2,505 matches
-
pierde în această masă nesfârșită. Când marea este de un albastru profund și luăm apă în mâini, își pierde culoarea, devenind transparentă. Albastrul nu poate fi cuprins, atins, posedat. Dintre toate culorile, albastrul este cel mai imaterial și cel mai schimbător. Suportă variații infinite, se deschide până la transparență sau se închide până la o opacitatea totală. Alternează claritatea și misterul. Aceste proprietăți indică faptul că albastrul simbolizează mentalul. El nu evocă pulsiunile, asemenea culorii roșii, care este opusul lui complementar, dar exprimă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
sarcini imediate care pot fi izolate sau înglobate în cadrul unei activități motrice (Cârstea, 1993, p. 18). Acțiunile motrice se „clădesc” pe acte motrice precise și automatizate. Combinarea actelor motrice, exersarea și coordonarea lor în condiții standard, apoi și în condiții schimbătoare, vor conduce la dezvoltarea acțiunilor motrice. Ca proces de organizare și de reglare a acțiunilor motrice, vom lua în considerare faptul că se dezvoltă: capacitatea de dirijare și de control a actelor motrice; capacitatea de adaptare motrică la cerințele activităților
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
fizice; se asigură un raport corect între stările emoționale și oboseală. d) Funcția apreciativă - funcția de sinteză care îi permite subiectului să evalueze obiectiv: cantitatea și calitatea elementelor dobândite, capacitatea de corelare a acestora și eficiența acțiunilor, verificate în condiții schimbătoare. Exercițiile fizice, prin sistemul de selecționare și prin modul în care sunt puse în practică, permit: măsurarea corectă a ceea ce a fost realizat în mod practic, eficient; compararea execuției proprii cu a celorlalți subiecți; evidențierea sistemului de mijloace utilizat și
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
cu lovirea mingii (baseball, oină, softbal); * Jocuri de conducere a mingii la țintă (biliard, golf, cricket). Caracteristici ale jocului (adaptare după Albu, 1971, p. 123-125): 1. Utilizând o gamă variată de mișcări, în mare parte naturale, efectuate în condiții permanent schimbătoare, jocul permite manifestarea complexă a priceperilor și deprinderilor motrice. 2. Jocul permite cultivarea și evidențierea spiritului creativ, inovativ, deoarece conferă o anumită independență în alegerea celor mai potrivite mijloace de realizare a sarcinilor, în funcție de condițiile existente la un moment dat
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
d'intelligence gaie et de désenchantement, de raison et d'enfantillage, d'affectueuse apparence et de mobilité, tous ces contradictoires penchants réunis et coordonnés pour former un être anormal, séducteur et déroutant" [Maupassant, Notre cœur, p.92]. Identitatea pariziana este schimbătoare și înșelătoare 130, cum îi apare contesă de Gulleroy lui Olivier Bertin: "Elle était fausse, changeante et faible comme toutes" [Maupassant, Fort comme la mort, p.70]. Într-un studiu de epocă, Paul Perret constată: "La Parisienne transforme son âme
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
altceva decât un miraj, se risipește imediat ce încerci să-l delimitezi" [Beauvoir 1998, I, p.288, subl.n.]. Descoperim un personaj unic și profund diferit de semenii săi. Mai mult decât atât, Pariziana se deosebește de ea însăși, multiplă și schimbătoare. Suntem în prezența unui personaj modern în toată complexitatea să descumpănitoare și fascinantă. Astfel apare acest personaj complex al femeii pariziene, seducătoare și inaccesibila, elegantă și boema, intelectuală și spirituală, care, prin personalitatea să puternică, are un impact direct asupra
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Gâgă en était restée à l'Exposition. Comme toutes ces dames, elles se réjouissait, elle s'apprêtait" [Zola, Nana, p.110]. Spațiul urban este dublu. Este vorba de un loc real, care dă naștere unui univers imaginar. Oraș-iluzie cu decor schimbător, Parisul este totodată locul unui teatru real, dar și imaginar. Ficțiunile, în care orașul este un subiect permanent, se axează pe reprezentarea mecanismelor Comediei urbane. Viața pariziana se prezintă că o "comédie perpétuelle, à laquelle oblige ce que vous appelez
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
curentă, parizienii sunt pentru englezi, nemți sau americani oameni ușuratici, de moravuri libere și puțin serioși. O mulțime de lucruri decurg din aceste caracteristici. 96 E.Marc Lipiansky scoate în evidență în mentalitatea franceză spiritul și aerul viu, ușor, excitant, schimbător. În monumentala să lucrare Histoire de France, Jules Michelet consideră francezii drept o rasă ale cărei trăsături sunt mobilitatea, suplețea, altfel spus libertatea. Caracterul esențial al umanității pariziene este liberă și totală dezvoltare a personalității, a tuturor manierelor în toate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
