5,139 matches
-
contrastul de luminozitate poate anula contrastul de culoare. Contrastul poate fi simultan sau succesiv. Cel menționat mai sus este un contrast simultan; el reprezintă efectul mutual ca luminozitate sau culoare al unor suprafețe percepute simultan. Teme de verificare 1. Pragurile senzoriale definire. 2. Metode de măsurare a pragurilor senzoriale. 3. Metode, instrumente și tehnici de investigare a fiecărui tip de senzații. Bibliografie recomandată 1. Aniței, Mihai, Psihologie experimentală, Ed. Polirom, Iași, 2007. 2. Roșca, Alexandru, Metodologie și tehnici experimentale, Ed. Științifică
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Contrastul poate fi simultan sau succesiv. Cel menționat mai sus este un contrast simultan; el reprezintă efectul mutual ca luminozitate sau culoare al unor suprafețe percepute simultan. Teme de verificare 1. Pragurile senzoriale definire. 2. Metode de măsurare a pragurilor senzoriale. 3. Metode, instrumente și tehnici de investigare a fiecărui tip de senzații. Bibliografie recomandată 1. Aniței, Mihai, Psihologie experimentală, Ed. Polirom, Iași, 2007. 2. Roșca, Alexandru, Metodologie și tehnici experimentale, Ed. Științifică, București, 1971. Capitolul II Percepția Obiectiv: Cunoașterea aspectelor
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
culorii depinde tot de context dar și experiența noastră anterioară cu obiectul respectiv. De exemplu iarba o vedem tot verde chiar dacă lumina scade în intensitate tocmai datorită experienței anterioare. Rolul contextului în perceperea culorii a fost demonstrat prin experiența contrastului senzorial simultan (cu ajutorul planșelor care prezintă negru pe fond glisant). 5. Perceperea spațiului și a distanțelor Printre mecanismele perceptive cele mai importante pentru adaptare sunt cele care privesc spațiul în care situăm obiectele și acționăm supra lor, în care trebuie să
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
ale unor subiecți în timpul prezentării subliminale la tahistoscop a 12 cuvinte (unele afectogene, altele neutre). S-a constatat că subiecții au reacționat electrodermal la ambele categorii de cuvinte, dar mai puternic la cele afectogene. Acest experiment demonstrează faptul că mesajele senzoriale sunt încadrate psihic chiar dacă subiectul nu are conștiința acțiunii lor. În vederea susținerii existenței percepției subliminale au fost folosite mai multe modalități experimentale. Una dintre ele constă în înregistrarea undelor electrice din creier în timpul prezentării rapide, sub pragul absolut, a unor
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
2.4. Metoda economiei 3. Factori care influențează memorarea 4. Tipuri, forme și aspecte ale memoriei 4.1. Memoria de scurtă durată și de lungă durată 4.2. Memoria de scurtă, de medie și de lungă durată 4.3. Memoria senzorială 4.4. Memoria explicită și memoria implicită O bună parte din metodele și tehnicile care se utilizează astăzi își au originea în lucrarea clasică a lui N. Ebbinghaus. El utiliza silabe lipsite de sens ca să ajungă la o memorie cât
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
de subiecți normali. 4.2. Memoria de scurtă, de medie și de lungă durată Un model puțin diferit utilizează trei sisteme de memorie. Memoria care are durata cea mai scurtă este numită memorie de scurtă durată, memorie imediată sau stocare senzorială; urmele ei dispar foarte repede, în 0,5 sec. sistemul putând fi integrat în studiul percepție ca și al memoriei. Memoria de durată medie care persistă câteva secunde și poate conserva o informație mai mult timp prin repetiție; limita sa
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
pentru prezent informațiile perceptive provenite din memoria de scurtă durată și informațiile care au fost activate din memoria de lungă durată. Memoria de lungă durată care păstrează informațiile trecute, impregnate de valoare și semnificație pentru viața individului. 4.3. Memoria senzorială Este o memorie de foarte scurtă durată, volatilă chiar, care activează câteva secunde și se suprapune în bună măsură cu cu conceptual de postefect, ca remanență senzorială (Aniței, M., 2007, p. 314). Constituie tipul de memorie menită a stoca informația
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
informațiile trecute, impregnate de valoare și semnificație pentru viața individului. 4.3. Memoria senzorială Este o memorie de foarte scurtă durată, volatilă chiar, care activează câteva secunde și se suprapune în bună măsură cu cu conceptual de postefect, ca remanență senzorială (Aniței, M., 2007, p. 314). Constituie tipul de memorie menită a stoca informația primită din celulele receptoare în vederea procesării ei. Când o informație oarecare (vizuală, auditivă, tactilă etc.) nu poate fi procesată imediat ea este păstrată în memoria senzorială până când
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
remanență senzorială (Aniței, M., 2007, p. 314). Constituie tipul de memorie menită a stoca informația primită din celulele receptoare în vederea procesării ei. Când o informație oarecare (vizuală, auditivă, tactilă etc.) nu poate fi procesată imediat ea este păstrată în memoria senzorială până când sistemul senzorial respectiv se poate ocupa de informația stocată. Cele mai frecvent studiate tipuri de memorii senzoriale sunt: memoria vizuală, iconică, și memoria auditivă, ecoică. Memoria senzorială iconică a fost studiată de către Sperlig 1960. Experimentul său s-a desfășurat
