate, au fost condamnați toți acuzații, printre care și Borcea, care a primit 25 de ani de muncă silnică. Inițial, inculpații au fost condamnați pe baza dispozițiilor Decretului nr. 199/1950 pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
penitenciarului l-ar fi Îngropat, neștiind despre cine este vorba. Tot Alexandrescu menționa abuzurile comandantului Liviu Borcea la Capul Midia (vezi primul studiu de caz). Același ar fi fost tratamentul aplicat deținuților de către Ion Pavel, comandant la colonia de muncă Salcia. Ca și Borcea, și el a fost condamnat inițial, apoi grațiat și reintegrat În MAI la intervenția lui Alexandru Drăghici. Tot Alexandrescu amintește de tratamentele inumane aplicate de către Nicolae Moromete la Penitenciarele Jilava, Văcărești și Chilia Veche, un comandant extrem de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
nu aveau niciun fel de condiții create, iar deținuții erau cazați În bordeie pline cu apă, ca urmare a infiltrării apei freatice”. Maiorul Gheorghe Constantin (șeful Serviciului Secretariat din DGP) semnala că, la unitățile penitenciare cuprinse În harta Canalului, la Salcia, Chilia Veche, Pitești, Văcărești, Jilava etc. „s-au comis multe abuzuri și ilegalități În aplicarea regimului la deținuți, unele dintre ele soldându-se cu crime.” Tot Constantin dă exemplul unor cadre superioare de penitenciar (Liviu Borcea, Ion Pavel, Florian Cormoș
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
multe abuzuri și ilegalități În aplicarea regimului la deținuți, unele dintre ele soldându-se cu crime.” Tot Constantin dă exemplul unor cadre superioare de penitenciar (Liviu Borcea, Ion Pavel, Florian Cormoș, Ion Popa, Petre Manciulea etc.) care, la Capul Midia, Salcia sau Cernavodă, „foloseau bătaia, țineau deținuții În ger, nu asigurau hrănirea lor etc., aplicând un regim de exterminare...”. Toți aceștia au fost amnistiați ulterior prin decrete, la intervenția ministrului de Interne. Multora dintre cei care au fost condamnați de formă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
represiunii comuniste, Editura Humanitas, București, 2001, pp. 52-53. Gheorghe Barcan, „Am fost și eu la Midia”, Memoria. Revista gândirii arestate, nr. 54 (1/2006), pp. 21-22. Grupul de 21 de torționari implicați În acest proces a primit denumirea de „Lotul Salcia”: 4 condamnați la muncă silnică pe viață, 3 la 25 de ani de muncă silnică, unul la 20 de ani de muncă silnică, 7 la 15 ani de muncă silnică, 4 la 10 ani de muncă silnică, unul la 8
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
5 iunie 1957, aflată la dosarul personal al lui Borcea. AANP, Fond Secretariat, dosar nr. 2/1979, documente privind analiza periodică a activității desfășurate de DGP (1979-1983). General-maior Alexandru Mureșanu coordona activitatea DGPCM. Cele trei decrete care au vizat „Lotul Salcia” au fost secrete, nefiind pulicate În Buletinul oficial al RPR. AANP, Fond Cadre, dosar personal nr. 1195. Doina Jela, op. cit., p. 116. Iosif Corpaș, Secvențe din fostele Închisori politice, Editura Humanitas, București, 2003, pp. 73-74. AANP, Fond Secretariat, dosar nr.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
vreți să nu vă „tocim“ mobila, lucru care nu ne prea place, căci e prea dură, lăsați-ne la dispoziție, undeva Într’un colț, o bucată de lemn; nu din oricare, ci din acela de esență moale, dar omogen: plop, salcie, mesteacăn. S’au găsit oameni care au privit atent rândurile de mai sus, dreptu-i pe când nu erau Încă scrise. Și au inventat - copiind - cuțitul de strung cu autoascuțire: e doar o chestiune de călire controlată, secțiunea cuțitului dobândind astfel o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pleacă la vânătoare „la baltă”, la Mânăstirea. Au ajuns la ora 1030. Au participat: Ernest Undăreanu, Costache Malaxa, Ilie Radu, Chefneux. Era cald, ca vara. Au vânat „la pază”, vânătorii plecând pe dig și ocupându-și locurile în pădurea de sălcii și în stuful din baltă. Au vânat rațe, bâtlani (cormorani), gâște, lișițe, ciori. Masa de prânz au luat-o la conacul moșiei. Carol al II-lea a vizitat crescătoria de ponei și herghelia. La ora 16, au început a doua
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
dascăl În ale zootehniei. Ajuns În baltă cu câțiva cai, am fost povățuit de el să le dau pur și simplu drumul În totală libertate, interesându-mă foarte rar de soarta lor. Ceea ce am și făcut. Iarna, se adăposteau sub sălciile pletoase, ale căror ramuri le serveau drept furaj, sau băteau zăpada cu copitele, păscând vegetația ce o găseau. În rechizițiile ce le făcea acolo armata germană, am asistat la prinderea lor cu arcanul ca În Texas. În semi sălbăticie trăiau
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ceața, gerul să aducă la nivel microscopic, de moleculă și de atom, orice construcție, fie chiar și o piramidă egipteană, darămite un biet gard de nuiele. Deci, trebuia reparat sau făcut din nou. Materia primă pentru repararea gardului o reprezenta salcia. Era vorba de nuiele și mai subțiri și mai groase, dar nu mai mari decât degetul opozabil al unui bărbat, altfel își pierdeau elasticitatea și opuneau o prea mare rezistență la îndoire. Pe ambele maluri ale pârâiașului erau sălcii bătrâne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
reprezenta salcia. Era vorba de nuiele și mai subțiri și mai groase, dar nu mai mari decât degetul opozabil al unui bărbat, altfel își pierdeau elasticitatea și opuneau o prea mare rezistență la îndoire. Pe ambele maluri ale pârâiașului erau sălcii bătrâne de când lumea, care își aplecau podoaba capilară până deasupra albiei complet secate. În acest univers halucinant, sfidând căldura toridă și foamea insuportabilă, două ființe absolut nevinovate, bunicul și nepotul, "beneficiau" din plin de "mila", "dragostea" și "protecția" Păstorului cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]