3,823 matches
-
din Constituție. Este de observat că atribuția Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la elaborarea raportului anual privind activitatea sa și a celui privind starea justiției și prezentarea acestora în fața Parlamentului nu încalcă în nici un fel separația puterilor în stat. Principiul separației puterilor în stat nu presupune o izolare a respectivelor "puteri" ci, dimpotrivă, o colaborare permanentă a acestora, cu respectarea strictă a atribuțiilor fiecăreia și cu luarea în considerare a independenței autorităților publice în exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege. Prezentarea anuală
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
persoană, organizație, autoritate sau instituție este datoare să respecte independența judecătorilor". Adevărate garanții de nesubordonare sunt și prevederile privind independența judecătorilor și procurorilor, fiind prima dată când pentru procurori se prevede în mod expres independența. d) Obiecția cu privire la încălcarea principiului separației puterilor prevăzut de art. 1 alin. (4) din Constituție, a principiului independenței judecătorilor, respectiv a principiului inamovibilității pentru judecători prevăzut de art. 125 din Constituție, precum și a principiului stabilității și imparțialității, în cazul procurorilor, prevăzut de art. 132 alin. (1
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
chestiunii menționate (Președintele nu are posibilitatea unui al doilea refuz în cazul renominalizării aceleiași persoane de către CSM). În termeni constituționali acest tip de raport juridic dintre Președinte și CSM constituie o perfectă punere în practica legislativă a principiului constituțional al "separației și echilibrului puterilor" pe care îl menționează art. 1 alin. 4 din legea fundamentală. Analogia pe care semnatarii sesizării o fac cu situația în care Președintele nu poate să refuze numirea unor miniștrii care au primit votul de încredere de la
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
a titlului respectiv, potrivit art. III din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 ". Se susține de către autorii sesizări că obligația revocării titlurilor de proprietate emise de organele administrației are semnificația încălcării principiului separației puterilor în stat, prevăzut de art. 1 alin. (4) din Constituție, "în sensul că legea stabilește obligația unei autorități administrative de a revoca un act". Curtea constată că principiul constituțional al separației puterilor în stat impune autorităților publice exercitarea atribuțiilor
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
emise de organele administrației are semnificația încălcării principiului separației puterilor în stat, prevăzut de art. 1 alin. (4) din Constituție, "în sensul că legea stabilește obligația unei autorități administrative de a revoca un act". Curtea constată că principiul constituțional al separației puterilor în stat impune autorităților publice exercitarea atribuțiilor proprii stabilite de lege, fără vreo imixtiune în competența altei autorități publice. Este de esența autorității administrative să exercite funcția publică de realizare în concret a prevederilor legale ce au ca finalitate
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
Magistraturii de a prezenta Parlamentului anual un raport asupra stării justiției și asupra activității sale proprii, instituie controlul parlamentar asupra justiției și asupra organului ei suprem. Astfel, acest text de lege încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) privind separația puterilor în stat, art. 124 și art. 126 referitoare la independența justiției și înfăptuirea acesteia numai prin instanțele judecătorești. Curtea constată, că această critică nu este întemeiată. Textul de lege criticat, prevede elaborarea unui raport privind starea justiției și a
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
raport privind starea justiției și a unui raport privind activitatea proprie a Consiliului Superior al Magistraturii, care se prezintă Camerelor reunite ale Parlamentului și se publică în Monitorul Oficial al României. Curtea reține că această dispoziție legală dă expresie principiului separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție care presupune colaborarea și informarea reciprocă a puterilor publice. Este de observat că Parlamentului, în calitatea sa de organ reprezentativ al poporului român, i se prezintă rapoarte
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
judecătorilor și procurorilor se dispune prin decret al Președintelui României la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii". c) În opinia autorilor sesizării eliminarea din art. 8 a precizării potrivit căreia "magistrații nu se subordonează scopurilor și doctrinelor politice" este contrară principiului separației puterilor, prevăzut de art. 1 alin. (4) din Constituție, precum și principiului independenței judecătorilor și supunerii lor numai legii, consacrat de art. 124 alin. (3) din Legea fundamentală. ... Curtea constată că, nemenținerea precizării respective nu reprezintă încălcarea principiilor invocate, atâta timp cât din
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
să participe la activități cu caracter politic. (2) Judecătorii și procurorii sunt obligați ca în exercitarea atribuțiilor să se abțină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice". ... d) De asemenea, se consideră ca fiind încălcate principiile separației puterilor în stat, al inamovibilitații judecătorilor, precum și al stabilității și imparțialității procurorilor, prin următoarele noi texte: ... - art. 14 alin. I^2 privind perceperea unei taxe pentru participarea la concursul de admitere în magistratură și formarea profesională inițială, organizat în cadrul Institutului
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
judecătorilor și procurorilor care exercită funcții de conducere se relevă ca o măsură cu caracter individual care excede resortul puterii legiuitoare și interferează nepermis domeniul puterii judecătorești. Se încalcă, astfel, și prevederile art. 1 alin. (4) din Constituția României, privind separația puterilor în stat. f) Art. 50 alin. (2) este considerat ca fiind neconstituțional pentru că permite revocarea magistratului din funcția de conducere și la propunerea președintelui instanței. Curtea observă că, posibilitatea ori eventualitatea apariției unor stări de tensiune în cadrul unor instanțe
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
bugetare ale statului în plan legislativ sunt aspecte ce nu privesc controlul de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, în caz contrar realizându-se o ingerință a acestei instanțe în atributele puterilor legislativă și executivă ale statului, ceea ce ar contraveni principiului separației și echilibrului puterilor în stat, consfințit de art. 1 alin. (4) din Constituție. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.
