130,724 matches
-
foarfecile de vie i-a scos ochii căpitanului. Da' au făcut pușcărie. Și i-au bătut. Doi oameni au murit, din bătaia care i-a bătut. (Ioana Vișan, Dobrotești, Pantelimon) Închei cu un aspect vizînd mentalul colectiv: întemeierea hoției la sate, cu urmări pînă-n zilele noastre, căci nedreptățile cheamă alte nedreptăți, într-un carusel diavolesc. De furat apoi... Nu să pîrau unu' pă altu', că furau tăți, tăți furau... Nu era unu' să nu... El n-avea voie să meargă organizat
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
dar neproductivă din punct de vedere literar). Și mai greu de suportat decât acest maniheism era atmosfera invariabil sumbră. în Caravana cinematografică, Ioan Groșan face să se audă mereu, în surdină, o muzică veselă și grațioasă, mozartiană. Descins într-un sat, Mogoș, un tânăr activist, "tovarășul Tavi" se îndrăgostește de o învățătoare din partea locului. Toată învățătura marxist-leninistă din capul lui se dovedește ineficientă în atingere cu farmecul natural al feminității. "Caravana cinematografică" (instituție ambulantă ivită din admirația naivă a lui Lenin
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
se îndrăgostește de o învățătoare din partea locului. Toată învățătura marxist-leninistă din capul lui se dovedește ineficientă în atingere cu farmecul natural al feminității. "Caravana cinematografică" (instituție ambulantă ivită din admirația naivă a lui Lenin pentru cinematograf) pleca în turnee prin sate în perioada de pionierat a comunismului pentru a-i culturaliza pe săteni. Ea reprezenta o nouă formă de "poporanism", având un scop nu numai didactic, ci și propagandistic. Activistul care în mod obișnuit o însoțea avea grijă ca filmele să
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
înțelese "corect" din punct de vedere politic. Ioan Groșan și l-a ales nu întâmplător ca personaj principal pe un asemenea propagandist, care, fiind ingenuu, ni se înfățișează ca un don Quijote caraghios, produs hilar al comunismului. El vine în sat să propovăduiască o ideologie pe care n-o înțelege (și care nici nu are, de altfel, nimic de înțeles) pentru ca în cele din urmă să fie inițiat el însuși în ceva mai important, în iubire. Iată prima impresie pe care
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
subiect preoțesc, are unul... omenesc, ca aproape întreaga proză a lui Ioan Groșan. Protagonistul narațiunii este, într-adevăr, preot, dar putea fi și activist, ca "tovarășul Tavi", din Caravana cinematografică. Preotul, tânăr, se numește Emilian Marcu și vine într-un sat cu gândul să ducă o viață tihnită (îi place, printre altele, să pescuiască). Iată însă că una dintre femeile care i se spovedesc, Ana, îl tulbură cu confesiunile ei despre destrăbălarea în care se complace. în loc ca preotul să o
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
gîndit, potrivit ideii suveranului spaniol, în forma unui grătar, ca de friptură. Aluzie la Sfîntul Laurent, la instrumentul de supliciu al sfîntului ars pe jeratecul încins. ...Nu știu ce formă ar avea Kremlinul văzut de sus... Escurialul spaniol însă, mănăstirea de lîngă satul San Lorenzo del Escorial, - palatul regilor catolici ai Spaniei, - seamănă, cert, cu un grătar de mititei... * Între Kremlin și Escurial, peste secole și indiferent de regimuri, există o afinitate de spirit cu neputință de infirmat, - Inchiziția, instituție potrivnică gîndirii, rațiunii
Inchiziția by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16789_a_18114]
-
viața și opera lui Creangă, afirmase că "strămoșii lui Creangă, dinspre mamă, s-au tras încoace de prin Maramureș pe la sfîrșitul veacului al XVIII-lea. Familii întregi de mocani din Ardeal s-au strămutat pe Valea Bistriței, în care multe sate sînt de componență transilvană". Și Vladimir Streinu apreciase că "cel mai vechi Creangă, Mihai sau Ștefan, venise din Transilvania probabil, de undeva de pe partea cealaltă a munților, de îndată ce se stabilește dincoace tot în ținutul muntos". Au mai relatat despre asta
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
mai multe regiuni, inclusiv cea a Năsăudului. Condiția principală a unităților militare constituite era ca ostașii să fi aderat la grecocatolicism (de aici vorbea scriitorul, în pasajul citat mai înainte de ceea ce numea "din pricina papistășiei"). Dar decizia imperială a devenit fapt. Satele din care se recrutau militarii de graniță au izbutit să-și dobîndească autonomie administrativă, scăpînd de iobăgie. Apoi, după moartea împărătesei, pe vremea domniei fiului ei Iosif al II-lea, catolicismul a cam încetat să fie principiu obligatoriu pentru apartenența
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
