KorAP: Find »[drukola/base=scrutin & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...91 92 93 ...240 >

5,987 matches

Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424

fragmentării politice. Mai multe partide care iși dispută valorile acelorași voturi aceluiași electorat au apărut, de exemplu, pentru Patrie și Libertate și Mișcarea Letonă de Independență Națională. Amândouă aveau ca țintă letonii și programele lor erau foarte asemănătoare. Sistemul de scrutin proporțional ajută reprezentații diverselor minorități și în special minorităților etnice să obțină locuri în parlament și să-și obțină propriile lor facțiuni. Partidele care reprezintă minoritatea rusofona s-au reunit. Partidul Socialist Leton, Miscarea Drepturilor Egale și Partidul Armoniei Populare

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
logică potrivit căreia regele organiza într-o manieră arbitrară partidul însărcinat cu formarea guvernului, guvern care organiza ulterior alegeri generale al căror singur scop era acela de a confirma alegerea făcută de rege. Niciun partid nu a pierdut un asemenea scrutin care convoca o populație pe jumătate analfabetă și în proporție de 80 % rurală. Partidul comunist, asemeni partidelor din perioada interbelică, a făcut în asemenea fel încât să câștige toate alegerile organizate între 1946-1989. Caracterul direcționar și inutil al acestor consultări

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
ceea ce este nou în epoca recentă ține de raportul dintre alegeri și guvernare. Sistemul politic al perioadei interbelice a fost marcat de crearea "parlamentelor guvernamentale"7, întrucât toate alegerile se făceau după numirea unui nou prim-ministru; acesta organiza un scrutin care îi aducea o Adunare docilă; a trebuit să vină "comunismul, cu alegerile sale lipsite de competiție, pentru ca această logică să fie răsturnată formal și pentru a vedea investirea unui nou cabinet după și nu înaintea scrutinului 8. Legislativul foarte

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
acesta organiza un scrutin care îi aducea o Adunare docilă; a trebuit să vină "comunismul, cu alegerile sale lipsite de competiție, pentru ca această logică să fie răsturnată formal și pentru a vedea investirea unui nou cabinet după și nu înaintea scrutinului 8. Legislativul foarte slab în acest caz, nereunindu-se decât în cadrul a două sesiuni anuale care durau două sau trei zile, timp necesar validării deciziilor partidului unic. După 1989, sistemul politic românesc menține principiul formării cabinetului după întrunirea noului Parlament

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
membri în fiecare departament" (articolul 17, b); existența partidelor este condiționată de niște norme restrictive: un partid riscă să fie interzis dacă nu își depune candidatura, singur sau în alianță , în cel puțin zece dintre circumscripții cu ocazia ultimelor două scrutine succesive sau cel puțin să țină o adunare generală o dată la cinci ani (articolul 31). În sfârșit, în 2003, definiția legală a patidului se schimbă din nou11: partidul este "o persoană morală de drept" (articolul 1), organizată potrivit criteriului administrativ

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
dizolvate, acestea trebuie să țină cel puțin o adunare generală o dată la cinci ani, să desemneze candidați în cel puțin 18 dintre județe și lucru încă și mai dificil să obțină "cel puțin 50 000 de voturi" la ultimele două scrutine succesive (articolele 47 și 48)! 2. Partidele înscrise la Tribunal și listele depuse Legislația electorală a fost deci din ce în ce mai constrângătoare, abordarea democratică inițială fiind înlocuită prin dispozitive care vizau reducerea numărului de partide. Aceasta deoarece în România anilor 1990 fenomenul

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
al creării de partide. Legea din 1996 urmărea așadar simplificarea peisajului politic. Dacă prin "peisajul politic" se înțelege numărul de partide care depun liste cu ocazia alegerilor electorale, atunci scopul nu a fost atins. Comparând listele depuse la cele patru scrutine, vedem că numărul de partide a scăzut doar la alegerile pentru Senat. Dar în acest caz diminuarea nu este o urmare a constrângerilor juridice sau birocratice, ci a strategiei formațiunilor minorităților naționale: după alegerile din 1992 acestea au realizat că

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
câștigată de către o formație politică intitulată partid ori uniune: la primele două alegeri a ieșit victorios un front (Frontul Salvării Naționale în 1990 și Frontul Democral al Salvării Naționale în 1992); în 1996 Convenția Democrată din România a fost Câștigătoarea scrutinului, iar în 2000 Polul Democrat Social din România. Frecvența numelor formațiunilor politice românești (1990-2000)29 Nume 1990 1992 1996 2000 Alianță 2 1 2 1 Asociație 1 2 2 Centru 1 Comunitate 1 2 7 6 Convenție 3 1 1

