3,089 matches
-
o noapte, răspunzând la chemările febrile ale mâinilor reginei, statuia coborâse de pe soclu și o îmbrățișase pe aceasta, făcându-i astfel voia de suverană neînvățată să ia foarte în serios imposibilul. Slăbiciunile puterii au și ele maxime momentane; din piatră seacă se ivise un bărbat vânjos gata să-i risipească langoarea - miracol ce eclipsă total posibile insistențe deplasate pe chestiunea identității stricte a despietritului. Cu-al său mediocru șiretlic pus magistral la cale, Dedal mizase corect pe pierderea de vigilență indusă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
e vorba doar de un punct foarte, foarte slab, de realitatea plăpândă a unei rostiri, ceea ce însă nu-i totuna cu nimicul; slăbiciunea lui extremă reprezintă deja un nou început firav - o posibilitate de revenire a puterii oarecum "din piatră seacă". Înjurătura conjură spectrele dintr-o aparentă absență. Cine mai are încă puterea să înjure, să se indigneze agresiv la nivelul limbajului, își dovedește astfel că nu e încă intrat în starea de depresie, echivalentă cu absența desăvârșită a oricărui interes
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
eficace decât alți agenți antihipertensivi în reducerea masei VS, care e frecvent crescută la pacientul vârstnic cu HTA (12,14). IECA reprezintă antihipertensivele de elecție la pacienții cu IC și DZ. Principalele efecte adverse ale IECA sunt: hipotensiunea arterială, tusea seacă cronică, afectarea renală. Hiperpotasiemia poate apărea la pacienții cu funcție renală alterată sau la cei care iau suplimente de potasiu (18). La vârstnici, terapia cu aceste medicamente se va începe cu doze mici, care se vor titra gradual, mai ales
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]
-
asupra sociologiei generale c�nd avem mai �nt�i s? cunoa?tem ?i s? ?tim, c�nd avem at�tea de f?cut pentru a �n?elege� (citat de c?tre L�vi-Strauss �n [8]). Apoi, dup? r?zboi, a secat izvorul stimul?rîi intelectuale ?i al rena?terii internă?ionale ce constituiser? odinioar? cererea politic? forțe de legitimare ?tiin?ific? a idealurilor democratice ?i laice ale regimului republican. Acestea fiind �mplinite, cererea s-a �ndreptat cu prioritate c?tre economie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
scrieți poeme? Chiar ținând cont de toate motivațiile, profunde, care ar putea fi invocate, nu credeți că aveți o obligație față de cititor și față de propria înzestrare? Sigur că scriitorul nu are ritmurile stahanovistului la strung. Dar oare să-i fi secat, așa, lui Dorin Tudoran talentul, forța de a atrage cuvintele în poezie? D.T.: Există o carte foarte interesantă pe care mi-aș dori să o pot reciti - Poezia criticilor. A fost scrisă de un vechi prieten, unul din străluciții mei
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
am explicat omului cîtă bucurie a însemnat pentru mine vagabondajul prin patria sa. Și cine mă putea înțelege mai bine? Dar au venit autoritățile elvețiene, infinit mai puțin prietenoase. Am fost expediată de urgență din vagon pe peron, cu recomandarea seacă de a lua un tren mai direct, mult mai potrivit pentru posesoarea unei simple vize de tranzit. Iată-mă deci pe peron, năucită, cu bagajele la picioare. Lume puțină și amărîtă. Mă ajută să-mi fac ordine în lucruri. Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
salutând cu mâna la cozoroc, surâzător, nemișcat, zeu minuscul al pustietății feroviare, pe mecanicul locomotivei, pe fochist, pe conductorul blegit de inactivitate... așa... pe toți călătorii și călătoarele înciorchinate la geamuri... Dar cu cel mai strașnic năduf înjurau o fântână seacă, înfundată cu mortăciuni, puțind feeric vara, adăpostind cuiburi de rândunici - țâșneau pe neașteptate în stoluri ciripitoare și cotropeau „zonele“, locurile acelea de-a dreapta și de-a stânga haltei, doldora de buruiene mâncate de noi, copii lacomi... Curios, tata nu înjura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
Scrisoarea I, unde este cuprinsă în versuri ideea inutilității strădaniei de a deprinde mecanic forme gramaticale și sintagme latinești cu murmurele lor blânde, un izvor de horum-harum/ câștigând cu clipoceală nervum rerum gerendarum, și în acest articol se incriminează învățarea seacă și pedantă a unei limbi moarte. Esențial ar fi, spune poetul- gazetar, ca tinerii să-și însușească spiritul antic în care pot afla regulatorul statornic al inteligenței și caracterului și izvorul simțului istoric. Peste o jumătate de veac, în Cuvântul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