DECIZIE nr. 214 din 14 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea funcţionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autorităţii judecătoreşti, ale art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 , precum şi ale art. 8 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167569_a_168898]
-
pe aparatură asociată. ... În cazul în care aparatură cu securitate intrinseca nu conține inductanța efectivă și aparatură asociată este marcată cu o valoare inductanța/rezistență L/R, daca valoarea L/ R a cablului, măsurată între două conductoare din cablu prezentând separația maximă, este mai mică decât această valoare, nu este necesar să se satisfacă prescripția referitoare la L(0). c) Valoarea tensiunii de intrare admise U(1), a curentului de intrare I(1) și a puterii de intrare P(1) ale
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 15 februarie 2005 privind "Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea şi exploatarea instalaţiilor electrice în zone cu pericol de explozie" indicativ NP 099-04 (revizuire ID 17-1986)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168592_a_169921]
-
și fără securitate intrinseca. 11.2.3. Aparatură asociată fără separare galvanica se poate utiliza numai în schema de legare la pământ de tip TN-S în conformitate cu 11.1.17., iar aparatură trebuie alimentată de la rețea printr-un transformator de separație, protejat pe primar prin siguranțe fuzibile cu capacitate de rupere corespunzătoare. Toate componentele circuitului (aparatură simplă, aparatură cu siguranta intrinseca, cablurile) trebuie să fie de categoria "ia". 11.2.4. Atunci când este necesara legarea la pământ din motive funcționale, aceasta
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 15 februarie 2005 privind "Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea şi exploatarea instalaţiilor electrice în zone cu pericol de explozie" indicativ NP 099-04 (revizuire ID 17-1986)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168592_a_169921]
-
fostelor depozite sau acoperirea lor cu un strat de 1 m de argilă și sol pentru refacere. Pentru amplasamentele care prezintă în momentul de față un risc semnificativ pentru mediu este posibil să fie necesare măsuri speciale, inclusiv geotextil de separație, eliminarea gazului și drenajul apei. Componentă 3: Construcția noului depozit de deșeuri Un nou depozit, la standarde comunitare, va fi realizat "la suprafață", adică deasupra nivelului solului. Reducerea poluării apei subterane cu levigat este realizată prin asigurarea integrității sistemului de
MEMORANDUM DE FINANŢARE din 10 martie 2006 între Comisia Europeană şi Guvernul României privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Managementul integrat al deşeurilor în municipiul Bacau şi în zonele invecinate, judeţul Bacau, România"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181357_a_182686]
-
2. Conținuturi: - Criteriul religios și rațiunea de stat în Războiul de 30 de ani - Afirmarea politicii echilibrului european - Imperiul Otoman și Europa 10. Nașterea democrației nord-americane 10.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - Congres - Constituția americană 10.2. Conținuturi: - Separația puterilor în stat: putere și echilibru 11. Franța în epoca Revoluției 11.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - revoluție politică, revoluție socială, democrație reprezentativă, salvare publică, iacobinism 11.2. Conținuturi: - Criză vechiului Regim - De la revoluția moderată la domnia terorii
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 , prevăzând obligativitatea depunerii contestațiilor privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor la Comisia parlamentară, îngrădește exercițiul dreptului de acces liber la justiție, aduce atingere principiului separației puterilor, stabilind sarcini administrative de executare a legii pentru o structură a autorității legiuitoare, iar împotriva hotărârilor acestei comisii este închisă calea acțiunii în contencios administrativ. Art. 10 alin. (2) din aceeași lege, făcând trimitere la criteriile prevăzute de Hotărârea
DECIZIE nr. 496 din 8 iunie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (5) şi art. 10 alin. (2) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178864_a_180193]
-
participant la Revoluția română din decembrie 1989, în condițiile prevăzute de normele metodologice de aplicare a prezentei legi." În susținerea neconstituționalității acestor texte de lege, autorii excepției invocă următoarele prevederi constituționale: - Art. 1 alin. (4): "Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale."; - Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile."; - Art. 21 alin. (1) și (2): "(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru
DECIZIE nr. 496 din 8 iunie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (5) şi art. 10 alin. (2) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178864_a_180193]
-
nr. 51 din 20 decembrie 2004, pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în Dosarul nr. 9/PJ/2004. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. I pct. 68 din Legea nr. 255/2004 încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în stat, prevăzut de art. 1 alin. (4) din Constituție, deoarece dispun încetarea efectelor unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, prin care se înființaseră, anterior modificării Legii nr. 51/1995 , mai multe asociații de consultanță și reprezentare