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
o formă de particrație. Această particrație se înrădăcinează într-o idee particulară de drept de vot ("care nu ține de sfera drepturilor subiective, fiind creată strict printr-o cale pozitivă") și într-un mod de funcționare a sistemului electoral. Modalitatea scrutinului a dat naștere unui sistem de selecție de către partide ale candidaților care au favorizat atașamentul față de partid în defavoarea fidelității față de electorat și care penalizează independența de gândire"45. Pe urmele lui Bernand Manin, autorul afirmă că în România "modul de

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
a dat naștere unui sistem de selecție de către partide ale candidaților care au favorizat atașamentul față de partid în defavoarea fidelității față de electorat și care penalizează independența de gândire"45. Pe urmele lui Bernand Manin, autorul afirmă că în România "modul de scrutin proporțional transformă astfel democrația reprezentativă într-o democrație a partidelor", sinonimă cu "particrația", adică un "mod de conducere în care partidele dețin monopolul absolut al personalului, al resurselor și al politicilor guvernamentale". Înrădăcinat în tradiția interbelică, dar și în comunism

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
după dispariția acestuia". Alegerile din 1996 prima victorie a unui partid care nu organizează alegerile în istoria politică românească nu duc la o "adevărată alternativă", ci reprezintă o simplă substituire a partidelor care comandă coaliția guvernamentală impusă de către modalitatea de scrutin: "particrația iese întărită din aceste alegeri"47. Pentru Daniel Barbu, particrația à la roumanie "nu se limitează doar la controlul executivului și legislativului exercitat de către unul sau mai multe partide, ci înseamnă în aceeași măsură și o colonizare a societății

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
mică în virtutea unei relații normale de tip grup social partid politic. De fapt, procesul "fost inversat, întrucât grupul politic a precedat grupul social"54. Filon Morar descrie experiența politică românească de după 1989 drept un "sistem de alternanță, sub forma unui scrutin de liste proporțional, două blocuri de partide succedându-se la guvernare"55. Autorul distinge trei perioade în evoluția sistemului politic românesc, pe care le regăsim "în diferite variante și în celelalte țări postcomuniste": din decembrie 1989 până în mai 1990, are

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
și PSDR se unesc în iulie 2001 sub denumirea de Partidul Social Democrat; la finele aceluiași an PNL înglobează Alianța pentru România. În sfârșit, în septembrie 2003, Partidul Național Liberal și Partidul Democrat decid să constituie o alianță electorală în vederea scrutinului din 2004. Tensiunea inițială devine încetul cu încetul caducă: singurul partid care încă o mai asumă în 2000 PNPCD își vede interzisă intrarea în Parlament. De atunci și acesta a abandonat calificativul de anticomunist. 11 Naționalismul românesc A doua tensiune

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
pragul electoral și nu a beneficiat de stipulările generoase ale alegerii electorale, celelalte formațiuni minoritare prezintă forme foarte diverse, paradoxale uneori, de comportament electoral și de raportare la public. În primul rând, există formațiuni ale minorităților care obțin la fiecare scrutin un număr cvazi constant de voturi, egal cu dimensiunile publicului etnic cu drept de vot care corespunde acestora; spre exemplu, germanii obțin între douăzeci și patru și patruzeci de mii de voturi, rușii între unsprezece și șaptesprezece mii de voturi, aceste formații

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
349 de circumscripții; în 1980, în 369 de circumscripții, 151 numără doi candidați și 39 din acestea numără trei; în sfârșit, în 1985, 145 de circumscripții organizează alegerea a doi candidați și 40 atei ceea ce permite, de altfel, într-un scrutin majoritar unui număr de 356 573 de alegători să voteze "contra". Pentru cifrele alegerilor dinainte de 1989, vezi C. Paiusan, N.D. Ion, Mihai Retegan, Regimul comunist în România. O cronologie politică (1945-1989), Tritonic, București, 2002. 5 Celelalte două cazuri sunt (a

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
8%). Pragul a fost modificat prin ordonanța de urgență 129 din 30 iunie 2000: pentru partide, 5% și, după regula deja citată, între 6-10% pentru coaliții. 40 Tabloul indică, pentru Cameră și pentru Senat, totalul de voturi obținute la fiecare scrutin, de catre partide și coaliții care n-au depașit pragul electoral. 41 Vezi D. Barbu, Republica absentă, Nemira, București, 1999, pp. 163-180. 42 C. Preda, România postcomunistă și România interbelică, pp. 22-29. 43 Vezi articolul 4 al legii electorale din iulie

