4,770 matches
-
Acasa > Orizont > Selectii > STELE ÎN OCHI Autor: Camelia Constantin Publicat în: Ediția nr. 273 din 30 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Sclipiri de argint coboară în ochii de stele căzătoare. Se scaldă în razele de curcubeu și deschid jucăușe fereastra către Calea Lactee. Pe drumul alb și dens ca laptele crinilor, pasul tău străbate distanța dintre meditația conștiintei și lumina purificatoare a gândului spiritual. Carul Mare aduce cu el sufletele curățate de păcatele
STELE ÎN OCHI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346475_a_347804]
-
lungul scenei... Nu pot uita cum timpul zboară când uit privirea să-mi întorc din largul mării înspumate! Privesc pierdut ca-ntr-o visare și văd dantelele dansând pe vârf de valuri adunate, ca într-un lanț pierdut în infinit, scăldat în nestemate... Îmi plac dantelele. Sub orice formă și, mai ales, pe orice forme! Ele fac ca totul să fie mai frumos și tainic, trezindu-te la viață. Prin ele înțelegi cum sentimente se amplifica și simțuri te-năbușă. Prin
DANTELA CU CIOCĂNELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346493_a_347822]
-
tot ce întâlnesc, Deși, renasc din rădăcină Și-așa firavă, eu iubesc! Iubesc să râd când văd apusul, Iubesc să dăinui peste nopți, Să lupt și să înfrâng opusul Îmbătând chiar cu struguri copți. Iubesc să dărui primăvară Sufletului îmbătrânit, Scăldat în lacrima amară, Cu al meu vers, neprihănit. Iubesc s-adun izvoru-n cupă, Să-l redau celor însetați, Chiar dacă toamna îmi astupă Copacii goi, îndurerați. Iubesc țărâna gliei mele Chiar dacă printre stele zbor, Pot picta fără acuarele Lumea pe care
COMPROMIS de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346496_a_347825]
-
am luat amintirea și am pus-o în album... NOCTURNĂ Este... o noapte târzie Luna a coborât de pe boltă Și să oprit pe perdeaua mea. Stelele au rămas singure Fără călăuză. Odaia mea e plină de lumină Doar așa îmi scald sufletul încălzit de dragoste, Așteptând în zadar Ca gândul tău să-și ia zborul... spre mine! EVADARE Ce mare haos e viața! Trece pe lângă mine, iar eu o privesc cu ochii deschiși către zări și parcă aș vrea să-i
ILUZII PIERDUTE (POEZII) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346514_a_347843]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > IUBIREA TA-I UN ZBOR Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 314 din 10 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului O ploaie de albe focuri iți scaldă a ta privire Mă spală și mă vindecă de păcatul uitării Poemul dragostei mele e o sfântă rugăciune Rostită cu inima, seară de seară, la malul mării ... Iubirea ta e zbor neînfrânt de pescăruș Lin plutește peste o mare de
IUBIREA TA-I UN ZBOR de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348264_a_349593]
-
ziua și seara, Pe banca vara-n Cișmigiu, Iarnă hai-hui prin gară. Muncesc cu ziua pe-unde-apuc, Pentru un blid de linte; Iar noaptea umblu hăbăuc, Dup-un culcuș fierbinte. Dar nu-i băi, tocmai este vară; Iar mâine iarăși la scăldat. Plonjez în lacul de la moară Ca să mă spăl, să fiu curat. De-o fi iarnă, nenea Trică Îmi dă voie-n gară iar. Să adorm la căldurica Și să n-am de frig habar. Uite-așa vor trece anii, Păcălind
POEZIA GOGONEL de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348265_a_349594]
-
nu o știam bolnavă. Au trecut anii, tatăl vitreg și tânăra-i soție au avut copii, care au crescut și au mers la școli. Numai că într-o zi nefastă, două fetițe ale lor, cald fiind se duseseră să se scalde în Dunăre, pe care o știau de mici. Cum apa este cea mai înșelătoare cale, la un moment dat fetele au început să strige ajutor către tatăl lor, prinse într-un vîrtej puternic și trase în afund. Disperarea omului nu
BLESTEM SAU DREPTATE DIVINĂ de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348274_a_349603]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > SUNT O SCOICĂ Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 562 din 15 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Valuri calde mă scaldă, Nisipul încet mă îngroapă, Vântul îmi șuieră gândurile-albastre Ajunse prea sus, printre astre... Fierbinte e aerul ce îl respir Fierbinte și visul la care aspir. Vreau doar să ascult răsărit și apus Cum plimbă în van sunet nespus... Aștept luna
SUNT O SCOICĂ de MIRELA STANCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348311_a_349640]
-
De cum păși afară, își simți din nou spiritul liber, o fericire nostalgică îi topea sufletul. Se putea bucura în continuare de lumină. Noaptea lipsită de speranță nu reușise să pună stăpânire pe ea. Privi un strat de flori proaspete, neprihănite, scăldate în lumina soarelui. Le mângâie cu privirea și se simți la fel ca ele. Liniștea ei sufletească fusese tulburată, de nesăbuința lui Maur și încă o mai ustura palma cu care îl lovise. Pentru moment altă soluție nu exista. În