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
M., 2007, p. 314). Constituie tipul de memorie menită a stoca informația primită din celulele receptoare în vederea procesării ei. Când o informație oarecare (vizuală, auditivă, tactilă etc.) nu poate fi procesată imediat ea este păstrată în memoria senzorială până când sistemul senzorial respectiv se poate ocupa de informația stocată. Cele mai frecvent studiate tipuri de memorii senzoriale sunt: memoria vizuală, iconică, și memoria auditivă, ecoică. Memoria senzorială iconică a fost studiată de către Sperlig 1960. Experimentul său s-a desfășurat în două faze
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
receptoare în vederea procesării ei. Când o informație oarecare (vizuală, auditivă, tactilă etc.) nu poate fi procesată imediat ea este păstrată în memoria senzorială până când sistemul senzorial respectiv se poate ocupa de informația stocată. Cele mai frecvent studiate tipuri de memorii senzoriale sunt: memoria vizuală, iconică, și memoria auditivă, ecoică. Memoria senzorială iconică a fost studiată de către Sperlig 1960. Experimentul său s-a desfășurat în două faze. În prima fază li s-a prezentat subiecților la tahistoscop pentru un timp foarte scurt
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
tactilă etc.) nu poate fi procesată imediat ea este păstrată în memoria senzorială până când sistemul senzorial respectiv se poate ocupa de informația stocată. Cele mai frecvent studiate tipuri de memorii senzoriale sunt: memoria vizuală, iconică, și memoria auditivă, ecoică. Memoria senzorială iconică a fost studiată de către Sperlig 1960. Experimentul său s-a desfășurat în două faze. În prima fază li s-a prezentat subiecților la tahistoscop pentru un timp foarte scurt 50 milisec, matrice de litere ce conțineau fie 9 fie
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
s-a demonstrat capacitatea memoriei vizuale de a păstra un mare volum de informație așa cum aceasta a fost prezentată. Pentru a determina și durata memoriei vizuale el a întârziat declanșarea sunetului; urma mnezică se șterge după 300 milisec. Pentru ca memoria senzorială să-și îndeplinească funcția esențială este necesar să îndeplinească anumite cerințe: • starea informației să fie într-o formă veridică, pentru a reflecta cu exactitate ceea ce se întâmplă la nivelul receptorilor senzoriali; • să dispună de o mare capacitate de stocare, să
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
urma mnezică se șterge după 300 milisec. Pentru ca memoria senzorială să-și îndeplinească funcția esențială este necesar să îndeplinească anumite cerințe: • starea informației să fie într-o formă veridică, pentru a reflecta cu exactitate ceea ce se întâmplă la nivelul receptorilor senzoriali; • să dispună de o mare capacitate de stocare, să păstreze întreaga informație venită de la receptorii senzoriali; • să se întindă pe o perioadă scurtă, lăsând loc pentru noile informații care sosesc; • specializarea în timp a analizatorilor (care va depinde de activitatea
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
necesar să îndeplinească anumite cerințe: • starea informației să fie într-o formă veridică, pentru a reflecta cu exactitate ceea ce se întâmplă la nivelul receptorilor senzoriali; • să dispună de o mare capacitate de stocare, să păstreze întreaga informație venită de la receptorii senzoriali; • să se întindă pe o perioadă scurtă, lăsând loc pentru noile informații care sosesc; • specializarea în timp a analizatorilor (care va depinde de activitatea cotidiană desfășurată de fiecare subiect). 4.4. Memoria explicită și memoria implicită Distincția teoretică dintre memoria
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
animalele sunt subalimentate într-un experiment la care întărirea constituie hrana). 3. Învățarea perceptivă Sub numele de învățare perceptivă cuprindem modificările discriminative cu un caracter sistematic, în condițiile repetării identice a stimulilor. Se are în vedere aici îndeosebi reducerea pragului senzorial ca efect al exercițiului ameliorarea perceperii stimulilor complecși (detectarea unor noi detalii diferențierea unor stimuli foarte asemănători, recunoașterea unor structuri în condiții diferite de percepere. Analiza stimulilor, diferențierea lor se realizează îndeosebi în legătură cu activitatea de răspuns a organismului, care arată
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
comportamnetale care au reușit în trecut-schemele acestor relații reușite devenind formele trebuințelor. 2. Trebuința de stimulare, explorare și performanță 2.1. Trebuința de stimulare Cercetarea acestei trebuințe s-a făcut mai frecvent prin izolarea subiecților și privarea lor de stimulare senzorială. Într-unul din experimentale realizate subiecții care erau studenți au avut ca sarcină "să nu facă nimic", în schimbul sumei de 20 dolari pe zi. Fiecare subiect stătea culcat comod pe o canapea, având mâinile introduse în cilindri de carton și