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
cu știința. Intoleranța de o parte și de alta este contra productivă (...)". Dialogul dintre cei doi politiceni este oprit de către moderator, însă ezitările lui Ion Iliescu rămân în continuare asociate unei penalizări indirecte în cel de-al doilea tur de scrutin. În același timp, în mod simbolic, cu aceeași ocazie, Emil Constantinescu folosește o referință religioasă suplimentară, pentru a-și izola și mai mult concurentul pe terenul apartenenței religioase. Viitorul președinte al României a relatat o întâlnire mesianică cu un călugăr

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426

Bazat pe sufragiul universal, pe pluralism politic și alternanță la guvernare, modelul democratic din România interbelică dezvăluia o serie de disfuncționalități structurale precum natura tradițională a dominației șefului statului sau faptul că formarea noului guvern preceda alegerile și determina rezultatul scrutinului 17. Noțiunea de "democrație mimată" a rămas o referință în descrierea regimului politic interbelic și a fost utilizată, pe baza unei logici de omologie formală, pentru a analiza continuitățile și rupturile dintre perioada democrației interbelice românești și perioada postcomunistă 18

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
nici chiar în Partidul Național Țărănesc, decât o poziție modestă, din punct de vedere numeric, dar mai ales psihologic. Oridinea candidaturilor constituia un baraj, care, de altfel, nu este singurul. Dozajul listelor este o practică obișnuită în demonstrațiile care adoptă scrutinul de listă. În ciuda unei prezențe relativ mai mari a notabilităților sătești în rândurile Partidului Național Țărănesc și a mai multor oameni de afaceri printre deputații național-liberali, în ansamblu, parlamentarii celor două partide cu vocație guvernamentală aparțineau acelorași categorii profesionale, proveneau

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
o presă scrisă în limba maternă abundentă și bine difuzată. Această presă constituia pentru ea un liant al rezistenței contra "românizării". Pe de altă parte, ea rămânea concentrată în câteva județe transilvane, reprezentarea proporțională a fost transformată aici într-un scrutin cvasi-majoritar. Legea electorală preconiza distribuirea locurilor mai întâi în județele în care o singură listă obținuse majoritatea absolută a voturilor (cu excepția listei declarate majoritare pentru întreaga țară), și abia pe urmă repartizarea la scară națională. Astfel, candidaturile locale, independente de

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
163-166. 14 Conform lui Pierre Martin, stabilitatea politică ar putea exista atunci când oamenii politici și partidele care fac parte din guverne succesive ar rămâne aproape neschimbați, în ciuda schimbărilor de guvern. V. Pierre MARTIN, Les systèmes électoraux et les modes de scrutin, 2ème édition, Montechrestien, Paris, 1997, pp. 133,135. 15 Mattei DOGAN, "Introduction. Diversity of Elite Configurations and Clusters of Power" in IDEM (ed.), Elite Configuration at the Apex of Power, Brill, Leiden, Boston, 2003, pp. 1-17. 16 Mattei DOGAN, John

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
Corola-website/Law/107465_a_108794

de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate. Articolul 81 Alegerea Președintelui (1) Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. ... (2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale. ... (3) În cazul în care nici unul dintre candidați nu a întrunit aceasta majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute

CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex (1991) [Corola-website/Law/107465_a_108794]
Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale. ... (3) În cazul în care nici unul dintre candidați nu a întrunit aceasta majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi. ... (4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru

CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex (1991) [Corola-website/Law/107465_a_108794]
Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

copii, asigurări sociale etc.). În pofida propagandei electorale, susținută și de un aparat administrativ loial, la alegerile din noiembrie 1919, primele alegeri organizate pe baza votului universal, P.N.L. a obținut doar 103 mandate din cele 568 din Adunarea Deputaților, iar în scrutinul din mai-iunie 1920 doar 16 locuri din 369. Analiza efectuată în urma acestor eșecuri electorale a impus o nouă strategie de atragere a voturilor cetățenilor. La 21 noiembrie 1921 P.N.L. a lansat un nou program progresist, în care a cerut adoptarea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
PCP a obținut 16 mandate în Adunarea Deputaților și 4 în Senat la alegerile din noiembrie 1919, în timp ce alegerile din mai 1920 au oferit doar 4 locuri de deputați. Dezastrul electoral și dispariția de pe eșichierul politic s-a produs la scrutinul din februarie 1922, când PCP nu a obținut nici un mandat de parlamentar. Ultima acțiune politică a membrilor PCP a avut loc în iunie 1925, după decesul lui Alexandru Marghiloman, când s-au înscris în Partidul Poporului condus de generalul Alexandru

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]