multe feluri: a) Criminali psihopatici: tipul orgolios (paranoic) caracterizat prin orgoliu, trufie; comite acte de violență; tipul pervers, nemilos: comite acte infracționale cu multă cruzime; tipul nervos (hiperemotiv) caracterizat prin iritabilitate excesivă: comite acte de conflict; tipul oscilant, agitat și schimbător caracterizat printr-o stare de agitație: comite acte de violență sau neglijență; tipul schizoid (introvertit) comite acte de imprudență. b) Criminali psihonevrotici : tipul psihostenic caracterizat prin stări de îndoială, teamă, inacțiune; tipul neurostenic, sensibil la oboseală, ipohondru; tipul isteric. 4
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
modificare care să le depășească limitele. Specimenele de acum peste 6000 ani descoperite în piramidele Egiptului sunt identice cu cele de ast ăzi. Ele și-au îmbunătățit condiția de supraviețuire prin diversitatea raselor noi, mai bine adaptate mediului înconjurător mereu schimbător doar prin selectarea caracterelor nespecifice favorabile, fără a înceta însă să aparțină speciei în cadrul căreia au apărut; - proba timpului, invocată de darwiniști pentru susținerea teoriei lor, cade dacă se are în vedere pentru organismele superioare faptul că de-a lungul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
schimbul ionic, se pot consemna: purificarea apelor din industria minieră de metale grele, epurarea apelor de condens, purificarea apelor reziduale radioactive și rezultate de la fabricile de zahăr, purificarea apelor reziduale orășenești și a celor rezultate de la fabricarea săpunului și detergenților, schimbători de ioni la dedurizarea apelor industriale, amelioratori ai solurilor agricole cu capacitate de schimb ionic redusă și ca sursă de potasiu pentru cultura plantelor și cerealelor. c) Proprietăți catalitice. Activitatea catalitică este legată asemănător soluției, de activitatea centrelor acide. Moleculele
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
acțiunea timpului, sunt quasi-eterne, cunoștințe pure (=distincția subiect / obiect al cunoașterii este inoperanta, în acest caz), așteptând scânteia conștiinței care să le reaprindă, să le readucă la viață, în prezent, care nu este decât o limită, imateriala 43, orizontul mereu schimbător, dintre trecut și viitor. "Seară" circumscrie, așadar, un spațiu al visării, i.e., al creației naturale - "Inimi mari dormeau sub țară" [s.n.] ("Orbite), " La conul acesta de seară [s.n.], / Când sufletul meu a căzut"44 ("Aură") - , liber de constrângerile vieții cotidiene
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
În timp ce conceptul, în generalitate lui duce la extrem distanță ce separă cunoașterea de real, care este totdeauna temporal și unic, imaginile, în varietatea și tensiunea lor internă, ne permit să ni-l apropriem. Pentru a exprima experiență simplă și intuiția schimbătoarea a duratei, pentru a contrabalansa, staticul conceptelor opuse și separate, arta are nevoie de mijloace singulare de expresie, care să se întoarcă împotriva expresiei generale. Imaginea reprezintă "o anumita existența"47, pe care Bergson o plasează între obiectul în sine
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
psihic; b. „cu chip”: părăsește locul său de observație (un loc înalt, cu perspectivă amplă, distanțat) și se plasează între celelalte personaje; (!!) unui astfel de narator i se poate face portretul integral: fizic și moral sau psihic; c. narator flexibil, schimbător: apare când într-o ipostază, când în cealaltă; - el poate să apară, în funcție de talentul autorului dar și de intențiile sale, credibil sau nedemn de încrederea cititorului; - are o perspectivă totală asupra evenimentelor, întâmplărilor etc.; - se poate situa înlăuntru(l) sau
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
unei societăți o ajută pe aceasta să se adapteze la mediul fizic, social și tehnologic. Acest lucru poate să sugereze că o societate poate fi stabilă odată ce a ajuns la un stadiu de echilibru cu mediul. Dar acesta este întotdeauna schimbător. Societatea intră în contact cu alte societăți, fapt ce reprezintă o schimbare a mediului social. Tehnologii noi sunt inventate și ele reprezintă o schimbare în mediul tehnologic. Chiar mediul fizic se poate schimba și forța societatea să se adapteze. În
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
originile sociale ale schimbării, spre deosebire de teoriile funcționaliste care insistă pe originile sociale ale stabilității. În realitate, așa cum vom încerca să exemplificăm, schimbarea socială nu corespunde pur și simplu exclusiv perspectivelor funcționaliste sau conflictualiste. Să ne referim, spre exemplu, la popularitatea schimbătoare a grupurilor rock. Din punctul de vedere al industriei muzicii, care anume formație sau cântec este în vogă nu este la fel de important ca faptul că există unele formații la modă, ale căror cântece compania producătoare le vinde. Abordând problema din
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
