19,447 matches
-
în interiorul grupului. E ca atunci cînd, intuind apele afective în care se scaldă o mînă de oameni, te străduiești să nu deteriorezi atmosfera, încercînd chiar să-i faci pe interlocutori să se simtă bine în prezența ta. Un om fără simțul situației ar proceda de-a-ndoaselea: ar tulbura spiritele și ar jigni orgoliile, și asta fără ca măcar să intuiască cît de dăunătoare îi poate fi prezența. Un astfel de om se numără printre acei nefericiți a căror companie nu e dorită de nimeni
Flatulența socială by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9729_a_11054]
-
criticii, aceea de a fi practicată de un creator care a eșuat într-un gen sau altul, proclamând critica "o activitate de înaltă simpatie între creatori pe diferite planuri ale spiritului", iar "obiectivitatea ei se bizuie pe cultură și pe simțul organic de valoare, refuzat celor sterili" (II, 204). Exigențele călinesciene față de critică sunt copleșitoare și la ele trebuie să luăm aminte: "Ca un critic să nu poată să fie artist într-un chip oricât de modest, ca el să nu
Modelul călinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9726_a_11051]
-
sentiment de "contemporaneitate în clasicitate", care ne lipsește astăzi într-un mod atât de păgubitor pentru integralitatea și integritatea literaturii române. Uitându-l pe G. Călinescu sau refuzându-i arogant posteritatea, noile promoții de scriitori și critici nici nu știu ce pierd: simțul valorilor clasice, permanente, ca rațiune a existenței umane.
Modelul călinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9726_a_11051]
-
dar mai ales pentru a trăi altfel. Să vorbim de împlinirea umană, - cea profesională fiind doar un aspect, un instrument de etapă. Adevărata împlinire o dă trecerea de la înrobitoare griji la eliberare; de la condiția nefericită la liniște; adică trecerea de la simțuri la duh; și aceasta este cu putință chiar în vremea noastră.
Vasile Andru "Vedetele sunt mașini de făcut bani" by Angela Baciu-Moise () [Corola-journal/Journalistic/9730_a_11055]
-
o fi o tragedie, dar nu e nici un semn de bine. Ea făcea parte din micul grup al susținătorilor lui Băsescu de pe vremea cînd el nici nu visa că va ajunge președinte. Adriana e un om moderat și cu bun simț. Știe cu ce se mănîncă solidaritatea și chiar îi pasă. Sînt sigur că nu l-a "abandonat" pe Băsescu din rivalități femeiști - vezi influența Elenei Udrea asupra acțiunii prezidențiale. Și nici după vreo gîlceavă de moment, ci în urma efectului picăturii
Cele două purtătoare de cuvănt ale lui Băsescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9762_a_11087]
-
parcă ar pipăi o marfă nouă necunoscută, încercând să se dumirească ce ar putea fi. Așa să fie, bărbate." (p. 144) În ultimă instanță Sabia lui Mihai poate fi interpretat și ca un roman al limbajului. Autoarea are un formidabil simț al limbii, schimbă cu ușurință registrele și se adaptează tuturor tipurilor de limbaj, de la conversațiile dezarticulate cu sugarii și animalele, până la limbajul mass-media sau cel diplomatic. Fiecare om are particularitățile sale de exprimare, în funcție de educație, vârstă, profesie, mediu în care
Taifun epic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9766_a_11091]
-
suculente grosolănii, fiind, fără să-și încerce noblețea în nici un duel, niște oameni întrutotul onorabili. Pe ei îi alege, cu nădejdea că sînt destui, din lumea, altminteri, pestriță, motto-ul cărții: Omagiu celor cuviincioși... Cuvîntul înainte, al unui autor căruia simțul moral nu i-a împuținat - dimpotrivă! - darul scrisului, te îmbie la citanie, trecîndu-ți pe dinainte savuroase scenete cu părinți și bunici ai nesimțiților noștri, din care poți să vezi că respectiva mutație genetică e veche, în anii de-acum ea
Onoarea unor oameni cuminți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9781_a_11106]
-
pe care Alexandru Dabija le-a propus-o colaboratorilor săi. Nu sînt critic muzical, nu se cade să-mi dau cu părerea despre acest poem muzical compus de Ada Milea și Bogadn Burlăcianu. Mi-a căzut foarte bine. Auzului și simțului, emoției față de nebunia lui Gogol, față de modestia lor. Un proiect care va bucura cetatea. Noaptea tîrziu umblu pe străzi. Nu caut nici un nas. Caut povestea din mine. "Orice s-ar spune, asemenea tărășenii se întîmplă pe lume. Rar, dar se
Nasul maiorului Kovaliov de pe Sadovaia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9778_a_11103]
-