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
și acum nu-mi mai era somn. În timp ce Cristina și George se plimbau pe malul mării la oră târzie din noapte, Ana deschise ochii trezită din somn de foșnetul plopilor ce-i băteau cu ramurile în fereastră. Raza lunii se scălda în luciul oglinzii din cameră luminând patul gol al Cristinei, cu lenjeria mototolită așa cum se sculase înainte de miezul nopții. Se dădu jos din pat și se uită dacă este lumină la baie. „Deci Cristina are secrete și se ferește de
SARUTUL SARAT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348243_a_349572]
-
sufletului, ce-i cenușie. Pomii își dezbracă haina albă și groasă, iarbă înverzește, mirosind a speranță. Salcâmii mă îmbată cu al lor iz ispititor, păsări cântă pe ram iubirea înduioșător, strecurându-mi în suflet muguri de dor... Un tainic vis, scăldat de-un dulce amor. Ghioceii, spălați de roua blândelor șoapte alungă din mine, înfiorata, sufleteasca noapte. Sorb cu mirare și nesaț, lumină țesută-n aur, de al primăverii farmec eu par că nu mă satur. Referință Bibliografică: Emoție de primăvară
EMOŢIE DE PRIMĂVARĂ de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348387_a_349716]
-
-ți tragi rădăcinile tale curate și viguroase, nimic nu-ți mai place! nici concediile noastre pe care le făceam atât de fericiți pe cuponu' lu’ mă-ta de pensie, acum te-ai ajuns! te petreci pe coasta de fildeș, te scalzi la miami beach... băi făcătură! băi perversule! nu-ți mai plac nici româncele, te dai la thailandeze, că alea, mi-ai spus, știu să-ți facă masaj mai bine decât mine, ai uitat cum te-am scăpat de răceală, cu
DACĂ AŞ FI FEMEIE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 655 din 16 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345138_a_346467]
-
înșine n-am fi știut aproape nimic Trandafiriul cerului, freamătul sălbatec Logodna soarelui cu polenul lunatec Temeliile munților, neverosimile tipare Treptele, pașii cometelor, ai stelei polare Aromele încifrate în patima ierburilor Murmurul nedeslușit al izvorului cerbilor Ce urmază să ne scalde azi și totdeauna În extazul azurului când trăirea-i numai una Adieri lângă tâmple ne torc poveștile, sensul Toate știu unde le duce împărătește mersul. Toate cunosc regala , adevărata cale Noi nu știm drumul de-i cădere sau urcare! CÂND
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
Ai întrebat aseară ce sunt, cine sunt? Dar tu nu vezi oare cum curg? Căci ce mai curge? Curge apa, lumina și timpul Cântecul, sângele, gândul ... Fă-ți sufletul zăgaz Și mă oprește, iubito Să ai și tu, Unde-ți scălda nesomnul. Zăgăzuiește-mă, oprește-mă! O, e atât de greu Să curgi în neștire, mereu. Doar pietrele din râu o știu Și eu. SINGUR ÎN TURN opriți-vă nu mai bateți în poartă nu vedeți pe ea de trei ori
DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (3) de ION IANCU VALE în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345306_a_346635]
-
ori după performanțe prerenascentiste, unii continuatori (între aceștia Shakespeare, Baudelaire, Rilke) au înțeles să modifice schema primară; se pretindea o anumită relaxare” (Constantin Ciopraga) FLUID Sunt prezența acestei dimineți Ce-și naște lumina din aburi și ceți Sunt pasărea ce scăldată-n lumină Se răsfață -n armonia văzduhului deplină Ochiul meu se aprinde diamant Peste luciul lacului Tău de bazalt Orbit se alintă cât să cuprindă zarea Când în vecinătatea mea e marea Mă -nvălui în valuri, în ea mă risipesc
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
adevărat Dăltuit în piatra- piatră de strămoșul pelasg-dac El dovada vie și înălțătoare a dăinuirii noastre A dorului ce ne frământă, din depărtările albastrel El simbolul sacru, simbolul unui trecut măreț în fapte Ce-a fost trăit aici în munții scăldați de soare, de ape. Ești unul din puținele “chip megalit” dăltuite în lume Domini acest ținut încărcat de taine, ești o minune! ETERNUL IISUS Am văzut chip de lumină, în lumină strălucind Cu conturul corpului mătăsos argintiu radiind Armonie, pace
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
încărcat de taine, ești o minune! ETERNUL IISUS Am văzut chip de lumină, în lumină strălucind Cu conturul corpului mătăsos argintiu radiind Armonie, pace și infinită iubire dumnezeiască Intr-o vastă întindere albă, pe planeta albastră Fața Sa, caldă distincție scăldată-n splendoare Izvora lumină, privirea Sa genera împăcare Glorificate, gândurile dădeau biruință dreptății Puritate, inocență, răspândire a frumuseții Parfumul unei libertăți depline, ancestrale Ecou candid al osanalelor cântate-n catedrale Se auzea pretutindeni, trăiam un miracol Învrednicită de puterea Domnului