militar și, apoi, cu mențiunea expresă "auft in mold.", prescurtare de la "Aufugitivus in Moldaviam", adică "fugit în Moldova". Studiind bine această tabelă, cercetătorul nostru constată existența mai multor familii din Ilva Mare fugiți în Moldova, aproape o treime din populația satului. "Era, conchide dl Tanco, cel mai răscolitor eveniment trăit de populația acestui ținut, adăugîndu-se represaliilor pentru jurămîntul refuzat și nedepus la 10 mai 1763, uciderii conducătorilor răscoalei și îngrozitoarelor pedepse care s-au aplicat celorlalți, pînă la nivelul fruntașilor satelor
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
satului. "Era, conchide dl Tanco, cel mai răscolitor eveniment trăit de populația acestui ținut, adăugîndu-se represaliilor pentru jurămîntul refuzat și nedepus la 10 mai 1763, uciderii conducătorilor răscoalei și îngrozitoarelor pedepse care s-au aplicat celorlalți, pînă la nivelul fruntașilor satelor și multora dintre militarii români, sancționați de trupele imperiale". Astfel s-a băjenit, peste Carpați, Ștefan Creangă, oprindu-se în Pipirig, cu turmele sale, parcurgînd, din Ilva Mare, numai 100 km. Au fost bine primiți și s-au așezat. Vrednicul
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
încuscririi a lui David Creangă și Petrea Ciubotariul, prin căsătoria lui Ștefan (al treilea după fondatorul Ștefan) cu Smaranda sînt bine surprinse. David Creangă, bunicul după mamă al scriitorului s-a născut, arătase încă arhivistul Gh. Ungureanu, în 1796, în satul Pipirig. Memoria scriitorului, venită fals din familie cum se vede și din mărturisirea pomenită la începutul acestei cronici, cam încurcă lucrurile despre strămoșii săi. Ne-am dezobișnuit cu astfel de investigații de istoriografie literară, plasate în pur biografic și chiar
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
sute de ori mai primitor decât acest, cândva, oraș al bunului gust, căzut pradă mușuroaielor kitschului, murdăriei și întunericului. Nici drumul spre Timișoara nu e cu mult mai îmbietor. După ce înoți, cu chiu cu vai, prin bezna neliniștitoare a două-trei sate, înfricoșat să nu calci vreun bețiv ieșit din prea-multele bodegi înșiruite de-a lungul șoselei, te încearcă, la fiecare kilometru, spaima că vei fi strivit de coloanele de TIR-uri. Deși e sfârșit de săptămână și n-ar avea dreptul
Ungaria se termină la Szeged, România începe la Babadag by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16835_a_18160]
-
mulțumească cu școlile grecești sau bulgărești, în funcție de regiunile în care locuiau". Alt document (citat în cartea d-lui Peyfuss) demonstrează contrariul, stăruind asupra sacrificiului economic acceptat de unii păstori săraci aromâni, cu condiția să se deschidă o școală românească în satul lor. Iar, repet, autoritățile României sprijineau constant (financiar) școlile românești din imperiul turcesc. În septembrie 1909, un Congres didactic vlah reunit la Monastir stabilea anumite reguli administrative pentru școli și biserici. De reținut de aici ar fi faptul că s-
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
imediat după crahul financiar, oamenii nu se deplasau decât la vre-un proces ca martori și se duceau fie cu căruțele fie pe jos. Dar erau totuși 32 kilometri. De fapt pe vremea când eu mă duceam la Râmnic, în satul meu erau oameni bătrâni care nu fuseseră niciodată cu trenul iar la Râmnic doar când făcuseră armata. De copii de vărsta mea nici nu mai vorbesc. Deci vă închipuiți că eu eram cineva. Drumul spre Râmnic se putea efectua pe
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
locuri, pentrucă ei, obosiți de munca de peste zi și nefăcându-și somnul, adormeau înaintea mea. În vârful dealului Strâmba (numele spune destul, încât nu mai e nevoie să-l descriu), dacă o luau prin Govora, continuau prin Groșet, Govora, Govora Sat, Buleta, Mihăiești și Râmnic. Dacă nu, o luau la stânga, coborau Strâmba, treceau prin Stoenești și la răscrucea de la Buleta, urcau dealul Ocnelor mari unde, din vărful dealului se vedea cum arde sonda. Unul din motivele pentru care plecau așa de
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
Ultima oră, cu grotescul din Titanic vals și delicatețea ce străbate uneori Omul cu mârțoaga sau Capul de rățoi. Văzute însă în efervescența anilor dintre războaie, de altfel foarte asemănătoare celei din tulburile noastre vremuri, Generația de sacrificiu, Ce știa satul, Nodul gordian își pierd aerul desuet în favoarea unui soi de istoricitate dintre cele mai interesante. Cu excepția comediei "în trei acte și șase tablouri" Norocul, prea lungă pentru cât de previzibil îi e finalul, moralizatoare până la plictiseală și cu personaje-marionete fără
Comediile lui I. Valjan by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16874_a_18199]
-
fără consistență, celelalte piese, cu precădere cele într-un act, au calități certe, în primul rând coerență scenică și o construcție bine articulată, la care se adaugă unele, să le spunem, "întorsături de condei" în alegerea subiectului: în Ce știa satul, soțul își face soția să-și mărturisească singură adulterul mințind-o în legătură cu transcrierea divorțului, în Nodul gordian comisarul căruia i se oferă mită își împacă și iubita, și conștiința trimițând la prefectură jumătate din bani și acceptând restul în schimbul judecării