Ghiță Asoltanei opri motorul, cei doi Își făcură din cap un semn bine știut și după un minut scrutau Împrejurimile și adâncul râpii prin cele două camere video cu raze infraroșii. Vreme de două minute au stat neclintiți dar toate simțurile lor ascuțite erau la pândă. Maiorul schiță un alt semn cu capul și plutonierul descuie și deschise portiera din spate. Verifică și se convinse că bagajul este „normal” și cu un alt semn Își Înștiință superiorul de acea normalitate. Apoi
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
ani, mai scăzuse În Înălțime dar era tot voinic și În putere iar când uneori se privea În oglindă aprecia că nu a Îmbătrânit prea mult, că este un tip bine și că este dorit de femei. Înainta cu toate simțurile la pândă ca nu cumva să-l fi urmărit cineva și să-l dea În primire pădurarului sau, Doamne ferește! să audă miliția ori și mai grav să intre În colimatorul securității. Înaintea sa, cu urechile ciulite mergea Vizanti care amușina
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
mai degrabă a fi a unui om mort. Respira Încet și sacadat. După mai bine de un sfert de oră, Victor observă cum chiupul se cutremură și Încerca să comunice ceva bolborosit, ceva ce Victor nu putea Înțelege, deși toate simțurile sale erau ațintite asupra chiupului mare. Victor Întrebă: Știu că te doare, dar Încearcă să-mi spui cum mă va recunoaște fiica matale. Ștefan Întredeschise pentru un moment ochiul liber, Îl recunoscu și Încercă să spună: Mă doare rău-rău! Spune
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
și Începu, așa cum putu el: Aniversarea ta cu ani din viață/ Este-o amiază-n prag de dimineață... și adormi instantaneu. Victor a memorat repede și destul de bine, ar fi vrut să scrie pe ceva dar i-a fost frică, simțul său de fost jandarm Îi spunea că scrisul este o dovadă. Ieși din „salon”, așa cum mai făceau ei haz de necaz, comandă scurt: Marie, eu plec imediat la Vaslui, nu trebuie să știe nimeni, nimeni, auzi tu bine sau nu
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
tine, nu cer nimic, nu ofer nimic și nici nu spun nimănui nimic! Fata, fără a mai sta pe gânduri, se mișcă felin și precis, intră sub așternut, acolo unde băiatul s-a tras cât mai lângă perete. Cu un simț suplimentar, băiatul a realizat faptul că micul și delicatul ei capoțel fusese „uitat” În celălalt pat, ca și celelalte. Au stat așa un timp nefiresc de lung, apoi o anumită chemare a făcut ca Tuți să Întindă mâna peste băiat
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
era servit și savura În liniște și discreție o cafea amară și o vodcă de calitate. Personalul barului, abia sosit la serviciu, se obișnuise cu ciudatul client cuminte și Îl lăsa În pace, acolo În colțul său. Într-o dimineață, simțul ascuțit al securistului observă cum spre masa lui din colțul Întunecos se Îndrepta un om crâncen, cu o față desfigurată și cu un ochi „șters”. Era Îmbrăcat În costum complet de blues-jeans și Ștefan Girovescu, pentru că el era, purta aceeași
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
ta? Limbile rămăseseră înțepenite ca niște ruine înnegrite la unu fără un sfert. Pentru primar acesta a fost cel mai cumplit moment din viața sa, mult mai îngrozitor decât cel în care fusese luat prizonier de nemți. În închisoare toate simțurile se alterează și primul care dispare este simțul proporției. Primarul se uită la fiecare prizonier în parte ca și cum ar fi comis un act de trădare: dăduseră pe mâna dușmanului singurul timp real existent. Îi mulțumi lui Dumnezeu că nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
la unu fără un sfert. Pentru primar acesta a fost cel mai cumplit moment din viața sa, mult mai îngrozitor decât cel în care fusese luat prizonier de nemți. În închisoare toate simțurile se alterează și primul care dispare este simțul proporției. Primarul se uită la fiecare prizonier în parte ca și cum ar fi comis un act de trădare: dăduseră pe mâna dușmanului singurul timp real existent. Îi mulțumi lui Dumnezeu că nu se afla acolo nici un locuitor din Bourge. În grup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
MI5 a recomandat celor de la MI6 să deschidă o acțiune împotriva cărții pe motiv că dezvăluie secrete de stat. Ce secrete am trădat? Poate folosirea excrementelor de pasăre în chip de cerneală? Din fericire, C, șeful de la MI6, avea un simț al umorului mai dezvoltat decât colegul său de la MI5 și a oprit acest demers. Nu e nimeni vinovat 1 Richard Tripp este reprezentantul fabricii de mașini de cusut Singer într-o capitală dintr-o țară baltică asemănătoare cu Tallinn. Este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