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
pretutindeni pentru tine și nu trebuie decât să-i oferi un loc în existența ta, s-o așezi la masa destinului lăsând-o să te răsfețe transformând visele în realitate. Se plimbă desculță printre noi cu părul despletit, fața zâmbitoare scăldată de căldura soarelui. Spirit liber, netulburat de trecerea timpului, oferă bogăția neprețuită a armoniei. A trecut lăsând în urma parfumul diafan al speranței. Camelia Constantin martie 2013 Referință Bibliografică: Fericirea.. / Camelia Constantin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 815, Anul III
FERICIREA.. de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345433_a_346762]
-
la fereastra Eu te-aș ruga, Iubite, fereastră s-o deschizi.. S-acaparăm în suflet, întreaga bolț' albastră Uitând măcar o clipă, de ..."vrăjitori perfizi". Pe marginea ferestrei, să se așeze...Luna. Clipă din noi, vräjită, în vers s-o scăldam! Să domolim din visătoare suflete, furtună! Într-un ocean de stele ca-n vis să înotam. Auzi oare Iubite tăcutul...Univers? Simți inima cum bate într-un ritm de dor, Cînd ți-ascult chitară, cu-al tău dulce vers? Pe
IŢI DĂRUIESC...ALBASTRUL de DOINA THEISS în ediţia nr. 820 din 30 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345483_a_346812]
-
știuleți de porumb... la poarta casei noastre s-a oprit un om a cărei față era arsă de soare și cu o barbă de călugăr de la mânăstirea Căluiu... Privirea lui trăda veselia unor ochii căprui care, peste puțin timp, se scăldau în lacrimi de fericire. A încercat să mă strângă la piept, dar eu speriat... am strigat-o pe mama spunându-i că o caută un „țigan” care are nevoie de ceva de mâncare! - Mărine, copilul meu drag... Vino să te
TAINA SCRISULUI (45) – SCRISOAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345473_a_346802]
-
de amplu, curat și profund. Fetița, cu obrajii desenați șugubăț în mii de pistrui, dădu să se oprească de îndată ce m-a văzut. I-am făcut semn să cânte în continuare, așezându-mă în iarba înaltă, înspicată și smerită a poienii scăldate în soare. O, ceruri! Jur că n-am mai trăit așa ceva în viața mea! Nu știu cum ieșeau sunetele acelea din pieptul micuț al copilei și cum putea ridica cu brațele cât două rămurele de alun ditamai tulnicul, dar știu că cânta
NICOLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376820_a_378149]
-
Unul după altul, pe rând, copiii intrară în apa puțin adâncă, rece și nu prea. Se învățară cu apa repede. Găsiră băltoace mai adânci, până la glezne, apoi până la genunchi. Ce bine era în apă multă ! - Are cineva curajul să se scalde în apa asta ? zise Mihăiță, băiatul mijlociu din vecini. - Mă scald eu întâi ! zise Vlăduț, băiatul cel mic. - Mă scald și eu, zise Ionuț. - Și eu, zise Anuța. Ce plăcere nebună i-a cuprins pe copii, să aibă atâta apă
LA SCĂLDAT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376801_a_378130]
-
rece și nu prea. Se învățară cu apa repede. Găsiră băltoace mai adânci, până la glezne, apoi până la genunchi. Ce bine era în apă multă ! - Are cineva curajul să se scalde în apa asta ? zise Mihăiță, băiatul mijlociu din vecini. - Mă scald eu întâi ! zise Vlăduț, băiatul cel mic. - Mă scald și eu, zise Ionuț. - Și eu, zise Anuța. Ce plăcere nebună i-a cuprins pe copii, să aibă atâta apă de bălăceală. Se zbenguiau prin apă, se stropeau, aruncau cu apă
LA SCĂLDAT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376801_a_378130]
-
Găsiră băltoace mai adânci, până la glezne, apoi până la genunchi. Ce bine era în apă multă ! - Are cineva curajul să se scalde în apa asta ? zise Mihăiță, băiatul mijlociu din vecini. - Mă scald eu întâi ! zise Vlăduț, băiatul cel mic. - Mă scald și eu, zise Ionuț. - Și eu, zise Anuța. Ce plăcere nebună i-a cuprins pe copii, să aibă atâta apă de bălăceală. Se zbenguiau prin apă, se stropeau, aruncau cu apă unii pe capul și pe hainele celorlalți. Și erau
LA SCĂLDAT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376801_a_378130]
-
cu foarfecele de către Sonia, mama celor cinci copii, două fete și trei băieți. Dincolo de cuptor se întindea grădina, cam la vreo două pogoane, cu viță de vie cu struguri indigeni, apoi venea Linia, un braț al Dunării în care se scăldau vară de vară toți prichindeii din sat...mai înspre Reni pădurile interminabile de sălcii și plopi de la Buciumu, Racu sau Gărla Brăilei... și se-ntindeau departe către Isaccea, cu ghiolurile și smârcurile pline de papură și trestie cotrobăite de tot
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]