3,287 matches
-
fi avut același impact. Orașul s-a purtat mai bine cu alții decît cu el. Cînd zic „orașul” mă gîndesc acum la intelectuali, îndeosebi la profesori. Pînă la sărbătorirea din 1947, nici unul nu i-a introdus o poezie în programul serbărilor școlare (chiar dacă după 1935 a figurat în manuale). La multe din acestea a participat și Agatha, soția sa. Nu se poate ca la întoarcerea acasă să nu-i fi făcut scurte dări de seamă asupra celor văzute și auzite. Ce
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a figurat în manuale). La multe din acestea a participat și Agatha, soția sa. Nu se poate ca la întoarcerea acasă să nu-i fi făcut scurte dări de seamă asupra celor văzute și auzite. Ce cuprindeau de obicei programele serbărilor? O conferință, apoi cîntece, monoloage, recitări, însă mereu din alții: Vlahuță („Din prag...”), Coșbuc („Mama”, „Cetatea Neamțului”, „Calul dracului”), Goga („Rugăciune”, „Noi”, „Oltul”), Victor Eftimiu („Balada aurului”), Cincinat Pavelescu („Eroii”), Topîrceanu (parodii), și chiar din poeți minori, necunoscuți azi (de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
popular românesc și german; Slatina - Timiș (Caraș-Severin), la sfârșitul lui februarie; Văleni (DÎmbovița). b) festivaluri folclorice interjudețene de tradiție cu participare foarte largă: Șugag - „În poiana la Oașa” a doua duminică din august (Alba); Fundata - Nedeea munților (luna iulie), Predeal - serbările zăpezii (februarie), Zărnești - Floarea de colț (Brașov); Herculane - festival „Hercules” de factură complexă În luna iulie, Turnul Ruieni - sat Zervești - Sărbătoarea narciselor (a doua duminică din mai) (Caraș-Severin); Padeș - evocarea istorică (mai), Tismana - festivalul cîntecului și portului popular din Gorj
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și un centru de cultură. ȘUGAG. - centru etnografic și folcloric: - echipă de fluierași laureată, arhitectură populară; sculpură În lemn; stîlpi de poartă, realizatori de fluiere ciobănești, centru artizanal; aici funcționează o clasă a școlii de Artă Populară (incrustații În lemn), - serbarea folclorică pastorală cu participare interjudețeană (fluieraș, ansambluri folclorice păstorești etc.) cu numele „Zii bade cu fluiera” - a IV-a duminică din mai. - serbare popualară, a doua duminică din august „În Poiană”; - animale rare: capra neagră, antilopa de munte; - stațiune balneoclimaterică
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de fluiere ciobănești, centru artizanal; aici funcționează o clasă a școlii de Artă Populară (incrustații În lemn), - serbarea folclorică pastorală cu participare interjudețeană (fluieraș, ansambluri folclorice păstorești etc.) cu numele „Zii bade cu fluiera” - a IV-a duminică din mai. - serbare popualară, a doua duminică din august „În Poiană”; - animale rare: capra neagră, antilopa de munte; - stațiune balneoclimaterică de interes local; - cabana Oașa, punct de plecare În munții Șureanu, la care se adaugă Încă alte 2 cabane; - hotel și popas turistic
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de sculptură În piatră „Brîncușiana” la Hobița; - pensiunea turistică Casa Brâncuși; - popas turistic la Hobița și pensiuni agroturistice. POLOVRAGI. - săpături arheologice: cetate dacică; - m. arh.: Mănăstirea Polovragi cu pictura (1643), ctitor Matei Basarab; - etnografie și folclor; - formație laureată de fluierași - serbare populară cu participare interjudețeană; - bîlci la 20 iulie (Nedeie tradițională), - bîlci de vite (o săptămînă), - centru artizanal, - colecțe muzeală la cămin. - localitate climaterică pentru odihnă; - m. n.: Cheile Oltului (2 km lungime); - m.n.: Peștera Polovragi; - Popas turistic „Cheile Oltului”; - Pensiunea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