întâmplă. Apoi: cei mai mulți jurnaliști TV își disprețuiesc propriii telespectatori și, inevitabil, pe ei înșiși: au decretat ei că poporul needucat vrea circ, nu dezbateri raționale, cu argumente. Așa se explică toate acțiunile ultrapopuliste, lacrimogene, predilecția pentru tema care se adresează simțurilor primare, nu rațiunii. S-a răspândit în televiziuni ideea, falsă după părerea mea, că dialogul civilizat nu aduce rating, doar circul, scandalul, zgomotul și furia. Este din păcate modelul OTV, cel mai facil și mai leneș gen de televiziune. Moderatorul
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
ședințele de redacție și se întâmpla să punem pe masă subiecte slabe, ciorbe reîncălzite, stoarse din lenea noastră de gazetari sau din pană de inspirație. Atunci ștergea cu noi pe jos și ne umilea inventând subiecte din nimic. Ziarist cu simțurile mereu la pândă, vedea temele mari. Ajungea repede la esență. Simțea clipa, momentul, avea instinct și nerv. știa cum să facă ziarul să plesnească. Cât pricepea cu adevărat din politică sau economie, Dumnezeu știe. În fiecare mare gazetar zace un
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
loc pentru diplomație cu Voronin, cum sugerau unii politicieni români. L-am auzit pe Varujan Vosganian certându-l pe șeful statului pentru tonul agresiv. E tot ce a înțeles domnia sa din ce se întâmplă la Chișinău. Lipsiți de viziune și simț istoric, politicienii români n-au avut nimic de spus despre Moldova. Cine tace astăzi complice sau are ceva de negociat face indirect jocul Moscovei. Dacă îi dezbraci de Băsescu, dacă le scoți numele lui din vocabular, politicienilor români nu le
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
oameni au ieșit pe străzi când liberalii au dat-o afară din Guvern? Vreo câteva zeci, ghemuiți în jurul fântânii din Piața Universității. Nația e așa cum au descris-o deja alții, nu-ți mai pune nădejdea în ea: vegetală, irațională, fără simțul revoluției. O mămăligă care îți explodează în față. De aia l-au ales, de exemplu, pe Sorin Oprescu. România rurală mă îngrozește. Acolo îmi pare aproape totul pierdut. Bătălia fără sfârșit va fi pentru o subzistență mizerabilă. Apropo, i-ai
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
vizor, întreabă: — Cine e? — Valetul, room-service. Liliane se uită prin vizor și-l vede pe Lionel, îmbrăcat într-un chimono de karatist. E ușor băut, dar foarte ușor, așa că damful de vin roșu, ieftin, nu trece prin ușă. Asta pentru simțul olfactiv al lui Liliane, că pentru nasul lui Robespierre e o chestiune de câteva secunde să identifice un Côte du Rhône de 5 euro sticla, de la Monoprix. Bichonul începe să latre dezlănțuit. În timp ce deschide ușa, Liliane intră în joc și
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
din ei, să castreze anumiți regizori sau, dimpotrivă, să se culce cu ei din punct de vedere artistic”. Directorii-prezervativ au scăpat... Subțire mai e, uneori, și granița asta dintre teatru și patologie!... Se pare că bețivanii au cel mai vizibil simț al metaforei : cum spuneam și cu altă ocazie, ei alintă obiectul pasiunii lor definitive cu dezmierdări și nume conspirative demne de marii surrealiști - Adio, mamă! (parcă-i Esenin!), Șterge-mă din cartea de imobil!, Te-am zărit printre morminte, Măruntaiele
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
nou, stilul genialului Arghezi („Am fost un martor de fotoliu, priceput mai mult În emoții de ignoranță, decît În despicarea tehnică a firului În șuvițe și mi-a zburat petecul de suflet, În mijlocul entuziasmului din sală”; sau „fluieratul e aperitivul simțului critic”); am redescoperit modernitate gîndirii lui Blaga („Între teatru și realitate se pune semnul celei mai monotone egalități matematice”; ori:„Noi suntem pentru modernism, dar nu pentru Eschil modernizat; Eschil să rămînă Eschil!”); mi-am amintit cu afecțiune de Ion
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
a trăit comod din tantieme, căci nu există nici un teatru românesc care să nu-i fi jucat comediile...Plus că Titanicul a fost și ecranizat (ca și Visul unei nopți de iarnă)! E sclipitor, spiritual, malițios, dar și duios. Are simțul scenei. Și, cum observa același M.Ghițulescu,”cultul surprizei”. Sosesc deseară (1932) s-a observat că e o actualizare a comediei Iorgu de la Sadagura. Iar finalul, cred, aduce cu cel din Ultima oră.. Titanic Vals (1932) rămîne cea mai jucată
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]