are scăpare : De-acum grăbita moarte oriunde mă așteaptă ; sunt un om fatal./ Respiri în a mea casă un aer infernal (IV 2). Dintre invitați, patricianul Barrus simulează intenția sinuciderii : Aș vrea să mor, o credeți ? Căci viața-mi pare seacă./ Puah ! Ghiftuit de toate, dezgustul mă îneacă (IV 4). Umbra morții stă de fapt pe fruntea lui Ovidiu, pe care Actea îl vede palid, aiurit, ceea ce provoacă explicația poetului : Eu ?... ți se pare... Sunt vesel, fericit/ Și vin să râd
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
personajul parțial burlesc al lui Heracles, el reduce oricum elementul comic din piesa înaintașului său. Singurul moment destins al dramei e scena în care Străinul/ Pan și șerbii săi discreditează maieutica, arta de a scoate cu ajutorul analizei apă din piatră seacă și adevărul din nimic (III, p. 234), precum și spiritele subtile care împart trei paie la doi măgari, despică paiul în patru și împart măgarilor paie împărțite magistral, atacul vizându-i direct pe Camil Petrescu și pe ceilalți autori ai unor
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
care dă putință dezvoltării din belșug a stufăriilor și păpurișului, la bălțile Șerpoaia, Gogoaia, Lucani și Cioara, situate la marginea luncii, conurile de dejecție ale pâraelor și torenților ce vin din regiunea teraselor Prutului sunt așa de puternice, încât au secat mari părți din suprafețele acoperite altădată cu apă. Unele din aceste conuri de dejecție au reușit chiar să atingă prin aluviunile lor, grindul Prutului, împărțind astfel balta principală într-o serie de bălți secundare mai mici, cu adâncime foarte redusă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cu culturi de cereale, plante textile, harbuzării, etc., solul aluvionar al luncii fiind foarte fertil și mai puțin expus neajunsurilor secetei de vară, decât solurile dealurilor vecine. În părțile mai joase din luncă, unde apa bălților și mlaștinilor întârzie să sece după ploi și revărsări, ca și acolo unde solul este sărăcăcios ori plin de ochiuri de sărături, cum este mai ales la NE de satul Chersăcosu, fânațurile și pășunile întrețin turmele de oi și cirezile de vite ale locuitorilor din
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
calm. Dacă ei trei aveau forța să înfrunte demni această încercare, efortul de descâlcire va fi lung și stropit poate cu lacrimi, căci prețul suferinței trebuie plătit, dar va fi încununat de succes. Era convins. Și Margareta era. Furia ei seacă, tensiunea lui stăpânită își răspundeau una alteia. Poate că el nu vedea în această "descâlcire" decât încă un cântec negru, fără îndoială, cel mai greu de pus pe muzică; poate că nici ea nu vedea aici decât o enigmă a
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
putut să găsească de lucru la o fermă devenită “gospodărie de stat”, aflată la cca. 100 km. de domiciliul nostru. De asemenea, îmi amintesc că prin vara lui 1947, când foametea era la apogeu, primăria comunei a dispus ca terenurile secate de secetă din balta brațului Borcea să fie date în folosință sezonieră familiilor nevoiașe. Am luat și noi o bucată de pământ pe care am semănat legume și pepeni. Îmi amintesc că legumele n-au mers bine, în schimb recolta
PE URMELE UNUI REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1691]
-
păși pe apă. Aici însă cei doi se despart: Paisie Velicikovski știe că izvorul cu apă limpede pe care îl poartă în suflet și din care vor toți să se împărtășească, pornește din însuși Hristos și că astfel, nu poate seca niciodată. De aceea, își dăruiește fiecare clipă a zilei altora, păstrându-și pentru sine doar nopțile, în care citește și traduce. În timp ce, părintele Serghi e convins că pârâul acesta limpede existent în el, izvorăște chiar din sine, rod al desăvârșirii
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
doar nopțile, în care citește și traduce. În timp ce, părintele Serghi e convins că pârâul acesta limpede existent în el, izvorăște chiar din sine, rod al desăvârșirii autoimpuse și riguroase, și trăiește cu teama că împărțindu-l oamenilor îl va vedea secând pe vecie. Paisie Velicikovski, slujindu-i pe oameni, îi slujește lui Dumnezeu, în timp ce Serghi simte că însuși Diavolul transformă jertfa sa către Domnul într-o faptă de rând destinată oamenilor. Paisie vede chipul lui Hristos în fiecare om de care