legat de lupta dusă Împotriva turcilor; - porțile de fier ale Transilvaniei unde a fost descoperită o fortificație dacică cu urme romane și din feudalismul tîrziu, secolul XVII-XVIII; - locul istoric Tapae - locul luptelor dintre daci și romani; - muzeul de arheologie romană; - serbare populară „Nedeia de la Sarmisegetusa”; - centru artizanal - cojoace tipice zonei de influență; - popas turistic; - pensiuni turistice. SĂLAȘUL DE SUS. - m.arh. - cetate feudală, sec. XIV, satul Mălăiești; - m.arh. - Biserica Înălțarea Domnului, sec. XIV, satul Nucșoara; - m.arh. - Biserica Pogorîrea Sfîntului Duh, sec, XV
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
din piatră dedicată eroilor (În curtea bisericii); - m.m. - cimitir al eroilor români căzuți În primul război mondial; - m. n. - Peștera de la Gura Cetății, sat. Peștera; - m.n. - Lacurile Peloaga și Galeș; - arhitectură populară frumoasă, unelte de uz gospodăresc; - zonă etnoghrafică: Nucșoara; - serbare populară - Nedeia de la Sălașul de Sus; - cabanele: Pietrele și Narcise; VULCAN. - m.m. - monumentul eroilor din primul război mondial; - m.m. - statuia unui infanterist cu arma În mînă, monument Închinat eroilor din 1916-1918 (În curtea școlii generale nr. 1); - stațiunea Pasul Vulcan
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
m. m.: monument În cinstea eroilor neamului; - centru etnografic și folcloric: - vatră folclorică; - expoziție permanentă de artă populară, port popular și producearea de costume, formație de fluierași, meșteri de instrumente populare: fluiere, arta cioplirii lemnului; - sărbătoare folclorică „Învîrtita Dorului” (păstorească), serbare interjudețeană (prima duminică din iunie).
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
nu iscă și nu pune la cale evenimente cu urmări nedorite, ci este martor al faptelor și Întâmplărilor cotidiene, intrate imediat În derizoriu. O Întâlnire cu Tudor Bălosu ori cu Cocoșilă, o dezbatere În poiana lui Iocan, participarea la o serbare școlară la care se trezește cu o surpriză de proporții, sunt În măsură să pună În evidență complexitatea banală a existenței personajului. Nu avem senzația că el trăiește o dramă când jandarmul Îl caută peste tot pe Achim, pentru că l-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
secerea și pe surioara lui, o fetiță de doar șapte ani, premiantă la școală. Jules Perahim, ilustratorul primului volum, surprinde scena În chip emoționant, Într-o imagine memorabilă. În aceeași măsură trebuie privit momentul când Moromete participă alături de Cocoșilă la serbarea de sfârșit de an școlar. Când Nicolae este chemat de Învățătorul Teodorescu ca să-i Înmâneze premiul I, și când băiatul este cuprins de o criză de friguri tocmai când Își recita poezia, Moromete nu-și mai poate struni emoțiile și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Manualele au fost oferite de Ministerul Învățământului din Finlanda și de CIMO (Centre for International Mobility). În afara predării efective a limbii finlandeze, lectorii finlandezi au mai susținut prelegeri și au proiectat filme. De asemenea, au avut loc o serie de serbări importante pentru cultura finlandeză, dar și expoziții cu specific finlandez. În momentul scrierii articolului, lectoratul de la Cluj număra șase membri care, după spusele autoarei, au beneficiat de stagii de perfecționare în Finlanda. Secția de Finlandeză B are un număr mic
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
necesare jocului dramatic, folosirea măștilor, a unor povestitori, a muzicii, a dansului, a luminilor, a costumelor etc. Copiii și tinerii deficienți de auz manifestă o înclinație deosebită pentru jocul epic și pentru jocul dramatic, lucru constatat mai ales cu prilejul serbărilor școlare. In timp ce jocul epic este bazat pe gest, jocul dramatic poate fi un amestec de amintiri, experiențe, fantezii, improvizații și poate fi folosit atât cu ajutorul mimico-gesticulației cât și prin verbalizare, fapt ce-i conferă un atu în plus