într-o revoluție. Dar chiar și atunci, acestea adesea nu sunt evidente până nu sunt terminate. Micro și macro-schimbările se produc în același timp, fiecare dintre aceste schimbări formând-o pe cealaltă. De multe ori micro-schimbările, cum ar fi popularitatea schimbătoare a unui grup rock, au consecințe mici pentru schimbările lente. Alteori micro-schimbările construiesc macro-schimbarea, așa cum este cazul cu creșterea graduală a numărului femeilor căsătorite care lucrează în afara casei. Prin aceasta multe familii individuale au contribuit la schimbări majore în pattern
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
perioada "pre-naționalismului patriotic civic", a "naționalismului etnic", a perioadei interbelice marcate de tensiunea dintre "fanaticismul naționalistic" și "naționalismul critic", a "antinaționalismului comunist", a "naționalismului comunist", urmată în fine de tranziția contemporană "de la postcomunism la postnaționalism". Implicațiile teoretice ale studiului logicii schimbătoare a periodizării sunt clare: trecutul este structurat în funcție de interesele prezentului. Fără a îmbrățișa doctrina radical prezenteistă formulată de Benedetto Croce (1921) în sentința "toată istoria este istorie contemporană", analiza întreprinsă indică faptul că în ceea ce privește cunoașterea aprobată social și validată politic
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și-n ce împrejurare rostim cuvintele de duh.”218 Este o feministă convinsă, ce distinge corect diferențele dintre sexe („Iar noi femeile - să nu ne-o ia în nume de rău bărbații - suntem mai gingașe ca ei și mult mai schimbătoare.” 219) și crede cu tărie într un primat al dragostei („Trăiască pururi dragostea și moară câți îi sunt potrivnici!” 220). Neifile, „pe cât de frumoasă, pe atât de aleasă în purtări”221, acceptă cu timiditate juvenilă și pudoare, „plină de gingășie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
p. 69. 565 Ibidem. 566 R. Hollander, Utilita in Boccaccio’s Decameron, în „Studi sul Boccaccio”, nr. 15, 1985-6, pp. 215-231 apud N. S. Thompson, Chaucer..., ed. cit., p. 42. (trad. n.) 567 Vittore Branca, op. cit., p. 169. 154 întâmplările schimbătoare ale vieții.”568 Nu este, precum și Chaucer de altfel, genul de creator care să se interiorizeze, să cugete profund și cu o atitudine gravă asupra problemelor cu care se confruntă omenirea, nu întâmplător era numit de contemporanii săi „Giovanni cel
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se dărui bărbatului care o râvnea cu înfocare, realistă în momentul în care conștientizează nevoia plecării spre tatăl ei și nestatornică, acceptând atenția lui Diomede, dând uitării iubirea pentru fiul lui Priam. I se reproșează nestatornicia și orgoliul: „Femeia tânără schimbătoare și capricioasă e/ Cu-ai ei mulți iubiți, și frumusețea ei/ Mai mult decât oglinda-i spune, o prețuiește, și vanitoasă/ și mândră e de tinerețea ei;/ și aceasta, cu cât e mai plăcută și grațioasă,/ Cu-atâta în sine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
spune, o prețuiește, și vanitoasă/ și mândră e de tinerețea ei;/ și aceasta, cu cât e mai plăcută și grațioasă,/ Cu-atâta în sine-i ea mai mult și-o prețuiește;/ Virtutea și știința ea nici nu le simte,/ și schimbătoare e ca frunza-n vânt.” 953 Tocmai aceste trăiri contradictorii pe care personajul feminin le resimte o fac mult mai umană, mai credibilă, mai dorită de bărbații din universul ei, îndepărtând-o de prototipurile abstracte, modele de perfecțiune ale femeilor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cetății. Soarta Troiei este de fapt soarta lor. Povestea lor începe în templu din Palladium; previziunile lui Calcas și pasiunea lor îi desparte; pericolul care plutea asupra orașului o face pe femeie să judece lucid, până când Diomede îi cucerește inima schimbătoare. Tragedia personajului se ivește din tragedia situației, a contextului.” Ibidem, p. 121. (trad. n.) 982 Aldous Huxley, Chaucer, în „The London Mercury”, vol. II, nr. 8, June, 1920, p. 189. (trad. n.) 983 Ibidem. 264 Că-n ochii-i limpezi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se lasă convinsă mai mult de forțe externe: imaginea lui Troil călărind, cântecul de dragoste, privighetoarea, Pandar și șiretlicurile lui, decât de propria voință, pe care o părăsește în mâna atotputernicului destin. O percepem ca pe un personaj feminin labil, schimbător. Identificăm așadar indicii în text care anticipă evoluția ulterioară a femeii și nu mai fac ca decizia ei finală, din tabăra grecilor, de a-l prefera pe Diomede, să pară atât de surprinzătoare, ci să devină chiar firească, pe linia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu personajele feminine pe care le portretizează, ar fi pierdut mult în sfera realismului incipient pe care îl configurează. Virtutea și viciul personajelor feminine par a nu avea însemnătate decât dacă conduc spre aventuri, spre evenimente neobișnuite guvernate de destinul schimbător. Pentru cititori, ele reprezintă doar un mijloc de a face timpul să treacă mai plăcut. Virtutea și durerea devin mijlocitoare ale plăcerii.1054 O lume guvernată de plăcere și ghidată de soartă (așa cum devine cea din Decameronul sau din Povestirile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]