Comediile lui I. Valjan by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16874_a_18199]
-
Ziua, varianta pe Internet, editoriale din ianuarie 1998). Cum se știe, norma impune ca adjectivul antepus să preia articolul (marea țară, importantul vicepreședinte), cu excepții oferite de anumite adjective pronominale și de alte forme influențate de ele: tot omul, întreg satul, însuși băiatul. Particularitatea de a preceda un substantiv însoțit de articolul hotărît - cogeamite omul, ditamai băiatul - e semnalată în Gramatica pentru toți a Mioarei Avram. Exemplele actuale par să sugereze chiar o preferință pentru această construcție, în care însă articolul
"Ditai", "ditamai", "cogeamite"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16878_a_18203]
-
să facă analogii: "Naziștii afirmau despre evrei că nu sînt ființe umane. Lenin și Stalin au spus și ei aceleași lucruri: chiaburii nu sînt ființe umane". Sînt cunoscute astăzi directivele personale ale lui Lenin împotriva acestor "bogătani" și "lipitori ale satului": "trebuie spînzurați, și spînzurați în așa fel ca oamenii să vadă... să tremure, să știe". Acestea fiind spuse, rezultatul comparației echivalează oare cu semnul egalității dintre diferitele feluri de genocid? Între deportarea, torturarea, arderea de vii a unor oameni la
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
forma primului jet. Uimitor e faptul că după buna receptare a romanului, în loc de a persevera și a-și cuceri un loc în viața literară (trăia din meditații și articole prost plătite), Fîntîneru se retrage, pentru o jumătate de an, în satul natal, cufundîndu-se în tăcere totală. Are parte și de năpasta unei prime căsătorii neizbutite, soția abandonîndu-l imediat după absolvirea Medicinei la Cluj, pe care romancierul a subvenționat-o financiar. Apoi revine la București, colaborează la revistele literare importante ale vremii
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
Camil Petrescu de a fi intervenit să i se acorde lui Fîntîneru un ajutor fix lunar de 350 lei din partea S.S.R. Ajutorul n-a venit prea multă vreme, urmînd infernul. Cînd își revine, în 1948, se retrage la țară, în satul natal din județul Argeș. În 1950, refamiliarizat cu lumea satului, devine profesor la școli generale sătești (a fost și profesor la liceul din Topoloveni), predînd franceza, latina, engleza, germana. În 1950 s-a recăsătorit, soția sa fiind, și ea, profesoară
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
lui Fîntîneru un ajutor fix lunar de 350 lei din partea S.S.R. Ajutorul n-a venit prea multă vreme, urmînd infernul. Cînd își revine, în 1948, se retrage la țară, în satul natal din județul Argeș. În 1950, refamiliarizat cu lumea satului, devine profesor la școli generale sătești (a fost și profesor la liceul din Topoloveni), predînd franceza, latina, engleza, germana. În 1950 s-a recăsătorit, soția sa fiind, și ea, profesoară. O duce așa, cu grija gospodăriei sale încropite, pînă în
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
spectacolul "Pagliacci" mi s-a părut mai rotund, mai lucrat în detalii expresive decât "Cavalleria", rămasă în granițele unei lecturi convenționale. În versiunea Ponnelle e invers: dintre cele două, "Cavalleria" este cea mai închegată. În decorul asemănător - o stradă de sat sicilian sub un soare arzător - dar împărțit pe mai multe nivele ceea ce permite un spațiu de joc variat, ritmul este grăbit, fără timpi morți. Iar atunci când suprafețele sonore extinse ale muzicii încetinesc desfășurarea, mici acțiuni secundare completează sau explicitează situațiile
"Soirées de Vienne" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16899_a_18224]
-
de exemplu, tema țărănească în roman e de dată mai recentă decît apariția, la mijlocul secolului trecut, a romanului nostru, adusă de peste munți de către ardeleni abia în jurul lui 1900. Apoi chiar tezele lui Blaga cu privire la revolta fondului nostru nelatin sau la satul mitic care ar fi dat naștere veșniciei trebuie privite în contextul ideologic de după 1918. Ele sînt o reacție la occidentalizarea previzibilă de după Marea Unire, tot așa cum repetatele proclamări ale unui pretins minorat fatal al culturii noastre au survenit de obicei
Minorat cultural by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16921_a_18246]
-
o mână ținând nevasta după umeri și cu alta ținută în sus, trosnind din degete, țopăind și cântând, au venit să ne ducă la ei la petrecere, să nu le facem rușinea să-i refuzăm, că vor râde oamenii din sat de ei. Și, cum era să-i supărăm noi pe niște oameni care ne-au oferit atâtea momente de deosebită ospeție?! Ca să încheie frumoasa lor ospitalitate, a doua zi ne-au dus la gară cu sania cu clopoței, ca pe
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]