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
spunând că preferă o muncă mai grea și plătită mai puțin. Cercetătorii Heron, Doane și Scott s-au supus ei înșiși experimentului, rămânând izolați peste șase zile. Ei, ca și unii din subiecții lor, semnalează prezența experiențelor halucinatorii în timpul deprivării senzoriale. C. Lilly de asemenea s-a supus unui experiment de izolare, precum și un alt subiect. De astă dată subiectul stătea suspendat într-un tanc cu apă călduță, într-o primenire continuă, cu menținerea constantă a temperaturii (nici caldă nici rece
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
stimulare apăreau mișcări discrete de autostimulare (mișcări lente de înot, mișcarea degetelor, flexiuni ale membrelor etc.) precum și reverie și chiar halucinații. S-a observat, cu prilejul acestor experimente, o "foame de stimulare" și diferențe individuale destul de mari în ceea ce privește tolerarea deprivării senzoriale. 2.2. Interesele Interesul este o formă specifică a motivației care tinde să orienteze conduita spre anumite obiecte, fenomene sau domenii de activitate. Această orientare are un caracter de durată și se formează pe baza activității individului a experienței sale
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
a organismului, care poate fi descrisă sau explicată în termeni de atenție, de inhibiție care controlează o stare de excitație. Atunci când vigilența se referă la performanța la anumite sarcini, ea este descrisă prin măsura probabilității detecției, latența răspunsurilor, modificările pragurilor senzoriale, modificările coeficientului răspunsurilor, schimbări față de nivelul inițial al performanței etc. a. Particularități ale sarcinilor de vigilență Sarcina de vigilență "vigilance task" este în linii generale o sarcină de detecție, prin care se cere observatorului să perceapă și să comunice apariția
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
modificări somatice, vegetative, bioelectrice având drept consecință creșterea difuză a excitabilității sistemelor aferente. Direcția în care evoluează reacția de orientare depinde de semnificația stimulilor care au provocat-o. Stingerea reacției de orientare comportamentale, echivalentă cu fenomenul de obișnuire din sistemele senzoriale specifice și nespecifice, reprezintă unul din mecanismele elaborate ale neatenției selective. Mecanismul probabil constă în inhibiția descendentă a mecanismelor nespecifice. 3.2. Rezistența atenției la factori perturbatori Problema factorilor care distrag atenția are un aspect practic de netăgăduit, deoarece concentrarea
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
de lucru, totu și performanțele acestui lot, deși mai mici decât ale lotului de control, nu indică scăderi semnificative. Dacă luăm ca indicator doar randamentul la probele experimentale constatăm că atenția se poate menține concentrată chiar în condițiile unor solicitări senzoriale perturbatoare destul de intense. Cercetări de detaliu au arătat, că deși performanțele globale nu sunt sensibil modificate ele scad la introducerea sau la întreruperea stimulilor perturbatori; s-a observat, de asemenea, o intensificare a presiunii degetelor cu care subiectul apăsa clapele
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
poate conchide fără rezerve că aceștia exercită un efect negativ. Astfel, Jerison nu constată scăderi ale performanței în timpul acțiunii unui zgomot de 112 dh. Dacă însă sarcina este mai complexă performanța este influențată negativ de acțiunea zgomotului. După Pieron, stimulii senzoriali care nu solicită o concentrare specială, au un efect pozitiv. deoarece măresc excitabilitatea generală. El subliniază însă, că rezistența față de stimulii perturbatori afectogeni este mult mai redusă decât față de stimulările senzoriale neutre. Analiza efectelor favorabile sau defavorabile ale stimulilor supraadăugați
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
este influențată negativ de acțiunea zgomotului. După Pieron, stimulii senzoriali care nu solicită o concentrare specială, au un efect pozitiv. deoarece măresc excitabilitatea generală. El subliniază însă, că rezistența față de stimulii perturbatori afectogeni este mult mai redusă decât față de stimulările senzoriale neutre. Analiza efectelor favorabile sau defavorabile ale stimulilor supraadăugați asupra capacității de concentrare a atenției nu se poate limita la aspectele constatative legate de rnodificările performanței ci necesită și referiri la o serie de date ale psihofiziologiei cade exemplu cele
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
de reacție. Pentru a evita această situație perioada pregătitoare va fi variată așa cum s-a amintit, între 1 și 4 secunde. Atenția subiectului poate fi orientată spre stimulul așteptat, sau spre reacția sa de răspuns. În primul caz atitudinea este "senzorială", în al doilea "motrică". Dat fiind că timpul de reacție manifestă o variabilitate destul de mare la acela și subiect, este necesar să se efectueze mai multe măsurători, una după alta, separate de intervale de timp variind între 0 și 30
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]