Recuperarea deficien?ilor de auz ?i psihodrama by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84366_a_85691]
-
m-au lăsat într-o cameră unde dormea dezordonata domnișoară...Ă, instructoarea mă lua mereu în brațe, se juca cu părul meu, mă apăsa pe nas, emițând un bibi! destul de promițător în intonațiile lui agresiv-ademenitoare... O dată, la un soi de serbare... sau ce o mai fi fost aceea, în fosta librărie Eminescu, deci în centrul Iașului, la înghesuială, m-a cățărat pe un picior de-al ei, să văd mai bine... țin minte fierbințeala coapsei... și cum mă ținea de subsuori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
urmează să vină la tablă sau în fața clasei, în loc să-i rostească numele); • trezirea interesului elevilor sau disciplinarea acestora ( Profesorul bate ușor din palme pentru a atrage atenția, în loc să spună ,,Nimeni nu mai vorbește din această clipă!"); • pregătirea unor scenete în cadrul serbărilor școlare (Profesorul utilizează sau creează embleme pentru a conduce repetițiile unor activități artistice); • varietate (Deschiderea brațelor, stabilirea contactului vizual direct cu elevii, schițarea unui zâmbet exprimă starea de bine și plăcerea interacțiunii). La rândul lor și elevii folosesc emblemele în timpul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
întrunirile societății Junimea. Când aducea cu sine vreuna din poveștile sale ori vreun capitol din Amintiri din copilărie... cum începea să citească toți erau captivați de farmecul povestirilor sale așa încât o seară în care se producea Creangă era o adevărată serbare pentru noi... Când la banchetele aniversare ale Junimii Creangă începea șirul anecdotelor sale, râsul mesenilor nu mai avea sfârșit. Ce fericită achiziție pentru societatea noastră acea figură țărănească și primitivă a lui Creangă! Tobă de anecdote, el avea totdeauna câte
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
sfârșitul lunii mai 1883, ai primit o scrisorică de la dragul matale prieten înstrăinat - Eminescu: „Frate Ionică, chelbosului tichie de mărgăritar îi trebuie. Așa se întâmplă și cu mine. Boierii au hotărât să mă trimeată la Iași ca să-i reprezint la Serbările inaugurării statuii lui Ștefan cel Mare. Altfel nu puteam să scap de salahoria gazetărească. Numai când mă gândesc la tine, la belferii de la Bolta Rece, simt că nu mai sunt singur pe lume, că odată și odată voi avea parte
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Eminescu a fost prezent și a citit sau nu „Doina” la dezvelirea statuii lui Ștefan cel Mare, din 5 iunie 1883. Ce bine ar prinde o vorbă de a matale care să ne lămurească, pentru că sigur ai fost prezent la serbare... Cine mai știe cât s-a zbuciumat sufletul matale când - după 28 iunie 1883 - ai aflat că dragul dumitale prieten a căzut grav bolnav 35 și a fost internat la sanatoriul de boli mintale „Șuțu” din București. Oricâte vești ai
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
cu perioada vieneză, Mihai Eminescu participă cu dăruire și pathos intelectual la mișcările din interiorul comunităților românești din AustroUngaria. Autoritățile imperiale îi intentau un proces de presă pentru articolele din ziarul „Federațiunea”; studentul are un rol important în pregătirea unei serbări patriotice la Putna. Peste câțiva ani transporta în secret la Cernăuți broșura Răpirea Bucovinei a lui Kogălniceanu, pentru a boicota festivitățile imperiale prilejuite de centenarul alipirii Bucovinei la Austria. Paginile ziarelor Curierul de Iași și Timpul dovedesc un constant angajament