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Și cred că nu știu să fiu bun cu proștii prezumțioși. Mă pot apăra de intoxicare numai sfidîndu-i. Dar să trec la lucruri mai puțin spintecate de inutilitate. Sînt nevoit să spun în continuare că toamna aceasta e bleagă și seacă, cred că nu voi mai aștepta nici un anotimp cu încredere, iată că mă înșel. Sînt pustiu de gînduri pe mai departe. Lecturile nu reușesc să ambiționeze prea multe din mine. De fapt, eu mă plictisesc foarte repede de toate. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Am fost chemat la P. Neamț pentru anchetarea de tiraj, nu știu dac-am formulat bine. O să apară și cartea mea! Ce chestie! Va costa în jur de 9 lei, ca și a lui Bogdan Lefter (sper să nu fie seacă precum a lui Bogdan, totuși!). Cei din Neamț, amabili la toate nivelele, au cerut 1000 de exemplare. Sigur, nu vor aproba atîtea, dar e bine c-au cerut așa multe. Pentru prieteni, mie îmi trebuie vreo 230 de exemplare. E
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
pentru ele. Acolo, de asemenea trebuia să le pun apă și mâncare. În mijlocul ocolului tata le-a așezat o vană largă, în care se bălăceau în voie. Eu aveam grijă ca totdeauna vana să fie plină cu apă, să nu sece niciodată. Când toamna era pe sfârșite, mama se pregătea pentru "îndoparea" lor. Fierbea cartofi și-i pisa bine de tot, apoi îi frământa cu mălai, făcând niște "găluști" în palmă. În antreul de la bucătăria de vară avea loc toată operațiunea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
vară, a plouat zile în șir. Suceava s-a umflat, unindu-se într un singur crac, iar fântânile s-au umplut până la nivelul știubeiului. Printre ogoarele din câmp, apa făcuse șanțuri și băltea în voie, până ce căldura, reușea s-o sece de-a binelea. La Maria, fântâna se acoperi cu apă. Noroc că, peste știubei, puneau un capac mare de lemn, ca să nu cadă în ea frunzele sau crengile uscate, suflate de vânt. Abia așteptam ca vremea să se astâmpere, ca să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
le știu exact numărul). Se retrăgea în cele din urmă, spunând că se va odihni puțin, ca la noapte să-și poată face serviciul cum trebuie. Când într-o vară, potolindu-se ploile și văzându ne ogoarele cu grâu și secară gata să se scuture, ne-a chemat numaidecât la coasă. El își lua două ajutoare (bărbați tineri) și mama mergea cu 4-5 femei, pentru legat snopii și adunat în clăi. Cât m-am rugat să mă ia și pe mine
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
așternută cu piei de urs, Înșfăcă un urcior uriaș cu vin, și-l dădu peste cap. Era negru de furie și-l privea cu ochi plini de ură pe Adalbrecht. Mai bun cunoscător de oameni, Otto Începu cu o voce seacă: — Taci, Adalbrecht! Îl cunoștea prea bine pe ministerial ca să nu știe cât de repede Își pierdea acesta cumpătul când era ațâțat... Doar sunteți prieteni, nu? Era de așteptat ca o treabă atât de delicată să se facă treptat. Eglord, ți
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
în albia lui curată cu nisip auriu. Uneori, când ploua mai mult, devenea nervos și lovea cu înverșunare în pietrele mai mari din albie, vrând să le înlăture din cale, spumegând de furie. Dar acum era cu totul altceva: albia secase, doar în locurile în care era ceva mai adâncă se păstraseră câteva știoalne, ochiuri de apă otrăvite în care mai erau niște gângănii adaptate la mediul toxic, infestat cu milioane de microbi. Se duseseră vremurile când de-aici prindeam pești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
fundamentale: înhumarea și prohodul lapidar și sinistru al bunicii. Odihnește-te în pace, sărmane Haiduc! Opto sit tibi terra levis Doresc să-ți fie țărâna ușoară. În cea ce mă privește: "Plâng pe zarea dorului Cu lacrima norului Mi-au secat pleoapele Și-n inimă apele." (L. Blaga) Și-a luat unealta ucigașă, apoi, cu o voce calmă și chiar bucuroasă, ca și cum i-ar fi reușit o afacere deosebit de profitabilă, a zis: De-amu am isprăvit șî cu aista, n-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
se predă la Limba Română subiectul Copilăria. Sigur, Amintiri din copilărie de Ion Creangă este o carte fundamentală. Dar, dacă vrem să vedem și o altfel de copilărie, dacă vrem să ne cunoaștem cu adevărat istoria recentă adevărată, nu istoria seacă, de manual, trebuie în mod obligatoriu să aruncăm o atentă privire și spre copilăria sub comunism, copilăria "vinovaților fără vină". Atunci cartea asta e una pilduitoare. Au apărut multe memorii ale victimelor comunismului, ale deținuților politici. Mărturii zguduitoare. Dar cartea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]