DECIZIE nr. 495 din 8 iunie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi ale art. II alin. (2) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178578_a_179907]
-
la data intrării în vigoare a prezentei legi și care, potrivit prezentei legi, sunt de competența tribunalului se trimit la tribunale". În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat și ale art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii civile. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că niciuna dintre dispozițiile de lege criticate prin excepția de neconstituționalitate nu contravine prevederilor constituționale invocate. Astfel, critica
DECIZIE nr. 495 din 8 iunie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi ale art. II alin. (2) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178578_a_179907]
-
ceea ce contravine art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție, potrivit căruia organizarea și funcționarea Curții de Conturi se reglementează prin lege organică. Autorul excepției invocă, de asemenea, și încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat, în cadrul democrației constituționale, și ale alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției și a legilor țării, ale art. 61 alin. (1) potrivit căruia " Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a
DECIZIE nr. 544 din 28 iunie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2006 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178792_a_180121]
-
3) lit. l): "(3) Prin lege organică se reglementează: [...]; l) organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi;"; - Art. 1 alin. (4) și (5): "(4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. (5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie."; ... - Art. 61 alin. (1): "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a
DECIZIE nr. 544 din 28 iunie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2006 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178792_a_180121]
-
adoptarea ordonanței de urgență analizate încalcă și dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituția României, conform cărora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării", prevederile art. 73 alin. (3) lit. l), precum și principiul separației puterilor consacrat prin art. 1 alin. (4) din Constituție. În acest sens, Curtea Constituțională reține că reglementarea pe calea ordonanțelor și a ordonanțelor de urgență constituie, așa cum se prevede expres în art. 115 din Constituție, o atribuție exercitată de Guvern
DECIZIE nr. 544 din 28 iunie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2006 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178792_a_180121]
-
expres în art. 115 din Constituție, o atribuție exercitată de Guvern în temeiul delegării legislative, iar depășirea limitelor acestei delegări, stabilite prin însuși textul Constituției, reprezintă o imixtiune nepermisă în competența legislativă a Parlamentului, altfel spus, o violare a principiului separației puterilor în stat. Față de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), al art. 31 alin. (4) și
DECIZIE nr. 544 din 28 iunie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2006 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178792_a_180121]
-
cererea de reducere a cuantumului sancțiunii aplicate. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale criticate conferă Consiliului Concurenței atât atribuții specifice unei autorități administrative, cât și atribuții jurisdicționale, ceea ce încalcă următoarele principii constituționale: al separației puterilor în stat, al dreptului la un proces echitabil, al prezumției de nevinovăție și pe cel al imparțialității și independenței justiției, precum și dreptul la un proces echitabil, statuat prin dispozițiile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului
DECIZIE nr. 465 din 6 iunie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16, art. 20 alin. (3), art. 26 lit. a) şi lit. b) teza întâi, art. 33, art. 34, art. 40 alin. (1), art. 43 alin. (1) teza finală, art. 44 şi art. 45 lit. a) teza finală din Legea concurenţei nr. 21/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179159_a_180488]
-
prevederilor art. 5 alin. (1) sau ale art. 6, după caz, [...] să aplice agenților economici amenzi în condițiile prevăzute la cap. VI." ... Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) referitoare la principiul separației puterilor în cadrul democrației constituționale, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 23 alin. (11) care consacră prezumția de nevinovăție, art. 124 referitor la înfăptuirea justiției, art. 126 alin. (1), (2) și (5) privind instanțele judecătorești, precum și
DECIZIE nr. 465 din 6 iunie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16, art. 20 alin. (3), art. 26 lit. a) şi lit. b) teza întâi, art. 33, art. 34, art. 40 alin. (1), art. 43 alin. (1) teza finală, art. 44 şi art. 45 lit. a) teza finală din Legea concurenţei nr. 21/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179159_a_180488]