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cu perioada vieneză, Mihai Eminescu participă cu dăruire și pathos intelectual la mișcările din interiorul comunităților românești din AustroUngaria. Autoritățile imperiale îi intentau un proces de presă pentru articolele din ziarul „Federațiunea”; studentul are un rol important în pregătirea unei serbări patriotice la Putna. Peste câțiva ani transporta în secret la Cernăuți broșura Răpirea Bucovinei a lui Kogălniceanu, pentru a boicota festivitățile imperiale prilejuite de centenarul alipirii Bucovinei la Austria. Paginile ziarelor Curierul de Iași și Timpul dovedesc un constant angajament
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
spațiu plăcut și reconfortant. Timp de aproape 40 de ani s-au perindat pe aici ansambluri din toată țara, teatre din București, Iași, Piatra Neamț etc. Aici s-a format corul, orchestra și ansamblul de dansuri, aici au avut loc festivaluri, serbări și baluri. Toate aceste activități s-au desfășurat sub directa îndrumare a ÎNVĂȚĂTORILOR și cu entuziasmul tuturor locuitorilor comunității. Aproape zilnic, după amiaza, de pe la ora 17,00, începeau învățătorii și ceilalți entuziaști activitățile culturale la club. Să o fi văzut
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
format din învățători, cadre medicale, muncitori, țărani, funcționari. Absolut toți aveau voci minunate, se vedea că le plăcea să cânte, vocile se armonizau frumos și era o înălțare spirituală să îi asculți. Se făceau festivaluri, deplasări culturale în alte localități, serbări câmpenești în zonele din jur. Era bunădispoziție și voie bună. Era inimă și conștiință, era talent exprimat și socializare frumoasă. Ceea ce era mai frumos și înălțător era faptul că toată această mare colectivitate se înțelegea foarte bine, se discuta frumos
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
2. EXPLICAREA UNOR TERMENI SPECIFICI Jocuri Olimpice -cea mai mare competiție sportivă cu caracter periodic, practicate în Grecia antică și reluate în timpurile moderne sub formă de concursuri internaționale complexe. Olimpiadă -în Grecia antică - intervalul de patru ani dintre două serbări succesive ale Jocurilor Olimpice, devenit unitate cronologică convențională. Olympia -oraș în Grecia antică, centru religios vestit prin sanctuarele ridicate în cinstea Herei și a lui Zeus Olimpianul și prin Jocurile Olimpice ce se celebrau, în onoarea acestuia, la fiecare 4 ani. Olimp
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
spiritului de echipă, a bucuriei victoriei sau suportarea eșecului etc. La 8 ani (o perioadă mai echilibrată), copilul este preocupat mai mult de proveniența și apartenența sa la un grup, clasă, școală etc., organizarea jocurilor cu temă sau a unor serbări, devin deliciul acestora. Vârsta de 9 ani aduce și începutul separării pe sexe, în jocuri și activități, este perioada în care încearcă să rezolve activități mai dificile, cu creșterea evidentă a simțului critic. Metodologia la această vârstă trebuie să fie
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
la această vârstă se realizează perceperea structurii materialelor; stimularea creativității sportive și artistice. Înțelegerea spiritului de fair-play, a spiritului de echipă, se realizează prin socializarea în cadrul lecțiilor de educație fizică, în diverse activități realizate în școală sau de loisir (excursii, serbări, expoziții, dans, întreceri sportive, lecturi, jocuri etc.). Întâlnirile, discuțiile, vizionarea de înregistrări video cu campionii olimpici, identificarea sporturilor (de vară, de iarnă, nautice, cu mingea, individuale, de echipă etc.), poate contribui la motivarea în vederea practicării unor ramuri de sporturi. 2
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]